Skip to main content

Full text of "Bucuria comuniunii, vol. 5 (2010)"

See other formats 


Pr.  Dr.  Dorin  Octavian  Piciorus 

Bucuria  comuniunii 


Vol.  5 


Teologie  pentru  azi 


Bucuresti 
2010' 


Despre  adormirea  Fericitului  Gheorghe  Calciu  §i 
simplitate 


Slujba  sa  de  inmormantare1  de  la  Sfanta  Manastire  Radu 
Voda  din  Bucuresti,  la  care  am  participat  si  noi,  a  fost  un  regal  al 
simplitatii. 

Dupa  slujba,  pe  scurt,  a  inmormantarii,  condusa  de  catre 
Parintele  Patriarh  Teoctist,  de  doi  Paring  Episcopi,  de  un  cortegiu 
de  preo^i  §i  diaconi  si  de  o  Biserica  plina  de  oameni,  trupul  sau  a 
inconjurat  Biserica. 

Nu  vreau  sa  comentez  slujba,  ce  s-a  spus  in  cele  trei 
alocutiuni  de  la  Bucuresti,  de  dupa  slujba,  ci  vreau  sa  ma  refer  la 
amanuntele  care  sunt  legate  de  obiectele,  care  il  inconjurau  pe 
Parintele  nostra. 

Un  sicriu  simplu,  un  vesmant  precise  pe  Sfin^ia  sa  de 
culoare  albastra,  iarasi  simplu,  si  cu  o  crace  imensa  (lucral  care 
m-a  impresionat  eel  mai  mult  si  mi-a  adus  aminte  de  iubita  lui,  si 
a  mea,  Platind  a  Fericitului  Serafim  Rose)  iarasi  simpla,  extrem 
de  simpla. 

Crucea  lui,  a  Fericitului  Ghorghe,  cu  care  a  venit  din 
America  era  de  peste  2  metrii  inanime,  alba,  de  lemn  alb,  finisat, 
dar  pe  care  nu  erau  inscrise  decat  numele  sau,  anul  si  data 
adormirii  sale. 

O  crace  extrem  de  simpla,  de  ascetica,  ca  intreaga  lui  via^a, 
cu  bara  de  la  mijloc  imbinata  mestesugit  si  nu  petrecuta  ca  la 
noi... Si  trupul  sau  ca  ceara  de  galben  si  rece,  cu  un  chip  framos, 
zambitor:  acestea  sunt  amintirile  pe  care  le  voi  purta  in  suflet  de 
la  acest  eveniment  important  al  Bisericii  lui  Dumnezeu. 


1  Articol  editat  pe  data  de  10  decembrie  2006,  pe  Teologie  pentru  azi  si  scris  imediat  dupa 
slujba  de  prohodire  de  la  Bucuresti. 


Sfm^enia  este  o  imensa,  covar§itoare  simplitate.  Este  o 
§tergere  din  fa^a  ochilor  gro§i,  care  nu  vad  decat  ceea  ce  le  spui 
sa  vada,  spre  o  dimensiune,  unde  nu  o  po^i  sesiza,  decat  cu  ochii 
inimii  cura^i,  cura^i  de  intunericul  patimilor. 

Daca  nu  te  ui^i  la  detalii,  daca  nu  ai  organ  interior  pentru 
detalii,  nu  ^i  se  pare  nimic  frumos,  nimic  sfant,  nimic  inal^ator. 

Cineva  care  nu  1-ar  fi  cunoscut  §i  nu  ar  fi  §tiut  cine  este  el, 
vedea  numai  un  cosciug  simandicos,  cu  ditamai  crucea  la  cap  §i 
cu  un  mos.  in  cosciug,  care  nu  ii  spunea  nimic. 

Insa  nu  ar  fi  fost  de  vina  Parintele  nostru  pentru  asta,  ci  eel 
care  era  bont,  orb  §i  nu  vedea  in  fa^a  lui  mare^ia  ascunsa  in 
smerenie. 

Inal^imea  de  cuget  sta  in  smerenie.  Sfm^enia  este  plina  de 
smerenie  ca  un  burete  plin  de  apa.  Daca  vrei  sa-1  storci  pe  Sfant 
de  intimita^ile  lui  apare  slava  lui  Dumnezeu,  apa  cea  cereasca, 
care  se  scurge  din  el  in  cuvinte  tulburatoare. 

Dar  de  unde  sa  te  tulburi,  cum  po^i  sa  te  tulburi,  daca  nu  ai 
organ,  inima  pentru  mare^ie?  Daca  nu  ai  mare^ia  in  tine,  cum 
crezi  ca  o  po^i  vedea  in  al^ii?  Cum  po^i  sa  crezi  in  simplitate  §i  in 
sfinfenie,  cand  ^ie  \\\  e  du§manca  via^a  sfanta  §i  preferi  frugalitati 
de  duzina,  care  te  fac  idiot,  mon  cher,  badaran  §i  mofluz? 

Cred  ca  pentru  Sfin^i  trebuie  sa  marim  dic^ionarul  oricarei 
limbi  §i  sa  cream  numai  pentru  ei  cuvinte,  care  sa  fie  §i  mai 
potrivite  pentru  a-i  elogia. 

Cred  ca  trebuie  sa  ne  marim  inima  pentru  ca  sa-i 
cuprindem  §i  mai  din  destul  sau  sa  ii  lasam  ca  sa  ne  invete  §i  mai 
bine  ceea  ce  au  inva^at  ei,  ceea  ce  au  trait  ei,  pentru  ca  sa  ne 
contamineze  cu  binele  lor,  din  destul,  §i  pe  noi. 

Daca  il  simfi  pe  Sfant  in  inima  ta,  atunci  §tii  sa  sco^i,  ca  un 
torent  de  munte,  cuvinte  de  dor  pentru  el  §i  cei  care  te  vor  auzi, 
i§i  vor  da  seama,  ca  nu  se  poate  sa  nu  fi  convivial  cu  el. 

Eu  am  inva^at  de  la  aceasta  zi  ca  trebuie  sa  rostim  cu 
putere  cuvintele  pe  care  ni  le  da  Dumneazeu  §i  sa  nu  ne  indoim 
de  for^a  lor,  de  impactul  lor  dumnezeiesc  in  inima  acelora  care  ne 
aud. 

Am  inva^at  ca  munca  buna,  pana  la  capat,  nu  ne  va  face  de 
ru§ine,  ci  oriunde  am  sta,  in  fafa  sau  mai  in  umbra,  haina 
smereniei,  cu  care  ne  acoperim  via^a  duhovniceasca,  se  va  dovedi 
un  soare  stralucitor  in  acea  zi,  cand  se  va  descoperi  tuturor 
adevarul  vie^ii  noastre. 

Parintele  nostru  Gheorghe  este  Marturisitorul  credin^ei 
noastre  prin  dureri,  prin  suferin^a  §i  Inspiratorul  spre  proiecte 
indrazne^e,  puse  in  sluljba  adevarului  sfant  al  lui  Dumnezeu. 


Daca  vrei  mult,  atunci  accepta  suferin^a  pentru  aceasta, 
suferin^a  care  ne  innobileaza  §i  ne  sfirrfe^te! 


Democratia  romdneascd  a  inceput  cu...Martirii  din 
decembrie  1989 

Daca  vedem  acest  semn  ... 


atunci  stim  ca  el  reprezinta  cinstirea  jertfelor  umane  din 
decembrie  1989. 

Evenimentul  dumnezeiesc  din  acea  clipa  1-am  resim^it  la 
modul  profund  si  acesta  a  fost  momentul  convertirii  mele  la 
dreapta  crednrfa,  la  o  noua  viata,  la  o  altfel  de  viata.  Pentru  mul^i 
al^ii  a  insemnat  acelasi  lucru. 

Atunci  am  decupat  din  steagul  nostru  ceva  care  nu  ne 
reprezenta,  pentru  ca  am  vrut  sa  stergem  din  noi  o  ideologic,  care 
nu  ne  facea  deloc  cinste. 

Sunt  tributar,  pe  deplin,  acestui  eveniment  capital  pentru 
poporul  roman.  Sunt  tributar  pe  deplin  Martirilor  revolu^iei 
romane  si  ma  rog  adesea  pentru  ei,  ii  pomenesc  la  Sfmtele 
Liturghii  pe  care  le  slujesc,  ca  pe  niste  pedagogi  ai  mei,  ca  pe 
ni§te  ini^iatori  ai  mei  in  credin^a,  in  curaj  §i  in  sentimentul  plenar 
al  liberta^ii  interioare. 

De  fiecare  data  trebuie  sa  mai  fie  martirizat  cineva  ca  sa  te 
trezesti.  Mai  trebuie  sa  suferi  pentru  ca  sa  vezi  adancul 
adevarului. 

Tinerii  care  m-au  insufletit  prin  moartea  lor  in  decembrie 
1989  nu  au  murit  in  zadar. 

Ei  au  nascut  inlocuitori,  ne-au  dat  aripi  si,  in  acelasi  timp, 
ne-au  facut  sa  fim  cu  capul  pe  umeri. 

Sarbatoresc  de  fiecare  data  zilele  revolutiei  romane  ca  pe 
zile  de  sarbatoare  ale  na^iunii  mele  si  ale  inimii  mele,  ca  pe  zile 
de  renastere  duhovniceasca. 


Articol  scris  pe  data  de  17  decembrie  2006. 


Nu  §tiu  nici  pana  la  aceasta  data  cine  au  fost  uciga§ii  lor, 
a§a,  nominal,  un  nume  dupa  altul.  Poate  ca  nu-i  vom  §tii 
niciodata,  dar  ceva  e  sigur:  ca  ei  nu  s-au  revoltat,  in  primul  rand, 
pentru  mancare  §i  o  leafa  mai  buna,  ci  pentru  credin^a  §i  libertate. 

Daca  e  sa  acuzam  pe  cineva  ca  ne-a  furat  simful  libertatii, 
atunci  nu  numai  pe  Ion  Iliescu  §i  ai  lui  ar  trebui  sa-i  blamam,  ci  §i 
pe  to^i  aceia,  care  au  transformat  libertatea  intr-un  motiv  de  uitare 
a  lor,  a  Martirilor. 

Cei  care  uita  ca  stau  pe  oase  binecuvantate  de  Dumnezeu, 
pe  mor|i  curate  §i  ca  libertatea  de  a  ne  trai  libertatea  s-a  ca§tigat 
prin  sange,  traiesc  indiferent  aceste  zile  de  sarbatoare  na^ionala  §i 
cre§tineasca. 

Dumnezeu  sa  va  ierte  §i  sa  va  a§eze  cu  Sfnuii,  Bunii  mei 
fra^i,  care  ne-a^i  facut  sa  vedem  bine  in  decembrie  1989! 

Nu  v-am  uitat  to^i  §i  nu  cu  totul!  Cei  care  ne  aducem 
aminte  de  voi  §i  va  purtam  in  inimi,  va  continuam  dorul:  o 
libertate  in^eleasa  corect,  ca  iubire  de  Dumnezeu  §i  de  oameni,  §i 
de  tara  §i  tradi^iile  noastre  romane^ti. 


Zi   de  praznic    impdrdtesc.    Ziua    aderdrii.    Ziua 
bucuriei 


Am  sinuit  in  oamenii  de  azi-noapte  ,  de  pe  strazi  §i  in  aer, 
mult  har,  multa  bucurie,  o  fericire  §i  un  har  care  completeaza  §i 
continua  bucuria  revolutiei  romane  din  1989. 

Am  vazut  lacrimi,  imbnui!?ari,  lasere,  pocnitori,  oameni 
care  se  bucurau,  care  se  distrau  frumos,  care  jubilau.  Mul^i  dintre 
cre§tinii  no§tri  s-au  bucurat  in  Biserici  §i  azi-noapte  §i  astazi 
diminea^a. 

Entuziasm  frumos.  §i  entuziasmul,  bucuria  este  un  har 
dumnezeiesc. 

Am  sim^it  in  toata  fiin^a  mea  ca  Dumnezeu,  nu  doar  anul 
nou,  e  Cel  care  ne-a  dus  in  alta  lume,  spre  alta  perspective. 

Astazi,  dupa  cum  vede^i,  a  fost  un  cald  de  primavara:  semn 
dumnezeiesc  ca  Dumnezeu  vrea  sa  ne  bucuram  §i  ca  nu  trebuie  sa 
mai  lasam  pe  cineva,  pre§edinte  sau  nu,  ca  sa  ne  fure  bucuria. 

Avem  un  capital  enorm  de  bucurie,  de  speran^a.  Mi-au  dat 
lacrimile  astazi  cand  am  vazut  cu  cata  bucurie  am  trecut,  mul^i 
dintre  noi,  doar  cu  buletinul  de  roman  §i  de  european  la  fra^ii 
no§tri  in  Ungaria  sau  am  zburat  astazi  cu  avionul. 

Trebuie  sa  pastram  aceasta  bucurie  in  noi  §i  sa  muncim  ca 
ea  sa  ramana  in  noi! 

Molitvele  Sfantului  Vasile  eel  Mare  ne-au  cuntfit  astazi  §i 
au  cura^it  intregul  univers  de  rautate,  de  demoni.  Ne-au  cura^it  de 
reziduurile  non-bucuriei. 

Bucuria  cere  curate.  Se  na§te  din  curate.  Taierea 
imprejur  a  Domnului  inseamna  inceputul  suferin^ei  Lui  pentru 
noi.  Acum  incepe  sa  se  rupa  faradelegea  noastra.  Dar  astazi 
incepe  sa  se  §tearga  §i  pata  pusa  peste  demnitatea  noastra. 


3  Articol  scris  pe  data  de  1  ianuarie  2007. 


Trebuie  sa  ramanem  bucuro§i,  sa  muncim  §i  sa  ne  veselim 
in  bine! 

La  mul^i  ani,  Romania  mea,  Europa  mea,  lumea  mea, 
adica  lumea  lui Dumnezeul 

La  mul^i  ani  pentru  toJi...§i  nu  uita^i  safifi  voi  in§iva\ 


In  memoriam  lui  Mihail  Eminescu 


Pentru  prietenul  meu  , 

fratele  meu  din  inima  mea, 

pentru  eel  la  care  am  aprins  lumanare, 

dar  ea  nu  s-a  stins, 


-5 


chiar  §i  cand  nu  mai  era  ceara  . 


Pentru  eel  de  care  ma  leaga  zile 

de  nesomn  §i  zile  de  dor, 

zile  de  singuratate 

sau  de  amintire. 

Poemul  este  o 
tinere  de  minte. 

§i  Nichita6  il  iubea,  §i  m-a  inva^at 
§i  pe  mine  sa  il  iubesc. 


Poem  scris  pe  data  de  14  ianuarie  2007. 


E  vorba  de  un  lucru  minunat,  petrecut  intr-o  zi,  cand  am  fot  la  mormantul  lui  Mihail.  Desi 
nu  mai  era  ceara  in  capsula  rotunda  a  lumanarii...lumina  ardea. 
6  Nichita  Stanescu,  un  alt  prieten  scump  al  inimii  mele. 


Era  un  fel  de  a-1  iubi  pe  Mihail 

in  care  rfi  regaseai  tot  dorul,  tot  aleanul 

§i  toata  singuratatea  in  cateva  cuvinte, 

in  toate  cuvintele. 

Era  o  unitate  interioara  intre  noi, 

care  te  facea  sa  te  sim^i  regasit 

§i  neamintit, 

nein^eles 
sau  cuceritor. 

Astazi,  Mihail,  cand  am  slujit  parastas 
pentru  tine  am  sim^i  ca  noi  doi 

comunicam  ca  §i  atunci...pe  vremuri... 

cand  veneam  la  mormantul  tau 

§i  stam  de  vorba. 

Cum  po^i  sta  de  vorba  cu... 

un  mormant? ! 

Cum  sa  nu  stai  de  vorba  cu... 

un  prieten? ! 

Daca  poemele  tale 

nu  tree  dincolo 

de  mormant,  la  ce  bun 

sa  mai  scrii,  nu? ! 

Insa  poemele  tale,  dragul  meu, 

au  un  ceva  unic  al  lor 

care  par  vii  §i  cand  tu  nu  mai  e§ti 

sau  cand  tu 

ai  devenit  §i  mai 

profund  in  noi 

sau  cand  noi  ne-am  vazut, 

§i  mai  adanc,  prin  tine. 

Nu,  nu  te-am  uitat! 

Numai  ca  m-am  maturizat  privind  la  tine. 

Iubirea  mea  s-a  maturizat. 


Te  privesc  tot  la  fel, 

poate 

tot  mai  tandru, 


10 


mai  candid, 

ca  pe  un  prieten, 

ca  pe  cineva  pe  care  il  cunosc 

din  mine  §i  nu  din  afara  mea. 

§i  atunci  cand  ma  rog  pentru  tine, 

ca  in  aceasta  seara, 

te  simt  frumos 

in  inima  mea,  te  simt  lin... 

§tiu  cum  arata  pacea  ta  §i  a  mea 
in  slava  lui  Dumnezeu. 

De  aceea  nu  pot  sa  fm  trist, 

daca  tu  e§ti  viu 

iar  eu  i^i  scriu  poeme 

§i  rostesc  rugaciuni 

pentru  tine. 


11 


Mai  aproape  de  intelepciune... 

n 

O  buna  parte  din  aceasta  zi  mi-am  petrecut-o  in  compania 
unui  profesor  admirabil,  foarte  intim  inimii  mele,  cu  domnul 
profesor  Remus  Rus  ,  specialist  in  Istoria  Religiilor  §i  am 
discutat...cu  inima.  §i  eu  §i  dumnealui  ne  a§teptam  reciproc  ca  sa 
ne  vedem,  sa  ne  intuim  inimile,  sa  aflam  ce  mai  facem,  cu  ce  ne 
mai  ocupam. 

Chintesent.a  discutiei  noastre  insa  nu  a  constat  in  cuvinte  §i 
nu  despre  cuvintele  pe  care  le-am  vorbit  voi  scrie  aici,  ci  despre 
sentimentul  acut  ca  imi  transmite,  ca  mi-a  transmis,  ceva  din 
simtul  inielepciunii  in  timp  ce  vorbeam. 

La  un  moment  dat  mi-a  vorbit  despre  iremediabilul  vietii, 
despre  timpul  care  ne  parcurge  §i  ne  imbatrane§te,  care  nu  ne 
iarta  (asta  intr-o  singura  fraza  scurta,  penetrants),  insa  in  mijlocul 
a  ceea  ce  imi  transmitea,  in  inima  mea,  ramanea  amprenta 
inielepciunii  omului  care  trece  prin  via^a. 

Educatorii  no§tri  de  suflet  asta  ne  transmit:  drumul 
inielepciunii  lor  prin  viafa  in  purine  cuvinte,  gesturi,  imagini... 

Trebuie  sa  prinzi  esentialul,  trebuie  sa  prinzi  esentialul 
cuvintelor  §i  sa  crezi  in  cuvintele  care  au  intelepciune.  In 
momentul  cand  stai  in  fa^a  cuvintelor,  care  exprima  adevarurile 
unui  om,  atunci  pe  acestea  trebuie  sa  ti  le  insu§e§ti  in  mod  intim, 
cu  toata  fort.a  interioara. 

Inainte  de  a  ma  intalni  cu  dumnealui  citisem  un  pasaj 
important  din  ultimele  insemnari  ale  Sfantului  loan  de 
Kronstadt9,  pe  care  le-a  tradus  prietenul  nostru  Adrian 
Tanasescu10.  Era  o  insemnare  a  Sfantului  loan  de  la  varsta  de  79 
de  ani,  in  care  acesta  spunea,  ca  mila  lui  Dumnezeu  este  aceea 
care  l-a  iertat  in  orice  clipa  §i  l-a  invaiat  ca  Dumnezeu  e  pururea 
indurator. 

Mila  lui  Dumnezeu  este  cea  care  ne  da  sa  ne  bucuram  de 
intelepciune.  Inva^am  pe  fiecare  zi  ca  lupta  fratricida  dintre  noi 
nu  creaza  nimic  bun,  ci  ca  stam  in  mila  lui  Dumnezeu,  ca  via^a  te 
inva^a  sa  accept,  sa  crezi,  sa  te  minunezi,  sa  te  cutremuri  de 
frumuse^ea,  de  grija  si  de  mila  lui  Dumnezeu. 


7  E  vorba  de  ziua  de  22  ianuarie  2007,  cand  am  scris  articolul  de  fata. 

8  Mai  multe  detalii  despre  sine  aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Remus_Rus. 

9  Un  blog  romanesc  dedicat  Sfantului  loan:  http://ioandekronstadt.wordpress.com/. 

10  Traducator  roman  prodigios  de  carte  patristica  din  limbile  greaca,  rusa,  sarba,  tata  a  doi 
copii,  care  locuieste  in  Bucuresti  si  de  care  ne  leaga  o  prietenie  frumoasa. 


12 


La  intoarcere,  pe  stada,  m-am  intalnit  cu  parintele  profesor 
Constantin  Coman11  si  ne-am  salutat  reciproc.  Mi-am  adus 
aminte  de  pledoaria  sa  esentiala,  de  crezul  sau  si  anume,  ca 
trebuie  sa  vedem  conexiunile  interioare  ale  teologiei  dogmatice 
cu  teologia  biblica. 

Si  noi  credem  acela§i  lucru!  Nu  putem  sa  in^elegem 
dezvoltarea  discursului  dogmatic,  daca  nu  in^elegem  discursul 
scriptural,  pnevmatic  al  Bisericii. 

De  ce  imi  amintesc  toate  aceste  amanunte?  Pentru  a  elogia 
in^elepciunea,  experien^a  de  viaja,  maturitatea  §i  batrane^ea 
frumoasa. 

Am  inva^at  de  la  bunicii  mei,  de  la  familia  mea,  de  la 
rudele  §i  profesorii  mei,  de  la  prietenii  §i  neprietenii  mei 
int.elepciunea  trecerii  prin  viaja.  Fiecare  pas  este  un  pas  spre 
intelepciune. 

Dar  int.elepciunea  este  cu  atat  mai  frumoasa,  cu  atat  mai 
plina  de  savoare,  cat  timp  o  darui  frumos,  smerit,  cand 
imbogaJe§ti  cu  ea  §i  pe  altii. 

De  fapt  int.elepciunea  este  harul  in  care  te  imbogat^ti, 
atunci  cand  in^elegi  mila  lui  Dumnezeu  §i  frumuse^ea  adanca  a 
oamenilor. 


11  Gasiti  aici  CV-ul  sau: 


http://www. ftoub.ro/index. php?view=article&id=6%3Apr-prof-dr-constantin- 
coman&option=com_content&Itemid=272. 


13 


Melancolie  abuziva 


12 


Nu  pot  sa  nu-mi  amintesc  de  tine 

Imi  amintesc  si  cand  nu  vreau  dar,  mai  ales,  cand  am 
nevoie,  cand  te  simt  ca  pe  cea  mai  mare  nevoie  a  mea.  Am  nevoia 
sa  vorbesc  cu  tine. 

Imi  aduc  aminte  batranetea  ta  frumoasa,  acel  a  fi  de  a-mi 
spune  povesti,  pe  care  nu  le  pot  uita  nici  cand  dorm.  Stiu  ca  ma 
vezi  cand  ma  rog  pentru  tine.  Stiu  ca  te  simt  cand  slujesc  Sfanta 
Liturghie  spre  iertarea  pacatelor  tale  si  ale  mele. 

Pastrez  frumosul  tau  in  inima  mea.  E  un  frumos  viu.  E  un 
frumos  de  care  nu  ma  pot  dezbara  si  nici  nu  o  voi  face. 

Pastrez  chipul  tau  viu,  chiar  daca  i-am  uitat  contururile, 
chiar  daca  contururile  lui  sunt  miscatoare.  Cu  timpul,  iubitul  meu 
bunic,  fata  ta  a  devenit  din  ce  in  ce  mai  vie,  pe  masura  ce  tu  ai 
devenit  din  ce  in  ce  mai  viu  in  mine.  Cand  vorbeam,  cand  te 
bucurai  de  mine,  nu  stiam  sa  iti  spun  toate  cuvintele. 

Poate  ca  toate  cuvintele  trebuiau  spuse  atunci,  insa  nici 
acum  nu  e  timpul  trecut.  Tu  esti  viu  si  eu  sunt  viu,  chiar  daca  de 


Un  text  scris  pe  data  de  8  februarie  2007. 
In  fotografia  care  prefateaza  articolul  de  fata  suntem  la  mormantul  bunicului  nostru  Marin 
Piciorus,  impreuna  cu  doamna  preoteasa  si  cu  bunica  noastra  Floarea  Piciorus,  sotia  sa. 
In  cimitirul  localitatii  Scrioastea  (jud.  Teleorman),  iarna...  iar  crucea  de  lemn,  care  se  vede 
in  fotografie,  am  scris-o  cu  unul  dintre  ultimele  tuburi  de  culoare,  neterminate,  din  fosta 
noastra  trusa  de  pictura. 


14 


tine  ma  desparte  o  vesnicie  sau  ma  apropie  o  vesnicie.  Cuvintele 
noastre  se  spun  in  continuare. 

Pentru  ca  dragostea  are  un  fel  de  a  vorbi  al  ei  care  nu  uita 
niciodata  detaliile  frumoase  si  si  le  aduce  aminte  in  te  miri  ce 
conditii,  te  miri  unde. .  .dar  atat  de  frumos! 

Cand  ma  rog  pentru  tine  te  iubesc.  Si  cand  imi  aduc  aminte 
de  tine  inseamna  ca  nu  te  pot  disloca  din  inima  mea  prin  nicio 
metoda. 

Stiu  ca  e  neinteresanta,  din  afara  mea,  persoana  ta  sau 
poate  ca  nu  va  interesa  pe  nimeni  persoana  ta,  cu  adevarat,  decat 
pe  mine.  Cine  mai  stie?!... 

Ceva  e  sigur:  de  cate  ori  vreau  sa  imi  fii  aproape  imi  esti. 
Nu  e  nicio  distanta  intre  noi. 

Imi  aduc  aminte  de  tine  in  multe  contexte,  in  prea  multe. 
Viata  mea  e  plina  de  tine.  Te  rog  sa  ma  crezi  ca,  daca  acum  iti 
scriu  e  pentru  ca  sa-ti  multumesc  ca  nu  esti  departe,  chiar  daca 
esti  langa  Domnul. 

Melancolia  mea  nu  e  trista  ci  bucuroasa.  Nici  eu,  iubitul 
meu,  nu  credeam  ca  pot  sa  te  iubesc  mai  mult  decat  am  cuvinte 
sa-ti  spun. 


15 


Mdturdtoarea  care  ne  cere  rugdciunile  si  crestina 
universald,  care  pldngea  vorbind  despre  Domnul  Iisus 

De  cele  mai  multe  ori  evocarile  mele  au  in  vedere  oameni 
anonimi  .  Amintirile  mele  nu  cuprind  numai  pe  parintele  X,  pe 
profesorul  Y,  pe  ierarhul  Z,  pe  scriitorul  W...  ci  si  pe 
maturatoarea  credincioasa,  pe  ologul  care  are  bunul  sim^  sa  imi 
zica:  „Sarut  mana,  Parinte!",  stimandu-se  pe  sine  si  nu  pe  mine, 
vrabia  care  bea  apa,  pe  un  copil  care  mi-a  zambit  frumos  in  timp 
ce  mul^i  imi  zdmbeau  urdt,  pe  precupea^a  de  la  pia^a,  care  mi-a 
vandut  cartofi  si  a  stiut  sa  aiba  bunul  sim^  cumpanit  al 
romanului... 

§i  bine  ecae  asa.  Memoria  reala  trebuie  sa  cuprinda  date 
generale  si  o  recunostin^a  care  sa  se  transforme  in  rugaciune. 

Maturatoarea  voioasa,  care  mi-a  iesit  astazi  in  cale,  mi-a 
zambit  larg,  calduros,  ca  si  cand  m-ar  fi  cunoscut  dintotdeuna.  Ea 
nu  a  stiut  ca  mi-a  facut  un  mare  bine  cu  surasul  sau  si  cu  faptul  ca 
m-a  pus  sa  ma  rog  pentru  ea.  §i  rugaciunea  pentru  ea  m-a  facut  sa 
fiu  si  mai  bucuros,  pentru  ca  bucuria  ei  s-a  revarsat  §i  peste  mine 
si  a  devenit  §i  a  mea. 

Aceasta  femeie  are  un  nume  frumos.  In  inima  mea  va  avea 
un  nume  frumos  intotdeauna.  Insa  nu  stiu  nimic  despre  ea,  decat 
ca  matura  strazile  orasului  Bucuresti  si  ca  am  intalnit-o  aproape 
de  mijlocul  orasului. 

Dar  rugaciunea  te  face  sa  stii  multe  despre  oamenii  pentru 
care  te  rogi.  Rugaciunea  te  face  sd-i  simfi  pe  oamenii,  care  au  o 
via^a  tainica  cu  Dumnezeu. 

Astazi  m-am  plimbat  de  mi  s-au  umflat  picioarele. 

§i,  spre  sfarsitul  zilei,  am  avut  parte  de  o  alta  surpriza:  de  o 
femeie  ortodoxa,  care  cauta  un  duhovnic,  careia  ii  placea  sa 
mearga  la  baptisti,  pentru  ca  au  canapele  frumoase  si  microfoane 
bune  ca  sa  auda  predica,  dar  si  la  catolici,  ca  sa  puna  o  lumanare 
si  sa  se  roage. 

O  femeie  dintr-o  bucata,  robusta,  muncitoare,  aproape 
surda,  dar  care  i^i  citea  cuvintele  de  pe  buze  si  care  munceste, 
munca  de  noapte,  intr-un  servis  auto  de  la  marginea 
Bucurestiului. 

Insa  cand  imi  vorbea  de  „Domnul  Iisus"  ii  dadeau 
lacrimile  instinctiv  si  vedeai  ca  ea  chiar  e  acolo,  chiar  e  fericita 
cu  ceea  ce  face  si  cu  via^a  ei. 


13  Articol  din  data  de  12  iunie  2007. 


16 


Dupa  ora  18,  un  coleg  de  studii  §i  un  intim  al  meu,  vine  §i 
imi  vorbe§te  despre  dialogul  apatic,  despre  dialogul  despre  nimic 
sau  despre  viaia  ca  telenovela. 

Viaia  ca  telenovela  reprezinta  via^a  la  care  tu  e§ti 
spectator,  care  e  ca  in  filme  §i  pe  care  o  urmare§ti  sa  se  intample 
in  via^a  reala.  Insa  via^a  reala  nu  e  niciodata  telenovela.  Via^a 
reala  se  petrece  dupa  ritmuri  proprii,  surprinzatoare. 

Cele  doua  femei  erau  din  viaia  reala.  Adica  a§a  cum 
credeau  a§a  §i  vorbeau. 

Vorbirea  lor  era  reala  §i  permitea  nuan^ele  personale.  In 
mutismul  vocal  al  multora  cu  care  ma  intalnesc  insa,  ce  se  vrea  a 
se  spune  intrece  ceea  ce  este.  Pentru  ca  spectatorul  la  telenovela 
nu  mai  are  timp  sa  i§i  traiasca  §i  sa  i§i  exprime  via^a,  ci  o  omoara, 
o  face  cantec  sau  vorbire  impersonala  §i  apoi  se  da  de  drama. 

De  ce  evoc  viaia  reala?  Pentru  ca  traiesc  in  lumea  reala 
chiar  daca  prizez  tot  felul  de  pove§ti  ireale,  de  dedesubturi,  de 
cancanuri,  de  matrapazlacuri.  Traiesc  §i  iubesc  via^a  reala, 
oamenii  reali,  care  sunt  cei  pe  care  ii  evoca  cuvintele,  care  sunt  in 
cuvinte  §i  nu  sunt  sub  mdsti. 

Mdturdtoarea  §i  crestina  universale  de  care  va  vorbesc 
sunt  tipologii  umane  reale.  Daca  vrem  sa  facem  o  schimbare 
reala  in  noi  §i  in  Romania  noastra,  trebuie  sa  incepem  de  la  a  ne 
deparazita  de  ma§ti,  de  subterfugii  §i  de  a  fi  cat  se  poate  de  reali. 

Oamenii  reali  sunt  oamenii  de  care  avem  nevoie  §i  care  ne 
scapa  din  paienjeni§ul  inchipuirilor. 

Cele  doua  nu  vor  §tii  niciodata  ca  am  scris  despre  ele 
acum.  Insa  m-am  sim^it  nevoit  sa  respect  bunul  sim{  gratuit  al 
acestora. 

Ele  sunt  ni§te  doamne  reale,  pentru  ca  au  demonstrat  ca 
pot  fi  deschise,  transante  cu  cineva  necunoscut. 

Va  mul^umesc,  doamnele  mele,  ca  a^i  putut  sa  imi 
demonstra^i  ca  bunul  sim^  nu  numai  ca  e  real,  dar  e  §i  salvator. 


17 


Sfdntul  loan  Botezdtorul  in  viata  mea 


Mi-a  devenit  evident  faptul14  ca  Sfnrfii  ne  cautd  mai 
inainte  ca  noi  sa  ii  cdutdm. 

Cred  ca  prima  data  cand  am  auzit  de  Sfantul  loan  a  fost  in 
copilaria  mea,  cand  bunica  mea  mergea  cu  coliva,  la  7  ianuarie, 
ca  sa  i§i  pomeneasca  paring15,  fra^ii16  §i  ma  lua  §i  pe  mine. 


■17 


18 


Masa  aceea  lunga  ,  cu  zeci  de  colive  ~,  cu  vin,  cu 
prinoase,  care  miroseau  altfel  dar,  mai  ales,  zecile  de  lumanari 
aprinse  mi-au  captat  aten^ia  spre  evenimentul  acesta. 

Parin^ii  bunicii  mele  erau  Ion  §i  Ioana.  Ionica  era  eel  mai 
mic  frate  al  bunicii  mele.  Acesta  murise  de  foarte  tanar,  de  copil, 
§i  din  care  cauza  eu  primeam  cate  o  pomana  delicata  spre  iertarea 
pacatelor  lui.  Adica  ori  o  oala  mica,  de  baut  apa  ori  o  pasare- 
fluier,  tot  din  lut,  la  care  cantam  prin  curte. 


Un  articol  scris  pe  data  de  23  iunie  2007. 


Ion  si  Ioana  Banoiu,  din  localitatea  Putineiu,  jud.  Teleorman. 

16  Ion,  Ileana,  Ionica  si  Alexe  Banoiu. 

17  Biserica  Adormirea  Maicii  Domnului  din  localitatea  Scrioastea,  jud.  Teleorman. 

18  Pluralul,  ca  regionalism,  in  Teleorman,  este:  colivi. 


18 


Numele  Sfantului  loan  era  foarte  raspandit  in  localitatea 
unde  eu  am  copilarit,  in  Scrioa§tea. 

Numele  localita^ii  teleormanene  este  legat  de  un  moment 
istoric  important,  de  faptul  ca  aici  si-a  scris  oastea  (de  unde 
Scrioastea)  Mihai  Viteazul  in  drum  spre  Alba  Iulia. 

Probabil  aici  §i-a  trecut  in  revista  oastea,  a  con§tientizat 
numarul  de  oameni  pe  care  il  avea  la  dispozrfie.  §tiu  acest 
amanunt  de  la  un  profesor  local,  care  a  cercetat  istoria  cuvantului, 
insa  nu  am  facut  niciodata  investiga^ii  istorice  pe  aceasta  tema. 

Insa  via^a  Sfantului  loan  am  aflat-o  citind  Sfanta  Scriptura 
§i  Vie^ile  Sfm^ilor. 

Maine  avem  cinstirea  na§terii  Sfantului  loan,  descrisa  de 
Lc.  1,  5-25  (prorocirea  na§terii  §i  zamislirea  sa);  57-80  (na§terea 
§i  punerea  numelui). 

In  Teleorman,  praznicul  de  maine  e  cunoscut  drept 
Dragaica,  insa,  din  cate  cunosc,  nu  am  vazut  niciodata  in 
localitatea  noastra  ritualurile  pe  care  le-am  citit  in  car^ile  de 
specialitate,  care  se  faceau,  in  vechime,  in  aceasta  zi. 

Insa  amintirile  mele  sunt  legate,  eel  mai  adesea,  de  doua 
dintre  Sfmtele  sale  Icoane:  una,  in  care  el  este  reprezentat  cu  aripi 
§i  avand  infa^i§area  descrisa  de  Mt.  3,  4  iar  alta,  in  care  se 
reprezinta  martirizarea  sa,  el  in§u§i  tinandu-§i  in  mana  propriul 
sau  cap  taiat,  care  e  pus  pe  o  tipsie19. 

Martirajul  sau,  imaginea  taierii  capului  s-a  impregnat 
adanc  in  mine.  Cand  eram  mai  tanar,  inca  nu  plecasem  la 
seminar,  aveam  o  antipatie  imensa  fa^a  de  Irodiada  §i  de  fiica  sa, 
Salomeea,  care  pusesera  la  calea  omorarea  lui  loan  [Mc.  6,  19- 
29]. 

Ele  reprezentau  pentru  mine  o  imagine  perversa  a  femeii, 
care  il  elimina  pe  eel  Drept,  prin  practici  murdare. 

Cred  ca  e  primul  meu  contact  dureros  cu  perversitatea, 
prima  con§tientizare  a  faptului  ca  dreptatea  §i  sfm^enia  nu  sunt 
urate  pentru  ca  sunt  rele  pentru  societate,  ci  sunt  urate  pentru  ca 
nu  sunt  suportate  §i  nu  sunt  suportate  pentru  ca  sunt  invidiate  la 
culme. 

Cu  timpul  am  in^eles  ca  cele  doua  femei  nu  de^ineau 
puterea  ci  ca  actul  lor  este  unul  al  sldbiciunii  §i  nu  al  puterii.  Cel 
puternic  era  loan,  care  avusese  curajul  sa  moara  pentru  sfm^enie, 
pentru  adevar,  pentru  dreptate. 

In  ultimul  an  de  facultate  am  fost  repartizat  la  Manastirea 
Sfantul  Antim  din  Bucure§ti,  ca  sa  fac  pregatire  cultica. 


19  O  tava  rotunda,  din  metal. 


19 


Aici,  pe  nesimfite,  m-am  imprietenit  cu  icoana  Sfantului 
loan,  de  pe  partea  dreapta,  de  la  intrare,  langa  care  stateam  la 
slujbe.  Uneori  ma  sprijineam  de  ea,  transpiram  din  cauza  caldurii, 
ma  rugam  Sfantului  loan  ca  sa  ma  intareasca  §i  sa  prind  putere 
din  harul  sau. 

Icoana  de  aici  e  una  dintre  cele  intraripate.  Sfantul  loan  are 
aripi  ie§ite  din  pielea  de  camila  cu  care  se  imbraca,  semn  ca 
asceza  te  intraripeaza  de  dumnezeiescul  dor  §i  te  face  sa  fii  inger 
in  trup. 

Ma  simfeam  acasa  langa  icoana  lui.  Prietena  §i  viitoarea 
mea  so^ie  purta  numele  de  Ioana,  atata  timp  cat  Gianina 
inseamna  Ioana. 

Aveam  prieteni  cu  numele  de  loan,  §i  pre^uiam  foarte  mult 
numele,  atata  timp  cat  loan,  Iohanan,  in  limba  ebraica,  inseamna 
darul  lui  Dumnezeu  §i  avea  similitudine  cu  numele  meu,  cu 
Dorin,  care  inseamna  dar,  in  limba  greaca.  Insa  Dorin  vine  de  la 
Theodoros,  de  la  Teodor,  care  inseamna  tot  darul  lui  Dumnezeu. 

Cand  a  venit  ziua  hirotonirii  mele  intra  diacon,  nu  §tiam 
unde  se  va  petrece.  Cand  PS  Galaction  Stanga20  mi-a  indicat 
Biserica  unde  voi  fi  hirotonit  diacon,  am  aflat  ca  e  Biserica 

9  1 

Sfantul  loan  Botezatoral  din  Ro§iorii  de  Vede    . 

Atunci  am  con§tientizat  faptul,  ca  Sfantul  loan,  langa  care 
ucenicisem,  ma  pregatise  pentra  a  ma  ajuta  in  preo^ia  mea.  §i  am 
simfit  din  plin  prezen^a  sa  la  hirotonia  mea  intra  diacon,  facuta  in 
aer  liber  (era  un  moment  solemn  pentra  parohie),  PS  Galaction 
dandu-i  dreptul  fra^esc,  de  onoare,  PS  Irineu  Slatineanul  ,  care 
era  de  fa^a,  sa  ma  hirotoneasca  Prea  Sfin^ia  sa. 

Astfel  PS  Irineu  Slatineanul  m-a  hirotonit  diacon  iar 
peste  cateva  zile,  PS  Galaction,  Episcopul  Alexandriei  §i  al 
Teleormanului  m-a  hirotonit  preot,  in  Biserica  Adormirea  Maicii 
Domnului  din  Alexandria,  intr-o  zi  de  sambata24. 

Daca  ar  fi  sa  vorbesc  de  prezen^a  Prea  Curatei  Stapane  in 
via^a  noastra,  a§  spune,  ca  in  toate  Bisericile  unde  s-au  petrecut 
lucrari  capitale,  dumnezeie§ti  cu  mine,  erau  inchinate  Prea 
Curatei  Stapane. 

Maica  lui  Dumnezeu  §i  Sfantul  loan  Botezatoral,  Sfantul 
Simeon  Noul  Teolog,  Sfanta  Maria  Egipteanca,  Fericitul  Hie 


20  Primul  episcop  al  Alexandriei  si  al  Teleormanului. 

A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Galaction_St%C3%A2ng%C4%83. 

21  A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fiorii_de_Vede. 

22  E  vorba  de  actualul  mitropolit  al  Olteniei,  IPS  Irineu  Popa. 

A    se   vedea   CV-ul   IPS   Irineu:    http://www.mitropoliaolteniei.ro/index.php/typography- 
overview/rokcandy-typography. 

23  Pe  data  de  4  septembrie  2005. 

24  Pe  data  de  17  septembrie  2005. 


20 


vazatorul  de  Dumnezeu,  Sfantul  Constantin  Brancoveanu, 
Sfantul  M.  Mc.  Haralambie,  Sf.  M.  Mc.  Teodor  Tiron,  Sf.  Maxim 
Cavsocalivitul,  Sf.  Grigorie  Palama,  Sfantul  Teofil  eel  Nebun 
pentru  Hristos,  Sfanta  Xenia,  Sfantul  loan  de  Kronstadt,  Sfantul 
loan  Evanghelistul,  Sfantul  Irineu  al  Lyonului,  Marele  §i 
Dumnezeiescul  Apostol  Pavel,  Sfantul  loan  Gura  de  Aur, 
Preadumnezeiescul  Grigorie  Teologul  §i  mul^i,  muni  al^ii,  au  fost 
Sfm^ii  care  ne-au  punctat  via^a  intr-un  mod  capital.  De  la  fiecare 
am  inva^at  lucruri  capitale. 

De  zeci,  sute  de  Sfnui  ne  leaga  lucruri  atat  de  intime,  meat 
vorbirea  despre  ele  mi  se  pare  o  indiscrete. 

Insa,  privind  la  vie^ile  lor,  la  harul  pe  care  1-am  primit 
rugandu-ne  lor,  am  in^eles  ca  ei  deja  erau  in  via^a  mea,  numai  ca 
trebuia  sa  le  recunosc  prezen^a,  rugandu-ma  §i  cunoscandu-i  §i  eu 
la  randul  meu. 

Daca  ne  analizam  bine  via^a  aflam  ca  suntem  produsul  a 
multe  mii  de  oameni  care  ne-au  cladit.  In  afara  de  parin^ii, 
bunicii,  rudele,  familia  noastra...  exista  zeci,  sute,  mii  de  oameni, 
care  ne-au  ajutat  cu  un  detaliu  sau  altul,  cu  o  informa^ie,  cu  o 
carte,  de  la  care  am  inva^at  citindu-i,  vazandu-i,  respirandu-i. . . 

Un  numar  mare  de  oameni  ne-au  creat  lucrurile  din  jur, 
spa^iul  §i  con^inutul  sau  in  care  noi  ne  miscam  si  suntem. 

Mul^umirea  noastra  trebuie  sa  se  indrepte  fa^a  de  to^i  cei 
care  ne  asigura  §i  ne  perpetueaza  existen^a,  care  ne-o  umplu  de 
lucruri  esen^iale. 

De  la  rugaciunea  pentru  paring,  rude,  familie,  profesori, 
pre§edin^i  de  stat,  primari,  fa^a  de  binefacatorii  sau  du§manii 
no§tri,  rugaciunea  §i  mul^umirea  noastra  trebuie  sa  se  manifeste 
§i  fa^a  de  cei  care  au  inventat  diverse  lucruri  pe  care  le  folosim, 
fa^a  de  cei  care  ne-au  precedat,  fa^a  de  to^i  cei  care  au  trait  pe  fa^a 
pamantului. 

Mul^umirea,  recuno§tin^a  este  cea  care  ne  innobileaza,  care 
ne  face  reprezentabili  in  cadrul  oamenilor  cu  con§tiin^a.  Cand 
multume§ti,  cand  ni  araji  recuno§tin^a  nu  faci  decat  sa  ramai  viu, 
frumos  in  inima  celui  caruia  ii  multume§ti. 

Astazi  am  vrut  sa  mul^umesc  Sfantului  loan,  nu  numai 
privat,  dar  §i  public,  pentru  prezen^a  lui  cea  atat  de  intaritoare  §i 
de  puternica  in  via^a  noastra. 

Sfmte  Ioane,  Batezatorule  §i  Inaintemergatorule  al 
Domnului,  a§a  cum  ne-ai  ajutat  ca  sa  cunoa§tem  calea  pocain^ei 
pana  acum  §i  via^a  cea  curata,  da-ne  sa  umblam  intru  bucuria 
invierii,  a  schimbarii  inimii  noastre,  ca  sa  ne  umplem  mereu  de 
via^a  ce  nu  are  sfar§it. 


21 


Tu  po^i  sa  ne  aju^i  noua,  Dumnezeiescule  Parinte!  Ai  mila 
de  noi,  binecuvinteaza-ne  §i  ne  iarta!  Amin. 


22 


PFP  Teoctist  al  Romdniei:  un  chip  surdzdtor,  care 
ne-a  linistit  intotdeauna 


Nu  am  vorbit  niciodata  cu  Parintele  Patriarh  Teoctist  §i 
nici  nu  §tiu  detalii  intime  despre  via^a  sa   . 

Insa  1-am  privit  mereu  cu  mare  aten^ie,  1-am  privit  din 
public,  ca  parte  a  publicului  audiant  §i  azi-noapte,  pe  la  ora  1-2 
noaptea,  mi-am  dat  seama  ca  traiesc  un  mare  gol  in  fiin^a  mea,  ca 
plecarea  lui  dintre  noi  e  ca  plecarea  unui  membru  din  familie. 

I-am  sim^it  lipsa  in  fiin^a  mea  tocmai  cand  nu  mai  am  avut 
chipul  sau  surazator  langa  noi,  con§tientizand  in  mod  acut,  cat  a 
valorat  pentru  via^a  mea  intima.  Am  retrait  drama  pierderii  unui 
om  drag,  a  unui  om  pe  care  1-am  stimat  §i  iubit  fara  sa  imi  dau 
seama. 

Cum  m-a§  fi  sim^it  astazi  trist,  daca  el,  Patriarhul  nostra, 
nu  ar  fi  contat  deloc  pentru  mine? 

La  ora  18,  aseara,  am  facut  primul  parastas  pentru  Prea 
Fericirea  sa,  inainte  ca  sa  mam  masa.  Masa  noastra  de  seara  a 
devenit  prima  pomenire  pe  care  i-am  facut-o. 

Cand  am  inceput  sa  ma  rog  pentru  Prea  Fericirea  sa,  intr- 
un  mod  minunat,  1-am  sim^it  langa  noi,  fapt  care  ne-a  incalzit 
inima. 

Mancam  §i  urmaream  programele  la  TV,  §tirile 
premergatoare  aducerii  de  la  spital. 

Am  ie§it,  dupa  masa,  §i  m-am  inchinat  Sfantului  Dimitrie, 
Sfin^ilor  impara^i  Constantin  §i  Elena26. ..§i  am  intuit  starea 
credincio§ilor  fara  el,  fara  Patriarhul  nostra  §i  am  revenit  acasa  §i 
mai  trist. 


25  Articol  scris  pe  data  de  3 1  iulie  2007,  a  doua  zi  dupa  adormirea  sa. 

26  La  Catedrala  Patriarhala. 


23 


Aveam  insa  o  triste^e  dulce  in  sufletul  §i  in  trupul  meu. 
Pana  adanc  in  noapte  am  urmarit  §tirile,  am  inregistrat 
emisiunile,  am  cautat  articolele  dedicate  sie§i,  am  ascultat 
controversele  §i  presupunerile  §i  am  pregatit  articolele  de  astazi 
de  pe  blog,  amestecand  ragaciunile  §i  durerea  mea  cu  prezen^a  sa 
din  noi  §i  cu  noi. 

S-a  vorbit  §i  elegant  §i  ireveren^ios  despre  Prea  Fericirea 
sa.  Speculate  au  atins  cote  insa^iabile. 

Cei  care  au  §tiut  sa  vorbeasca  frumos  despre  sine, 
paradoxal,  au  fost  oameni  care  nu  au  aratat  in  public,  pana  acum, 
sentimente  profunde  pentru  Prea  Fericirea  sa. 

Am  inva^at  destul  de  multe  lucruri  privind  imaginile  §i 
comentariile  facute.  Insa,  pentru  ca  e  un  rememoratio,  vreau  sa 
ma  intorc  la  cum  1-am  perceput  de-a  lungul  timpului. 

Cand  1-am  privit  de  aproape,  intr-o  zi  [la  o  vizita  a  sa  la 
facultate]  m-au  impresionat  mainile  sale,  prin  care  se  stravedeau 
venele  de  sange  §i  fa^a  sa. 

Mainile  cu  care  ne  binecuvanta  aduceau  pace  in  suflet. 
Oamenii  credincio§i  se  napusteau  spre  el  ca  sa  fie  binecuvanta^i. 
De  fiecare  data  cand  1-am  privit  de  aproape  pe  Patriarhul  nostra 
am  pastrat  in  inima  mea  zambetul  sau. 

Zambet  fin,  dulce,  predici  care  te  adunau,  care  te  strangeau 
la  un  loc,  in  Biserica,  delicate^e  de  inima,  ore  intregi  de  stat  in 
picioare,  care  m-au  uluit  intotdeuna. . . 

Statul  sau  in  picioare,  mare^ia  sa  la  slujbe,  puterea  sa  de  a 
sluji  pana  in  ultima  clipa  m-au  debusolat  intotdeauna.  Traiam 
mereu  perplexarea  omului  care  nu  poate  sa  in^eleaga  fundamentul 
mare^iei  §i  al  puterii  sale  interioare. 

Prea  multa  putere  de  munca  §i  prea  multa  luciditate.  In 
fiin^a  sa  vedeam  un  mare  echilibra,  o  mare  putere  de  in^elegere  a 
oamenilor,  a  realita^ii,  o  mare  putere  de  trecere  peste  necazuri, 
peste  dificulta|i. 

La  una  dintre  aniversarile  sale  a  predicat  PS  Calinic  al 
Arge§ului  §i  i-a  facut  celui  sarbatorit  un  laudatio.  Nu  mai  §tiu  in 
ce  an,  dar  era  in  catedrala  patriarhala. 

§i  PS  Calinic  vorbea  despre  echilibral  §i  pacea  pe  care  o 
degaja  Prea  Fericirea  sa.  Acest  echilibra,  aceasta  putere  de  a  §tii 
sa  faci  fa^a  tenta^iei  extremelor  cred  ca  e  primul  lucra  major  pe 
care  1-am  inva^at  din  personalitatea  sa. 

Un  alt  lucra  major  pe  care  mi  1-am  insu§it  din  fiin^a  sa, 
privindu-1  doar,  a  fost  smerenia  de  a  vorbi  pe  in^elesul  celor  din 
fa^a  ta.  A  respecta  oamenii  cu  care  vorbe§ti  inseamna  a  le  vorbi 
pe  infelesul  lor,  fara  sa  vrei  sa  ii  tratezi  de  sus. 


24 


Un  al  treilea  lucru,  tot  la  fel  de  important  pentru  mine,  pe 
care  1-am  inva^at  din  icoana  viejii  sale  a  fost  sinful  cald  al 
colocvialita^ii.  A  discuta  inseamna  a  te  imparta§i,  nu  a 
visceraliza  discuiia21 . 

La  o  zi  a  Sfantului  Dimitrie  Basarabov,  Parintele  nostru, 

no 

ne-a  vorbit  abrupt  ,  mul^imii  aflate  in  pia^eta  dintre  clopotnrfa  §i 
altar,  despre  planul  de  demolare  al  catedralei  patriarhale  din 
ordinul  pre§edintelui  Ceau§escu. 

Pe  locul  actualei  Patriarhii  trebuia  sa  se  faca  un  monument 
memorial  al  pre§edintelui  Ceau§escu,  unde  acesta  trebuia  sa  fie 
inmormantat.  Acest  lucru  nu  s-a  intamplat! 

Tot  atunci  ne-a  vorbit  despre  bombardamentele  asupra 
Bucure§tilor  din  al  doilea  razboi  mondial,  care  au  vizat  catedrala 
patriarhala,  dar  care  nu  au  lovit  niciodata,  in  mod  minunat, 
catedrala.  §i  ne-a  spus  toate  acestea  cu  bucurie,  cu  seninatate. 

Predica,  predicile  sale  erau  pline  de  bucurie,  de  dorin^a  de 
comuniune,  de  imparta§ire  a  experien^ei  sale  vaste  cu  ceilal^i. 

„Iubiti  fra^i  §i  surori  intru  Domnul",  cuvintele  introductive 
ale  predicilor  sale,  le-am  considerat  §i  le  consider,  unul  dintre 
cele  mai  bune  preambuluri,  cu  iz  evangelic,  al  unei  predici,  fapt 
pentru  care  il  folosesc  adesea. 

Predicile  sale  incepeau  §i  se  terminau  in  pace,  pentru  ca 
Prea  Fericirea  sa  emana  multa  pace  dumnezeiasca  in  jur.  Nu  cred 
ca  pot  explica  unui  om,  care  nu  1-a  cunoscut,  ce  stare  de  spirit 
aveam  in  prezen^a  sa.  Insa  nu  era  vorba  numai  de  mine,  ci  de  toil 
care  asistau,  care  ascultau  predicile  sale. 

Cand  am  vazut  inregistrarea  slujbei  de  Pa§ti  din  2007  am 
fost  uluit  de  cata  putere  avea  in  timpul  slujbei  §i  cum  statea  drept, 
neclintit  in  timp  ce  predica,  la  peste  90  de  ani. 

Aceasta  neclintire,  aceasta  serenitate  a  min^ii,  a  frun^ii  §i  a 
privirii  sale,  voio§ia  §i  dorul  sau  de  a  sluji  m-au  smerit  §i  ma  vor 
smeri  intotdeauna. 

Nu  cred  ca  voi  putea  vreodata  sa  in^eleg  §i  sa  port  o 
asemenea  pace  in  fiin^a  mea,  o  asemenea  neclintire.  Scriind  acum 
aceste  randuri  imi  dau  seama  ca  sentimentele  fa^a  de  sine  ma  fac 
vulnerabil  §i  ca  inima  mea  traie§te  intre  bucuria  ca  1-am  cunoscut 
§i  golul  ca  nu  il  vom  mai  vedea. 


27  A  nu  te  lega  de  orice  cuvant  pe  care  il  spune  celalalt.  A  nu  te  contra  pe  cuvinte.. .pentru  ca 
viscere  inseamna  totalitatea  organelor  interne  ale  omului.  A  nu  scoate  matele  din  om,  de 
nervi,  in  cadrul  unei  discutii. 

28  Dintr-o  data,  fara  introducere,  pe  neasteptate. 


25 


Din  pacate,  nu  inva^am  niciodata  ca  marii  oameni, 
personalita^ile  mari  ale  Bisericii  nu  sunt  ve§nice  §i  nu  pre^uim 
prea  mult  prezent a  lor  langa  noi. 

Acum,  privind  in  urma,  imi  dau  seama  ca  trebuia  sa  fiu  §i 
mai  atent  la  frumuse^ea  fihrfei  sale  launtrice,  ca  sa  inva^  §i  mai 
multe  de  la  Prea  Fericirea  sa. 

Chipul  pe  care  1-am  sesizat  eu  contrasteaza  uluitor  de  mult 
cu  portretele  grote§ti,  insa^iabile  pe  care  mi  le-au  narat  arfii. 

Insa,  intotdeauna  am  crezut  acest  lucru:  fotografiile 
interioare  ^in  de  fibra  interioara  a  celor  care  le  opresc  in  fiin^a  lor. 

Daca  prive§ti  pe  cineva  prin  ochii  invidiei  sau  ai 
resentimentului  niciodata  nu  vei  vedea  in  om  mare^ia.  §i  mare^ia 
oamenilor  binecuvanta^i  de  Dumnezeu  se  vede  cu  ochii  inimii 
cura^i,  pentru  ca  mare^ia  e  harul  lui  Dumnezeu  din  oameni. 


29 


Aseara,  pre§edintele  Iliescu  [la  Realitatea  TV],  domnul 
MiluJ30  [la  OTV,  prin  telefon],  domnul  Theodorescu31  [nu  mai 
re^in  la  ce  televiziune;  a  intrat  tot  prin  telefon],  domnul  Doru 
Braia  §i  parintele  profesor  Alexandru  Stan  [la  National  24]  au 
fost  oamenii  care  au  vorbit  eel  mai  calm,  calduros  §i  dureros  in 
acela§i  timp  despre  Parintele  Patriarh. 

In  acela§i  ton  simt  sa  vorbesc  §i  eu  pentru  ca  acesta  a  fost 
Parintele  nostra:  un  om  al  bucuriei,  al  comuniunii,  al  in^elegerii 
celorlarfi. 

Pe  vremea  studen^iei  mele  a  venit  la  fiecare  hram  al  Sfintei 
Ecaterina  dar  si  de  Sfhrfii  trei  Ierahi,  in  ianuarie,  §i  ne-a  predicat, 
aproape  de  fiecare  data,  despre  rolul  preotului  in  lume  §i  al 
profesorului. 

Preotul  §i  profesoral  au  voca^ia,  spunea  Prea  Fericirea  sa, 
de  a  binevesti  oamenilor  mantuirea  §i  bucuria  lui  Dumnezeu.  Ne 
cerea  sa  facem  studii  riguroase,  sa  iubim  sa  slujim  lui  Dumnezeu, 
sa  fim  autentici  in  ceea  ce  facem  §i  spunem,  pentru  ca  in  fa^a 
oamenilor  fiecare  cuta  a  vie^ii  noastre  va  fi  discutata, 
rasdiscutata. 

Avea  §i  are  mare  dreptate.  Plecarea  sa  atat  de  rapida  dintre 
noi,  neprevazuta,  ne-a  prins  pe  to^i  nepregatrfi.  Inca  nu  ma  pot 
obi§nui  cu  el  mort. 

Vestea  adormirii  sale  ne-a  bulversat,  ne-a  luat  pe 
nepregatite  §i,  in  acela§i  timp,  ne-a  indurerat,  auzind  despre 


29  Ion  Iliescu.  Aici  gasiti  blogul  sau:  http://ioniliescu.wordpress.com/. 

30  Marian  Petre  Milut:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Petre_Milu%C5%A3. 

31  Emil  Razvan  Theodorescu:  http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zvan_Theodorescu. 

32  Moderatorul  emisunii  TV  Talk  Soc  la  National  24.  Din  pacate  nu  are  o  pagina  personals, 
de  prezentare,  la  nivel  online  si  o  merita  cu  prisosinta. 

33  A  se  vedea:  http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/S/AlexandruStan.htn1l. 


26 


martirajul  sau  de  4  ore  intre  via^a  §i  moarte,  unde  a  fost  resuscitat 
de  cateva  ori. 

Mana  sa  dreapta  demonstreaza  durerea  acestui  martiraj .  Nu 
vom  putea  in^elege  nici  bucuriile  §i  nici  dramele  sale,  lini§tea  §i 
rabdarea  sa,  iertarea  §i  frumusetea  sa  interioara,  daca  stam  doar 
simpli  spectatori  in  Biserica  lui  Dumnezeu. 

Exemplul  sau  trebuie  sa  ne  anime  §i  sa  ne  fortifice,  sa  ne 
adune  pe  unii  langa  al^ii,  sa  ne  in^elepteasca. 

Doamne,  miluie§te  §i  prime§te  cu  Drep^ii  §i  cu  Sfnuii  pe 
Patriarhul  Tau,  pe  Parintele  nostru,  Teoctist,  intru  bucuria  care 
este  la  Tine  din  veci  §i  daca  a  ca§tigat  indrazneala  la  Tine, 
Iubitorule  de  oameni,  pentru  sfmtele  lui  rugaciuni,  miluie§te-ne 
pe  noi,  pacato§ii  robii  Tai.  Amin! 


27 


Despre  Negrut...si  despre  altiprieteni 


-34 


Avem  la  bunica  noastra  la  \am  un  caine  care  a  facut 
istorie,  care  a  trecut  prin  peripetii  multiple,  nu  de  alta,  ci  doar  din 
cauza  invidiei,  care  i  se  purta  §i  i  se  poarta. 

Pentru  ca  era  invidiat  de  catre  vecinii  no§tri  a  fost  lovit 
brutal  de  un  tanar,  i  s-a  dat  cu  piatra  direct  in  ochi  §i  i  s-a  spart 
ochiul  drept.  E  eel  din  fotografie  §i  il  cheama...J/Vegr«/,  pentru  ca 
e  negru  §i  pentru  ca  ne  place  sa  il  alintam.  E  un  nume  alintator, 
pentru  un  caine  mai  mult  decat  inteligent. 

L-am  crescut  de  mic.  Bunica  noastra  1-a  crescut  ca  pe  un 
copil,  dandu-i  ciorba  la  castron  §i  lapte  cu  paine  inmuiata. 

De  fapt  acest  tratament  e  unul  general  pentru  fiecare 
animal  din  curtea  noastra.  Toate  animalele  sunt  tratate  ortodox, 
sunt  binecuvantate  §i  stropite  cu  Sfanta  Agheasma  de  la  inceput, 
de  cand  vin  la  noi  in  curte  sau  de  cand  se  nasc,  §i  sunt  hranite 
rege§te.  Noi  vorbim  cu  ele,  le  educam  sa  vorbeasca  cu  noi,  da,  in 
limba  lor  §i  dupa  posibilita^ile  lor. 

Pe  langa  Negrut  mai  traiesc  §i  vreo  trei  pisici,  dintre  care 
pe  una  o  cheama  Mipi,  pe  alta  Florentina  iar  pe 
alta..neidentificata. 


Articol  scris  pe  data  de  10  septembrie  2007. 


Floarea  Piciorus. 


28 


Negrut  nu  mananca  ceva  de  jos,  trebuie  sa  ii  dai  mancarea 
direct  in  gura,  sa  ii  vorbe§ti  frumos  sau  sa  i-o  pui  pe  farfurie. 
Daca  i-o  arunci  jos  nu  o  mananca.  Iar  daca  a  mirosit  mancarea 
pisica  nu  o  mai  mananca,  chiar  daca  moare  de  foame  in  acea  zi. 

Cred  ca  Negraf  a  aparut  la  noi  in  curte  dupa  moartea  lui. . . 
Sache. 

Sache  nu  era  japonez  ci  tot  un  caine  flocos,  tot  la  fel  de 
mic  ca  Negrut,  dar  era  prietenul  copilariei  mele.  Sache  avea 
partenera  de  via^a  pe  Lola  §i  a  avut  o  moarte  dramatica. 

Ni§te  vecini,  care  §i  pe  acest  caine  super-inteligent  il 
invidiau,  i-au  pus  la{  in  gard  §i  el  a  cazut  in  acest  la^  de  sarma. 
Sarma  ruginita  i  s-a  strans  pe  trup,  in  dreptul  testiculelor,  pe 
intreg  trupul  §i  abia  am  putut  sa  ne  in^elegem  cu  el  §i  sa  taiem 
la^ul  §i  sa  il  slobozim  din  la{. 

Sache,  cu  care  vorbeam  ca  §i  cu  un  om,  cu  care  dormeam 
in  pat  §i  nu  ma  mu§ca,  dupa  ce  a  fost  prins  in  la^  §i  batut  bestial 
de  un  vecin  al  nostra  fara  prea  multa  minte  [ce  sa  mai  spun  de 
inima !...],  ma  privea,  ne  privea  ingrozit. 

Nu  mai  credea  in  nimeni.  Tocmai  de  aceea  ne-am  pus 
manu§i  in  maini  §i  haine  pe  noi  ca  sa  nu  ne  mu§te,  atunci  cand 
am  vrat  sa  ii  taiem  la^ul. 

I-am  taiat  la^ul,  dar  a  fugit  sub  o  gramada  de  joarde  de  vi^a, 
taiate  din  vie,  §i  nu  a  mancat  vreo  saptamana,  cu  toate  insistence 
noastre  §i  nici  nu  a  ie§it  afara. 

Daca  te  apropiai  de  el  te  mu§ca,  latra,  era  innebunit  de 
durerc.Bataia  il  facuse  sa  se  salbaticeasca,  el,  eel  pe  care  noi  nu 
il  batuseram  niciodata,  ci  il  hraneam  cu  bomboane,  rahate  §i 
carne  prajita. 

La  un  moment  dat  Sache  a  ie§it  de  sub  lemne,  era  sleit  de 
puteri  §i  rana  [era  vara]  incepuse  sa  prinda  viermi.  Pentra  ca  era 
prea  slabit  am  reu§it  cu  chiu  cu  vai  sa  ii  taiem  la^ul,  care  ii 
ajunsese  pana  la  intestine,  sa  il  ungem  cu  ulei  §i  sa  aplatizam 
cangrena. 

A  intrat  din  nou  sub  lemne,  a  stat  acolo  maraind  §i  jelindu- 
se,  plangand  el  §i  plangand  §i  noi,  pana  cand. .  .a  murit. 

Impreuna  cu  veri§oara  mea  Anca36,  care  acum  lucreaza  in 
Spania  §i  care  poate  citi  aceste  randuri  online,  i-am  facut  lui 
Sache  [eram  in  clasa  a  5  sau  a  6-a,  poate  mai  mici]...slujba 
inmormantarii,  cantandu-i:  Ve§nica  pomenire! 

Atunci  am  crezut  ca  e  drept  sa  facem  acest  lucru,  §i  acum, 
privind  in  urma,  cred  ca  a  fost  un  gest. .  .potrivit. 


36  Nascuta  Anca  Maria  Irina  Nitu,  in  orasul  Alexandria,  Teleorman. 


29 


Soarta  lui  Sache  a  fost  tangen^iala  cu  a  lui  Negnrf,  intr-un 
anume  fel.  Cand  Negrut  a  fost  lovit  acum  2-3  ani  cu  piatra,  se 
salbaticise.  Nu  lasa  pe  nimeni  sa  se  mai  apropie  de  el. 

Nici  acum,  daca  nu  mergi  cu  aten^ie,  nu  te  po^i  atinge  de 
botul  lui.  Daca  vii  cu  mana  dinspre  partea  drapta,  de  acolo  de 
unde  are  ochiul  distrus,  crede  ca  vrei  sa  ii  faci  rau  §i  se  repede  la 
tine  sa  te  mu§te. 

Ma  vede  cand  intru  de  la  poarta  §i  daca  vorbesc  cu  el,  daca 
ii  rostesc  numele,  incepe  sa  dea  din  coada.  Ma  cunoa§te  §i  cand 
sunt  in  reverenda  §i  cand  sunt  civil,  iar  cand  sunt  in  reverenda  are 
un  respect  incredibil  pentru  mine,  meat  nu  vrea  sa  imi  taie  calea. 

E  inva^at  de  mamaia  ori  sa  mearga  in  fa^a  ei  ori  sa  vina 
dupa  ea,  dar  sa  nu  treaca  prin  fa^a  ta.  Daca  mamaia,  bunica  mea, 
se  duce  sa  cumpere  ceva  de  la  chio§curile  cu  alimente  din 
localitate,  el  o  a§tepata  la  poarta  §i  latra  la  to^i  care  tree  prin  fa^a 
cur^ii.  Cand  se  intoarce  acasa  o  inso^e^te  in  curte  §i...vorbe§te  cu 
ea,  prin  priviri  §i  gesturi. 

Mi-a  spus  bunica  mea,  ca  acum  cateva  zile,  nu  a  putut  sa 
scape  de  pisici,  care  doreau  sa  mearga  cu  ea  la. .  .Biserica. 

I-a  certat,  i-a  alungat  §i  tot  nu  au  vrut  sa  se  intoarca.  La  un 
moment  dat  s-au  intors,  dar  nu  au  mai  §tiut  unde  sa  intre.  Un 
pisic  s-a  suit  intr-un  copac  §i  a  ramas  acolo.  Ii  era  frica  sa  se  dea 
jos.  A  doua  zi  s-a  dus  cu  scara  ca  sa  il  ia  de  pe  o  creanga,  unde 
sta  §i  ^ipa  la  ea  iar  pe  al  doilea,  pe  al  doilea  pisic,  fata^i  recent 
amandoi,  1-a  gasit  pe  casa  unei  vecine  §i  tot  la  fel,  1-a  luat  de 
acolo  dupa  multe  eforturi. 

Cainele  care  vrea  sa  mearga  cu  noi  la  Biserica  nu  e  o 
noutate.  To^i  cainii  §i  pisicii  no§tri,  pentru  ca  sunt  foarte  sociabili, 
vor  sa  mearga  cu  tine  peste  tot.  Nu  le  e  frica  de  bataie,  nu  le  e 
frica  de  moarte,  intra  aiurea  pe  te  miri  unde  §i  cad  pe  unde  nu  te- 
ai  gandi.  Daca  vorbe§ti  cu  ei  se  umanizeaza,  te  in^eleg,  §tiu  daca 
e§ti  trist,  daca  e§ti  vesel,  daca  trebuie  sa  vina  langa  tine  sau  daca 
trebuie  sa  te  lase  in  pace. 

Finii  no§tri  ,  care  au  trait  langa  noi,  cand  a  murit  finu, 
aveau  un  caine  mare,  galben  cu  negru,  o  nuan^a  foarte  greu  de 
descris,  pe  care  il  chema  Tirica... si  a  mers  cu  finu  pana  la 
cimitir. 

A  vazut  unde  1-au  ingropat  §i  a  ramas  acolo,  prima  noapte, 
si  a  urlat  de  a  ingrozit  pe  to^i  vecinii  cimitirului.  To^i  se  minunau 
§i  plangeau  de  dorul  dorului  cainelui. 

Nu  §tiu  cum  1-a  luat  fina  de  acolo,  de  la  mormant,  insa 
ceva  a  fost  sigur  pana  cand  a  murit:  el  pleca  de  acasa,  de  unul 


37  Marian  si  Tudora  Stoica. 


30 


singur,  rupea  lan^ul,  urla,  sarea  gardul  §i  se  ducea  la  cimitir  sa  il 
jeleasca  pe  stapanul  sau,  care  il  luase  de  pui  dintre  liniile  de  tren 
ale  ora§ului. 

Nu  degeaba  am  vorbit  despre  aceste  sensibilita^i... canine 
§i  am  vrut  sa  le  evoc,  sa  le  elogiez  chiar. 

Daca  a§a  se  intampla  cu  animalele  unor  oameni 
credincio§i,  sociabili,  aten^i  la  sufletele  care  le  au  in  curtea  lor,  in 
casa  lor,  cum  ar  trebui  sa  ne  comportam  fa^a  de  copiii  no§tri  §i  ce 
relate  ar  trebui  sa  avem  cu  ei?  Nu  ar  trebui  sa  avem  o  relajie  §i 
mai  speciala  cu  copiii,  cu  paring,  cu  na§ii,  cu  fmii,  cu  rudele  §i 
cu  prietenii  no§tri? 

Negrut  vede  cu  un  singur  ochi,  dar  §tie  sa  sc.bucure  de 
tine.  Bucuria  de  altul  nu  se  na§te  in  tine,  nu  pentru  ca  e§ti  bolnav 
sau  pentru  ca  e§ti  same,  ci  pentru  ca  nu  ai  inima  de.  ..om. 

Daca  am  incerca  sa  avem  inima  de  om,  am  vedea  nu  doar 
cu  un  ochi,  ci  cu  o  mie  de  ochi,  cu  ochii  multor  gesturi  de  iubire, 
de  aten^ie,  de  delicate^e. 

Sper  sa  nu  va  fi  intristat  prea  mult!  Insa  poezia  vie^ii 
acestor  animale,  credincio§ia  §i  delicate^ea  lor,  pe  noi  ne-a 
mv2i\2iX. .  Jeologie. 

O  teologie  a  lucrarii  harului  in  animalele  ocrotite  de 
oameni,  care  sunt  iubite  §i  binecuvantate,  in  animalele  care 
raspund  iubirii  noastre,  cu  o  iubire  §i  o  vorbire  a  lor,  cu  o 
recuno§tin^a  a  lor,  care  ne  dezarmeaza. 


31 


Despre  cum  am  invatat...definitia  credintei 


Evr.  11,  1: 

Credinja  este  fiin}a  /  consistent  celor  nadajduite, 
dovedirea  lucrurilor  celor  care  nu  se  vad. 

"Eotiv  5e  ■niaxic,  4A.7Ti(o|ieva)v  mooxaoiQ,  TTpayiiaTGov 
eXeyxoQ  ou  pA.e7T0|ieva)v. 

Pentru  ca  mi-am  adus  aminte  de  Evr.  11,  1 . . . 

~s  o 

Aveam  o  vecina  adventa  care  a  incercat  sa  ma 
converteasca  la  crezul  ei,  cand  eu  faceam  primii  pa§i  in 
reconvertirea  mea  con§tienta  la  dreapta  credirrfa. 

Aveam  vreo  12-13  ani  pe  atunci.  Aceasta  femeie  avea  o 
admirable  nedisimulata  pentru  mine.  De  ce?  Pentru  ca  ea  mi-a 
imprumutat  prima  variants  scripturala  din  via^a  mea,  pentru  ca  sa 
o  citesc  §i  dorea  sa  fiu  un  om  credincios. 

on 

Binein^eles  era  o  edi^ie  Cornilescu  ,  fara  nicio  datare  [asta 
am  in^eles  mai  tarziu]  §i,  initial,  eu  am  in^eles  ca  ea  mi-o  da  ca  s- 
o  citesc  §i  sa  i-o  dau  inapoi,  nu  sa  o  pastrez. 


38  Nu  am  stiut  niciodata  cum  o  cheama.  Penttu  toata  lumea  era:  tanti  Geta. 

39  Dumitru  Cornilescu:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Cornilescu. 


32 


Femeia  mi-a  dat  Scriptura  astazi  §i  m-a  lasat  sa  vada  ce 
iese.  In  cateva  zile  nu  am  ie§it  din  casa  ci  am  copiat  cu  mana,  cu 
stiloul  pe  hartie,  pagina  cu  pagina  din  Scriptura,  pana  la  cartea 
Iosua,  §i  din  ea  pu^in. 

Nu  §tiu  cum  s-a  facut  ca  am  ie§it  afara  §i  am  dat  de  ea.  §i 
m-a  intrebat  cum  stau  cu  cititul  Scripturii.  I-am  spus  ca  am  scris- 
o,  ca  am  copiat-o  pana  la  cartea  Iosua  §i  ca  nu  am  terminat-o,  ca 
mai  am  de  scris.  Femeia  a  ramas  stana  de  piatra.  A  crezut  ca 
glumesc.  §i  a  trebuit  sa  ii  explic  ca  nu  glumesc,  ci  am  sa  fac  tot 
posibilul  sa  o  scriu  pe  toata  de  mana  §i  sa  i-o  inapoiez. 

Femeia  nu  a  mai  zis  nimic,  ci  a  plecat.  De  acum  incolo  am 
devenit  fenomen  pentru  familia  ei  §i  pentru  vecini,  pentru  ca 
copiii  ei  catehiza^i  de  mici  in  perspective  eshatologica  adventa, 
nu  avusesera  astfel  de  sporiri  ca  mine,  care  facusem  asta  doar  in 
...doua  saptamani. 

De  aceea  s-a  dus  acasa  §i  i-a  catehizat  la  sange  pe  copiii  ei, 
i-a  pus  sa  invete  versete  §i  cand  s-or  intalni  cu  mine,  sa  ma 
ciuruiasca  in  versete  scripturale. 

Pe  mine  nu  ma  interesau  versetele,  nici  acum  nu  ma 
intereseaza  sa  le  memorez,  liste  intregi,  §iruri  de  versete,  ci  sa 
in^eleg  adancul  din  ele,  sa  ma  odihnesc  in  ele. 

Ei,  pe  atunci,  nu  ma  gandeam  eu  la  odihna,  ci  eram  avid  sa 
§tiu  ce  e  cuprins  in  adevarul  lui  Dumnezeu.  §i  de  aceea  citeam 
aprins. 

Cum  inva^asem  alfabetul  rus  inaintea  limbii  romane  §i 
§tiam  sa  scriu  in  vocabule  ruse§ti  inaintea  celor  romane§ti,  tot  a§a 
am  inceput  sa  citesc  Scriptura  cu  asiduitate  §i  orice  carte  ce  imi 
cadea  in  mana  §i  sa  imi  iau  notice  sau  sa  transcriu  zeci  de  pagini, 
pe  caietele  mele  de  notite,  din  ceea  ce  citeam. 

Si  ma  intorc  la  Evr.  11,  1 . . . 

Dupa  ce  mai  citisem  cateva  car^i  §i  car^uli  de  teologie 
adventa,  pe  care  vecina  mea  mi  le  dadea,  intr-o  zi,  am  fost 
chemat  la  un  fel  de  discu^ie  scripturala  la  ea  acasa,  impreuna  cu 
cei  5  copii  ai  ei,  ca  sa  comentam  versete  §i  sa  ma  convinga  de 
faptul,  ca  ortodoc§ii  mei,  prin  Sfantul  Constantin  eel  Mare,  au 
schimbat  sambata  cu  duminica,  ca  sabatul  e  sfdnt  §i  ve§nic  §i  ca 
cornea  de  pore  nu  trebuie  mdncatd. 

Eu,  care  eram  avid  de  vorba  pe  teme  religioase,  scripturale, 
am  venit  imediat.  §i,  ca  sa  vada  daca  am  citit  intreaga  Scriptura 
[pentru  ca  a§a  le  spusesem  eu  §i  era  un  adevar],  m-a  intrebat  din 
prima:  Care  este  definiiia,  din  Biblie,  a  crediniei? 

M-am  uitat  la  ea  mirat  §i  n-am  §tiut  ce  sa-i  spun.  S-a 
luminat  la  fa^a.  Era  bucuroasa  ca  nu  §tiam  definifia  crediniei. 


33 


§i  pentru  ca  sa  o  §tiu  de  aici  inainte,  mi-a  spus  textul  de  la 
Evrei  11,  1  §i  mi-a  spus  sa  il  {in  minte,  pentru  ca  acela  e  textul 
din  Scriptura,  care  confine  definirea  credinfei. 

Dupa  Evr.  11,1a  urmat  versetul  de  aur  al  Scripturii:  In  3, 
16.  Era  foarte  bucuroasa,  pentru  ca  nici  versetul  de  aur  al 
Scripturii  nu-1  §tiam. 

Deci,  in  concluzie,  citisem  Scriptura  degeaba.  §i,  dupa  un 
§ir  lung  de  versete,  au  urmat  povestirile  a-istorice  ale  doamnei 
Ellen  G.  White40,  in  care,  printre  tragediile  veacurilor  §i  colapsul 
inexplicabil  al  bisericilor  tradifionale  [scrise  cu  litere  mici],  care 
au  cdzut  din  har  [ea  se  referea  la  Biserica  mea,  la  Biserica 
Ortodoxa,  ca  eu  trebuia  sa  fm  imbrobodit,  nu  papa  de  la  Roma], 
au  aparut  ei  in  secolul  al  XlX-lea  §i  au  restaurat  adevarata 
Biserica. 

In  cateheza  ei  ad-hoc  apareau  ideile  ca  eel  mai  mare  rdu  al 
istoriei  sta  in  doua  persoane:  in  Sfantul  Constantin  eel  Mare,  care 
a  schimbat  sabatul  cu  duminica,  prin  decret  imperial  §i  in  Papa  de 
la  Roma,  care  e  capul  tuturor  rautatilor,  Antihristul. 

Insa  mai  aparea  §i  ideea  intrarii  lui  Hristos,  ca  Arhiereu,  in 
sanctuarul  ceresc,  sfar§itul  cataclismic  al  lumii  §i  mult 
me§te§ugitele  adunari  de  cifre,  din  Daniel  §i  Apocalipsa,  ca  sa 
dea  o  cifra  magica:  anul  2000. 

Spre  acel  an  terorizant  eram  invitat  sa  privesc  §i  sa  ma 
dezic  de  preotii  mei,  care  beau,  sunt  curvari,  iau  bani  la  pomeni, 
se  culca  cu  femei  in  altar  [§i  accentua  faptul,  ca  ea  §tie  caz  sigur], 
sunt  oameni  necredincio§i. .  .§i  ei  nu  sunt  ca.  ..ei. 

Insa,  vecina  mea,  o  habotnica  ultilitarista  [da,  paradoxal 
lucru!],  nu  avea  nicio  relate  cu  vreun  preot  ortodox  sau  slujba 
ortodoxa,  ci  tot  ceea  ce  auzea  ea  erau  basme  ticluite  cu  grija. 

Eu  am  stat  lini§tit,  cu  atentie,  pana  cand  ea  §i-a  descarcat 
intreaga  tirada.  Ca  §i  acum,  nici  atunci,  se  pare,  nu  imi  placeau 
oamenii  care  vor  sa  ma  convinga  cu  for^a,  ci  cu  via^a  lor.  §i, 
iara§i  spre  mirarea  ei,  am  inceput  sa-i  spun  din  ceea  ce  citisem 
eu,  in  paralel,  din  biblioteca  parohiala,  mica  biblioteca  parohiala, 
de  care  dispunea,  la  acea  vreme,  parohia  noastra41. 

Femeia  s-a  ingrozit.  Ea  crezuse  ca  eu  transcriam  numai 
Scriptura  §i,  in  rest,  nu  mai  citeam  nimic. 

Insa  eu  mergeam  pe  doua  fronturi.  Citeam  din  ambele  par^i 
§i  decideam  sigur.  Eu  eram  mai  mult  decat  decis  asupra  a  ceea  ce 


40  A  se  vedea:  http://en.wikipedia.org/wiki/Ellen_G._White. 

41  Biblioteca  formata  si  intretinuta  de  catre  parintele  paroh  Stefan  Cimpoeru,  primul  meu 
duhovnic  si  omul  care  m-a  initiat  in  viata  liturgica,  alaturi  de  cantaretul  de  la  strana:  nea 

Florica. 


34 


credeam  §i  asupra  a  cui  apartin,  numai  ca  ea  nu  putea  sa  creada, 
ca  un  preadolescent  ca  mine,  poate  sa  aiba  atat  de  multe 
certitudini  de  la  acea  varsta. 

Consideram  ca  singura  credintl  mantuitoare  era  cea 
ortodoxa,  sim^eam  in  mine  viat.a  §i  bucuria  fcrfelegerii,  bucuria 
tainica  a  harului  [care  nu  §tiam  cum  s-o  numesc,  dar  cam  aia  era], 
dar,  nu  dadeam  cu  piciorul  nici  la  alte  carti. 

Ce,  cartile  ma  mancau,  daca  le  citeam?!  Le  citeam,  scriam 
din  ele  §i  le  puneam  de-o  parte.  Cam  asta  fac  §i  acum,  numai  ca 
la  alte  standarde. 

Cum  a  reac^ionat  vecina  mea  in  aceasta  situate?  Foarte 
inteligent:  mi-a  dat  sa  stau  mai  mult  cu  fiica  ei42,  sa  vorbesc  cu 
ea,  pentru  ca  sa  imi  organizeze  mintea  teologic. 

Aceasta  era  cu  vreo  doi  ani  mai  mare  decat  mine  §i  pentru 
care  aveam  unele. .  .simpatii. 

Femeia  §tia  ce  §tie:  daca  nu  se  poate  cu  argumentul,  cream 
sentimentull  §i  uite  a§a,  m-am  pomenit  mult  mai  docil  in  ceea  ce 
privG§tQ...evanghelizarea.  Adica...cum?!  Pai  am  fost  invitat  la 
concertul  de  colinde  de  Craciun,  concert  tinut  in  paralel  cu  eel 
ortodox. 

Discutam  cu  ei  §i  simfeam  ca  o  negura  se  a§terne  pe  ochii 
mintii  mele  §i  ca  acest  val  de  intuneric  ma  facea  sa  ma  cred 
izolat,  strain  de  ortodocsji  mei  §i  de  Romania. 

Incepuse  sa  vorbeasca  despre  o  livrare  a  mea  in  strainatate 
[eu  trebuia  sa  dau  la  seminar]  pentru  studii  teologice.  Oamenii 
vedeau  in  viitor,  aveau  idealuri  cu  mine,  insa  nu  ma  intrebau  §i  pe 
mine,  daca  vreau  sa  merg  sau  sa  fac  ceea  ce  spun  ei. 

Insa  domni§oara  de  care  eram  indragostit  [fiica  vecinei]  cu 
o  indragostire  extrem  de  dubioasa,  fara  sa  ne  atingem  unul  de 
altul,  §tia  sa  ma  faca.  ..maleabil. 

Atunci  am  in^eles  mecanismele  manipularii... docile,  ale 
manipularii  unt  pe  pdine.  Atunci  am  in^eles  ca  nu  conteaza  cum 
determini  pe  cineva  ca  sa  i^i  inmulteasca  randurile,  ci  trebuie  sa 
ac^ionezi  grupat,  sistematic,  incendiar,  pana  cand  ii  astupi 
posibilitatea  de  reac^ie  individului,  care  se  lasa  cu  greu 
evanghelizat. 

Ma  rog...Merg  la  concertul  de  Craciun43  al  unui  cult,  care 
nu  are  sarbatori  de  niciun  fel,  in  afara  de  sabat. 


42  Luminita,  care  s-a  casatorit  cu  un  barbat  bogat,  de  vreo  doua  ori  mai  in  varsta  decat  ea,  cu 
care  are  un  copil,  poate  mai  multi... 

43  Facut  la  casa  de  cultura  din  Rosiorii  de  Vede,  foarte  aproape  de  casa  de  adunare  adventa. 


35 


Acolo  dau  de  mai  multe  fete,  toate  aranjate  dupa  un  tipic 
aparte,  toate  cu  fuste  §i  bluze  albe,  parul  lasat  mare  §i  prins  in 
multe  ace,  fara  sa  curga  pe  spate,  care  canta  in  cor. 

Baietii,  la  cravata  §i  costum,  sunt  langa  ele.  Corul  umple 
postamentul  unde  se  canta,  scena.  Sala  e  plina  de  spectatori 
necunoscuti.  Se  canta  colinde  furate  de  la  ortodoc§i  [adica 
imprumutate,  ca  sa  fim  elegan^i]  §i  cantece  cu  avant  eshatologic. 

Lumea  aplauda.  Este  entuziasta.  Entuziasmul  lor,  cu  toata 
umbra  de  pe  capul  meu,  mi  se  parea  fals.  Toata  lumea  aplauda  le 
fel.  Toata  lumea  vorbea  incet  §i  cu  o  re^inere  stranie  pentru  mine. 

De§i  capul  meu  nu  reac^iona  bine,  inima  mea  avea  repulsie 
mare  fa^a  de  participant.  Insa  nu  aveam  nimic  cu  ei.  Nu  ii 
cuno§team.  Insa,  instinctiv,  alt  duh  traia  in  ei  §i  alt  Duh  traia  in 
mine.  Nu  eram  de  aceeasi  provenienid . . . 

In  timp  ce  ascultam  concertul,  inima  mea  inva^a  sa  i§i 
trezeasca  mintea,  sa  ma  faca  sa  ma  spal  pe  fa^a  de  dragostea 
venita  din  senin  [care  era  un  fel  de  fascinafie  pentru  cineva,  care 
credeam  ca  inva^a  Scriptura  din  dragoste]  §i  sa  imi  fie  dor  de 
lini§tea  Bisericii  mele. 

Eram  in  plin  concert  efervescent,  iar  mie  mi-era  dor  de 
...lini§tea  de  la  Sfanta  Liturghie  a  Bisericii  mele?!  Da,  un  dor 
nespus,  care  m-a  apucat  deodata. 

Insa  concertul  se  termina,  nu  §tiu  cum  §i  vine  un  pastor 
inalt,  mare  la  infa^are,  cu  un  cap  eminescian.  Avea  un  cap  mare, 
cu  parul  buclat  §i  incepe  sa  vorbeasca  despre. . . 

Am  uitat  despre  ce.  Insa  am  intrat  intr-o  fel  de  transd 
privindu-1. 

Omul  acesta  era  de  un  demonism  rar  intalnit.  §i  acum, 
cand  privesc  in  trecut,  ma  inspaimant  de  figura  lui.  Ce  facea  el? 
Nu  facea  nimic  aparte,  in  afara  faptului  ca  vorbea,  predica  §i 
fruntea  lui  era  mata,  fara  nicio  schimbare. 

Pentru  mine  aceasta  frunte  mata  a  devenit  o  expresie  a  tot 
ceea  ce  inseamna  pdstrare  cu  grijd  a  ceea  ce  crezi  tu  §i  a  cine 
esti  tu,  atunci  cand  vrei  s a  pari  altul. 

Nu  §tiu  cum  se  face,  ca  omul  asta  privea  drept  spre  mine, 
pentru  ca  §i  eu  eram  absorbit  de  el.  Nu  era  nicio  impresie  aiurea, 
pentru  ca  ma  sim^eam  cople§it  de  ce  ie§ea  din  el  §i  care  tragea 
peste  mine  covertura  de  negura  a  ereziei,  acea  negura  demonica, 
care  se  batea,  la  cu^ite,  cu  harul  lui  Dumnezeu  din  inima  mea. 

Mintea  mi  se  acoperea,  pe  cand  inima  mea  se  umplea  de 
dorul  de  sfin^enia  de  acasa. 

Daca  omul  asta  m-a  inva^at  ca  manipularea  inseamna  sd  te 
faci  ca  esti  drept,  a  venit  un  pastor  [probabil]  mai  batran,  care  era 


36 


mai  sfatos  §i  care  ne-a  vorbit  despre  Sfantul  Abel,  ca  despre  o 
persoana  tipologica,  vestitoare,  prin  moartea  sa,  a  mor^ii  lui 
Hristos. 

Atunci  nu  §tiam  ca  domnul  predicator  are  surse  de 
inspira^ie  ortodoxe  in  predicile  sale,  insa  acum  §tiu.  Atunci  mi  se 
parea  grandios,  nu  §i  acum.  Trecem  peste  detalii  §i  ajungem  la 
dupa  concert. 

Dupa  concert  §i  cele  doua  predici  [unde  am  vazut,  pentru 
prima  data,  emfaza,  gesticulate,  perora^iile,  vocea  cand  mai 
joasa,  cand  mai  stridenta,  privirile  fixe  ale  pastorilor 
neoprotestan^i],  am  fost  invitat  la...o  intalnire  a  tinerilor  in  casa 
de  adunare  adventa.  Eram  pentru  prima  data  intr-un...cuib  de 
viespi.  Pentru  ca  venisem  cu  insotitori  care  erau  de-ai  casei,  mi  s- 
a  dat  loc  printre  primii. 

Ce  s-a  petrecut  aici,  unde  am  dat  peste  cuier  la  intrare  §i 
oglinda,  ca  sa  imi  aranjez  parul? 

Au  inceput  intalnirea  tinereasca  cu  o  rugaciune.  Cine  a 
facut  rugaciunea?  Un  credincios  din  mul^ime,  care  a  inceput  sa  se 
roage  fara  sa  il  invite  cineva.  §i-a  pus  mainile  in  forma  de 
triunghi  la  gura,  a  inchis  ochii  §i  a  inceput  o  rugaciune  inventata 
pe  moment,  in  care  mul^umea  pentru  sabatul  care  incepe  §i  pentru 
realizarile  sale  personale. 

Nu  mai  auzisem  vreodata  o  rugaciune  a§a  de  nefireascd  §i 
deproasta.  Pentru  mine  rugaciunea  era  un  lucru  foarte  profund  §i 
nu...  poetic. 

Mi  se  parea  ca  omul  acela  i§i  bate  joe  de  Dumnezeu  cu  o 
astfel  de  rugaciune.  Am  crezut  ca  e  singurul  care  nu  §tie  sa  se 
roage.  Insa  au  mai  fost  alte  doua  rugaciuni  din  popor,  care  au  fost 
tot  la  fel  de  proaste,  ultima,  zisa  de  o  femeie,  avea  accente 
sexuale  puternice,  de  care  nimeni  nu  s-a  sinuit  stresat. 

Daca  s-ar  fi  putut,  ca,  prin  scris,  sa  va  spun  cum  vorbea 
acea  femeie,  v-a^i  fi  dat  seama  ca  am  dreptate  in  ceea  ce  spun. 

Ma  rog. .  .trecem  peste  asperita^i. 

Dupa  rugaciunile  in  care  nu  s-a  spus  mai  nimic,  a  urmat  un 
cantec  la  pian.  Deja  ma  enervasem  acolo.  Nu  ma  enervasem 
pentru  ca  nu  imi  placea  pianul,  ci  din  cauza  a  ceea  ce  emana  din 
ei  participan^ii  la. . .adunare. 

Dupa  pian  vorbe§te  fiul  predicatorului  cu  cap  eminescian, 
care  avea  ceva  din  el.  Apoi  o  alta  domni§oara,  care  [re^in  asta  §i 
acum]  ne-a  vorbit  despre  pericolul  emisiunilor  de  la  TV  pentru 
moralitatea  noastra.  Un  al  treilea  a  vorbit  despre  noi  descoperiri 
tehnologice  §i  despre  rostul  plantelor  in  sanatatea  noastra. 


37 


Vorbitorii  aveau  discursuri  deja  scrise.  Intre  membrii 
adunarii  erau  oameni  pe  care  ii  cuno§team:  vecinii  mei  erau 
apicultori,  il  vedeam  pe  cineva,  care  vindea  ciorapi  de  dama  in 
pia^a  §i  ne  dadea  §i  brosuri  advente  pe  de  rost,  impreuna  cu  fiica 
lui,  apoi  pe  unul  tabacar,  pe  altul  frizer,  pe  altul  croitor,  familia 
pastorului  §i  arfi  necunoscu^i. . . 

Niciunul  nu  avea  o  munca  trudnica  §i  pe  niciunul  nu  1-am 
vazut  lucrand  cu  ortodoc§ii  cot  la  cot.  To^i  erau  oameni  cu  munci 
casnice  §i  u§oare,  din  care  se  ca§tiga  insa  bani  repede. 

Aici  mi-a  displacut  §i  mai  mult  atmosfera  §i  vraja 
„evanghelizarii"  mi  s-a  spulberat  ca  din  senin.  M-am  pomenit, 
deodata,  langa  oameni  straini  de  mine,  de  credin^a  mea,  pe  care 
nu  ii  sim^eam  in  interiorul  meu  §i  de  care  nu  ma  lega  nimic. 

In  spatele  baptisteriumului  §i  al  amvonului  lor,  pe  tot 
peretele,  era  pictat  un  Inger  mare,  alb  cu  albastru,  Ingerul 
Apocalipsei,  care  vestea  venirea  Domnului. 

In  fa^a  lui  mi-am  adus  aminte  de  Evr.  11,  1,  cum  ca 
credin^a  e  prezen^a  /  ipostasul  /  realitatea  celor  nadajduite 
[4A.TTi(o|ieva)v  uTTooTaait;],  ca  credin^a  e  o  realitate  dumnezeiasca 
innoi  §i  mi...vorbe. 

§i,  plecand  de  acolo,  imi  zbura  prin  minte  doua  lucruri: 
credinia  e  incrediniarea  celor  nadajduite  §i  vorbele  lor,  ca 
sabatul  e  ziua  de  odihnd  a  cre§tinilor. 

Aceste  doua  sintagme  s-au  batut  ceva  timp  in  capul  meu, 
pana  ce  a  ca§tigat  odihna  interioara  a  incredin^arii  lui  Dumnezeu, 
care  e  credinia  in  El. 

Vecina  §i-a  dat  seama  ca  sunt... pierdut  pentru  studii 
advente  in  America.  Am  devenit  un  rebut  al  evanghelizarii  in 
scurt  timp,  printr-un  gest  pitoresc,  pe  care  nu  mi  1-a  iertat 
niciodata:  am  vrut  sa  arunc  in  foe  varianta  Scripturii,  edi^ia 
Cornilescu,  cand  am  ajuns  la  concluzia  [fara  sa  mi-o  spuna 
cineva]  ca  e  o  traducere  falsificata  a  Scripturii,  care,  in  opinia 
mea,  nu  trebuie  sa  o  mai  am  in  casa. 

Imi  cumparasem  intre  timp  ed.  BOR  198844  §i  vazusem 
diferen^ele  dintre  eel  doua  texte.  Celelalte  car^i  §i  fi^uici  advente, 
pe  care  le  citisem,  au  luat  calea  focului,  numai  cu  Scriptura  am 
mers  §i  i-am  dat-o  inapoi. 

De  ce?  Fusese  Scriptura  de  40  de  ani  a  mamei  sale,  care 
murise  cu  ceva  timp  in  urma  §i  la  a  carei  inmormantare 
participasem. 


44  De  la  parintele  protoiereu  Hie  Visan,  de  la  Rosiorii  de  Vede,  aceasta  fiind  prima  Scriptura 
ortodoxa  pe  care  am  citit-o. 


38 


§tiam  ca  o  va  scandaliza  faptul,  cand  va  auzi  ce  vreau  sa 
fac  cu  edrfia  Cornilescu  a  ei  §i,  pentru  ca  sa  o  ia  de  la  mine  §i 
pentru  ca  sa  ma  lase  in  pace  cu  momirile  lor,  am  gasit  de  cuviin^a 
sa  o  mint  in  acest  fel,  ca  sa  se  termine  odata  cu  toate  incercarile 
prozelitiste  cu  care  ma  agasau. 

Pentru  ca  eu  eram  singur  iar  ei  erau  6,  care  ma  torpilau  cu 
texte  §i  idei  inva^ate  in  graba,  nu  mai  suportam  stresul  zilnic  pe 
care  mi-1  provocau. 

Solujia  mea  a  dat  roade.  A  acceptat  Scriptura  inapoi,  §i-a 
dat  seama  ca  nu  mai  am  nicio  sansa,  ca  sunt  pierdut  pentru  a  fi 
pastor  advent. .  .§i  apoi  am  plecat  la  seminar. 

In  vacan^e,  mai  tot  incercau  ei  sa  mai  imi  zica  cate  una, 
cate  alta,  insa  veneam  §i  mai  pr egatit. . .citafional.  Ei  nu  facusera 
niciunul  studii  teologice  §i  asta  a  inceput  sa  ii  complexeze.  Cu 
timpul  mi-au  spus  ca  nu  studiile  teologice  mdntuiesc,  ci  credin^a, 
dar  asta  o  spuneau  ca  sa  i§i  scuze  invidia. 

Acum  vreo  2-3  ani  ne-am  regasit  in  perimetrul  unor... 
discu^ii  protocolare.  Nu  au  mai  incercat  niciun  fel  de  zumzet 
evanghelizator.  Insa  era  o  triste^e  in  ochii  vecinei  mele,  o  triste^e 
corectd  din  punctul  ei  de  vedere,  pentru  ca  eu,  produsul  vorbelor 
ei,  am  ajuns...§i  preot  ortodox,  si  cu  studii  teologice,  scriu, 
predic. .  .§i  sunt  enervant  rau. 

Cel  mai  mult  i-am  ingrozit  cand  m-am  dus  cu  doamna 
preoteasa,  in  plin  sabat,  la  ei  la  adunare.  Niciun  ortodox  nu 
procedeaza  a§a. 

Ei  sunt  discrimina^i  de  catre  to^i,  sunt  huidui^i,  a§a,  mai  in 
spatele  vorbelor  §i,  cand  vine  un  ortodox  la  ei  sunt...panica^i.  Au 
crezut  ca  vrem  sa  le  stricam  sabatul...Insa  noi  le-am  cerut  voie 
sa. .  .participant  la  rugdciune.  Li  s-a  insesinat  fa^a.  Le-a  venit  un 
zambet  instant  pe  fa^a.  §i  noi  eram  bucuro§i  sa  ii  vedem.  Altfel 
privim  acum  rela^iile  inter-umane  cu  credincio§i  de  alta  factum. 

Ei  §tiau  acum,  ca  nu  veniseram  cu  gand  rau. .  .§i  le-a  placut 
asta.  Pentru  ca  ei  nu  te  ajuta  cu  nimic  fara  bani,  daca  e§ti  ortodox 
sau  te  ajuta,  doar  daca  e  rost  de  convertire.  Noi,  ortodocsii,  in 
comparatie  cu  adventistii  insa,  nu  aveam  nici  in  clin  §i  nici  in 
maneca  cu  for^area  omului  ca  sa  creada  cum  vrem  noi. 

Fosta  mea  vecina  era  colo.  §i  ea  s-a  bucurat  sa  ma  vada, 
intr-un  fel.  Predicatorul,  fostul  meu  coleg  de  joaca45,  m-a  invitat 
sa  predic,  insa  i-am  spus  ca  nu  se  face  ca  eu  sa  predic  unor 
oameni,  care  nu  ma  crediteaza  drept  pdstorul  lor. 

I-am  ascultat  predica  lui,  apoi  am  vorbit,  nu  de  la  amvon, 
ci  din  mul^ime,  de  unde  eram.  Ei  nu  mai  ma  vazusera  la  fa^a  de 

45  Cornel. 


39 


vreo  8  ani  §i  nu  §tiau  ce  mai  imi  trece  prin  cap.  N-a  fost  greu  sa  ii 
uimesc  cu  date,  pe  care  nu  aveau  de  unde  sa  le  aiba. 

Niciunul  nu  mi  s-a  impotrivit,  nici  nu  s-au  purtat 
necuviincios.  Au  fost  exemple  de  comportament  in  acea  zi.  I-am 
lasat  bucuro§i,  mi-au  urat  sa  mai  vin,  sa  merg  cu  bine  §i  sa  fac 
lucruri  bune  pe  acolo  pe  unde  sunt. 

Numai  vecina,  care  odata,  in  elanul  ei  evanghelizator,  imi 
spunea  de  efectul  lui  Iacov  5,  20  in  via^a  cre§tinului 
evanghelizator,  m-a  oprit  cu  vorba  §i  mi-a  spus:  „Toate  ca  toate, 
pdrinte,  dar  ceva  ifi  lipseste...Trebuia  sa  fii  pastor  adventist  la 
noi,  aici,  in  comunitate". 

Femeia  avea  regretul  ei.  §i  noi,  pe  ale  noastre,  dar  nu  le-am 
zis  cu  voce  tare... 

§i  iara§i  mi-am  adus  aminte  de  Evr.  11,  1  §i  despre 
definiiia  crediniei:  a  crede  inseamna  a  vedea  dovedirea 
interioard  a  celor  care  nu  se  vad  [ou  (3A£TTO|ievG)v]. 

Ea  nu  putea  sa  vada  dovedirea  lui  Dumnezeu  in  inima  mea, 
dupa  cum  vedeam  eu  fanatismul  ei  din  inima  ei.  Dovedirea 
crediniei  mele  nu  se  sprijinea  pe  defmrfii,  pe  texte  scripturale  §i 
pe  nicio  carte  pe  care  am  citit-o,  ci,  in  primul  rand,  pe  prezen^a 
Lui  iluminatoare,  creatoare  de  incredin^are,  in  inima  mea. 

Probabil,  ca  nici  acum,  nu  voi  §tii  sa  ii  raspund  vecinei 
mele  despre  lucruri  din  Scriptura,  daca  ma  intreaba  cat  cantarea 
scutul  lui  Goliat  sau  de  cate  ori  spune  Domnul  in  Evanghelii: 
saduchei  si  farisei  fdiarnici. 

Acum  apas  pe  cateva  taste  §i  primesc  rezultatul  la  ce  ma 
intereseaza  in  cateva  limbi  in  acela§i  timp. 

Insa  nicio  tasta  de  pe  lume  §i  nicio  carte  nu  ma  poate 
incredin^a  sau  nu  ma  pot  incredin^a  de  la  sine,  prin  intermediul 
lor,  daca  El  Insu§i,  Dumnezeul  nostra,  nu  m-ar  fi  incredin^at  prin 
haral  Sau,  despre  ce  inseamna  crestin-ortodox  §i  ce  inseamna  sa 
trdiesti  ca  un  ortodox. 

Da,  Scriptura  §i  Parin^ii  vorbesc  despre  incredinfare, 
despre  credinfa  care  mutd  mun}ii,  dar  po^i  sa  o  in^elegi  cum  vrei 
aceasta  credin^a. 

Insa,  cand  ai  incredin^area  in  tine,  cand  zorii  incredin^arii 
ti-au  fost  sadi^i  in  inima  ta  chiar  de  catre  El  §i  nu  sunt  rodul  unor 
cogita^ii  personale,  atunci  nicio  fraza  §i  niciun  avant 
evanghelizator  nu  mai  are  efect,  pentra  ca  frazele  vin  din  gura  iar 
incredin^area  e  insa§i  verticalitatea,  fundamentul  fiin^ei  tale. 

Poate  ca,  pentra  acest  motiv  §i  pentra  multe  altele 
intamplate  cu  mine,  sunt  mult  prea  taios  cu  textele,  parafrazele, 


40 


compilable,  euforiile  sentimentale  sau  intelectuale,  care  mi  se 
paseaza  cu  mana,  ca  pe  o  farfurie  cu  mancare,  la  gura. 

Nu  vreau  o  farfurie  de  mancare,  adica  texte  fara  relevant 
in  om,  ci  oameni  vii,  din  care  sa  iradieze  toata  frumusetea 
Scripturii.  Poate  ca  ma  va  imboga^i  Dumnezeu,  din  ce  in  ce  mai 
mult,  cu  astfel  de  oameni! 


41 


De    la   Marius    Cruceru    la   Lorin   Fortuna:    doi 

•46 


monstri  simpatici 


Domnul  Marius  David  Cruceru  este  eel  cu  cravata  ro§ie,  cu 
picatele,  primul  din  dreapta,  jos. 

Nu  mai  are  barba,  ca  in  iconrfa  de  pe:  La 
Patrat osuA1 . .  .Acela  a  fost  de  mult  iar  icoana  stelei  ce-a  murit  se 
tot  mai  vede  inca..  .pe  blog. .  .Numai  acolo... 


'  Articol  scris  pe  data  de  23  septembrie  2007. 


Toata  discutia  noastra  polemica  cu  pastorul  Cruceu  s-a  petrecut  atunci,  cand  era  creatorul 
blogului  de  aici:  http://patratosu.wordpress.com/,  pe  care  1-a  abandonat  pensionandu-se. 
Acum  creeaza  altul  personalizat,  pe  acesta:  http://mariuscruceru.ro/...dar  in  care  continua 
traditia  fofilarii  si  a  lucrului  nereprezentativ  din  punct  de  vedere  teologic  baptist. 


42 


Domnul  Lorin  Fortuna  are  barba,  poarta  ochelari  ca  §i 
domnul  Cruceru  §i  este  un  om  energic.  Acesta  este... 
exorcizatorul  postmodern  al  romanilor  ortodoc§i. 

Cred  ca  inca  nu  m-a  prins  raza  exorcizdrii  domnului 
Fortuna,  dupa  cum  se  vede,  §i  nici  cea  a  evanghelizdrii  domnului 
Cruceru... 

Nu  e  vorba  in  cele  ce  urmeaza  despre  sintagma  pagana: 
„mon§tri  sacri",  ci  despre  o  sintagma  eufemistic-reala,  aceea  de: 
„mon§tri  simpatici". 

Va  vom  da  toate  detaliile  necesare  in^elegerii  ultimei 
sintagme  pana  la  sfarsjtul  articolului.  Trebuie  sa  ave^i 
putina...rabdare. 

In  mitologia  greaca,  monstrul  era  o  fiin^a  imaginara,  o 
dihanie  formata  din  corpul  mai  multor  animale  §i  din  par^i  de  om. 

Sinonime:  matahala,  pocitanie,  aratanie,  hado§enie  / 
hido§enie,  monstruozitate,  slu^enie,  uraciune. 

§tim  sintagme  scripturale  ca:  urdciunea  idoleascd  [Deut. 
7,  26],  urdciunea  neamurilor  [Is.  49,  7]  urdciunea  pustiirii  [Dan. 
9,  27;  11,  31;  12,  11;  I  Macab.  1,  57;  Mt.  24,  15;  Mc.  13,  14]  cf. 
ed.  BOR  1988. 

Ultima  sintagma  scripturala,  dezbatuta  atat  de  VT  cat  §i  de 
NT,  ne  pune  in  fa^a  o  vorbire  despre  cei  care  transforma  adevarul 
lui  Dumnezeu  sau  vor  sa  intre  in  Biserica  lui  Dumnezeu  §i  sa  o 
darame,  punand  in  locul  Sfmtei  Mese  [§tim  ceea  ce  au  facut 
iluministii  francezi  la  catolici]  §i  a  credin^ei  ortodoxe  tot  felul  de 
uraciuni  blestemate  de  catre  to^i  Sfin^ii  Paring  ai  Bisericii. 

Orice  erezie  §i  orice  eretic  sunt  o  uraciune  in  fa^a  lui 
Dumnezeu.  A  fi  amabil,  a  fi  vorbaret,  a  fi  cu  dare  de  mana,  nu  te 
scapa  insa  de  afi  eretic  §i  in  afara  Bisericii  lui  Hristos. 

A  vorbi  impotriva  Bisericii  Ortodoxe,  a  Bisericii  lui 
Dumnezeu  §i  a  huli  pe  Prea  Curata  Stapana,  a-^i  deschide  gura 
spurcata  §i  a  vorbi  impotriva  Sfmtelor  Icoane,  a  Sfin^ilor,  a 
Sfmtelor  Liturghii  ortodoxe,  a  Sfintelor  Moa§te,  a  dogmelor 
Parin^ilor,  inseamna  sa  i^i  ba^i  de  unul  singur... [pastrami 
imaginea,  ca  e  reala!]  un  piron  in  cap  sau  sa  te  lup^i  cu 
Dumnezeu  ca  un  nebun. 

De  ceva  timp  (nu  e  un  secret  pentru  cititorii  no§tri  atenfi  la 
detalii)  urmarim  cu  aten^ie  doi  mon§tri,  doi  oameni  care  i§i 
permit  atat  de  multe  lucruri  la  adresa  Bisericii  lui  Hristos,  de  nu 
mai  §tiu  unde  sa-i  cataloghez. 

Daca  e  vorba  de  erezie,  de  badaranie,  de  instigare  la 
violent,  de  tertipuri  umane. .  .totu§i,  toate  acestea  la  un  loc,  mi  se 


48  A  se  vedea  mai  multe  detalii  aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorin_Fortuna. 


43 


par  prea  mici  pentru  a  defini  activitatea,  destul  de  frenetica,  a 
acestor  doi  domni  impotriva  Bisericii  lui  Hristos. 

Sunt  ni§te  mon§tri  activo-pasivi.  Ei  lucreaza  cu  masca  §i 
fara  masca,  atat  in  mediul  public  cat  §i  in  eel  privat,  pe  linii, 
aparent,  paralele,  insa  au  acela§i  scop  in  definitiv:  ranirea 
credincio§ilor  Bisericii  lui  Hristos,  a  Bisericii  Ortodoxe. 

Cand  domnul  Cruceru  vine  §i  scrie  despre  Maica  lui 
Dumnezeu,  pe  care  zice  ca  ar  cinsti-o  §i  el  sau  despre  Patericul 
egiptean  sj  rugdeiunea  lui  Iisus  sau  cand  domnul  Fortuna  vine  §i 
spune  despre  patriarhul  Teoctist  ca  are  pdcatele  lui  dar  nu  a  fost 
mason  sau  cand  il  lauda  pe  Eminescu  sau  pe  inrfiatorul  Gdrzii  de 
Fier  din  Romania... fiecare  dintre  ei  au  scopul  de  a  fi... simpatici 
online  sau  la  DDTV49. 

Inca  putin...§i  in^elegem  de  ce  sunt  simpatici  doi  monstri 
fiorosi. 

Primul  dintre  ei  este  un  roman,  care  vrea  sa  ii 
evanghelizeze  pe  cre§tinii  ortodoc§i  cu  for^a,  pentru  ca  aici,  pe 
acest  teren  viran,  numit  Romania,  in  mintea  lui,  nu  exista  decat 
oameni  pdgdni,  niste  canibali  §i  el  ar  fi  un  fel  de  al  doilea  Pavel 
din  Tars,  care  ne  aduce. .  .lumina  din  lad. 

Domnul  Cruceru  e  un  domn  bine,  la  prima  tinere^e,  un 
vorbitor  de  limbi  straine  §i  de  dialecte  romane§ti,  un  familist,  un 
profesor  §i  un  pastor  baptist  iubit  de  catre  oameni,  un  om  care  se 
voteaza  singur  pe  blogul  sau  principal  §i  mai  are  inca  5-6  bloguri 
paralele  si  care,  numai  intr-unul  singur,  i§i  spune  numele  real,  e 
un  om  care  §ofeaza  mult,  care  evanghelizeazd  cu  patos,  caruia  ii 
place  chitara  §i  muzica  clasica,  care  are  repulsie  la  nouta^i 
amorale  din  punctul  sau  de  vedere  §i  nu  numai  al  sau... care 
vorbe§te  cu  fra^ii  lui  pe  blog,  care  raspunde  la  scrisori  §i  face 
infelegeri  cu  multi...este,  in  toate  acestea,  intr-un  cuvant:  un  om 
excelent,  un  om  admirabil. 

Aceste  lucruri  §i  alte  zeci  de  lucruri  se  pot  spune  despre 
domnul  Cruceru  §i  nu  am  epuiza  evocarea  sa. 

Sa  se  retina:  scriem  la  un  tag  numit  Evocaril 

Cei  care  sunt  de  partea  dumnealui  vor  putea  aduce,  pe 
drept  cuvant,  tot  feluri  de  motive  obiective,  prin  care  sa  arate 
verticalitatea,  creativitatea  §i  sportivitatea  acestui  om. 


49  A  se  vedea  detalii  aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/DDTV,  despre  postul  de  televiziune 
romanesc,  unde  domnul  Foruna  a  avut,  intr-o  perioada,  deloc  scurta,  timpi  saptamanali  de 
antena,  unde  se  manifesta,  in  mod  agresiv,  la  modul  explicit,  impotriva  Bisericii  Ortodoxe 
Romane. 


44 


Insa  masca  simpativita^ii  sale  mu§ca  din  ve§mantul  eel 
dumnezeiesc  al  Bisericii  lui  Hristos,  pentru  ca  el  lucreaza,  in  mod 
sistematic,  sus^inut  fmanciar  din  afara  §i  dinauntru,  la  racolarea 
cat  mai  multor  oameni  din  Biserica  Ortodoxa  Romana. 

Acest  om,  privit  din  punctul  de  vedere  al  credintei  sale, 
este  un  pericol.  ..eclesial. 

Pe  Arie51,  Sfhnii  Paring  participant  la  Sinodul  I 
Ecumenic  il  numeau  unealta  a  Satanei  sau  chiar  diavolul  cu 
fafa  umana  §i  asta  numai  pentru  faptul  ca  spunea,  in  principal,  ca 
Hristos  nu  este  Fiul  lui  Dumnezeu  ci  prima  create  a  Tatalui. 

Ce  ar  fi  putut  sa  spuna  ace§tia  despre  admirabilii  no§tri 
eretici  de  azi?  Cu  cine  i-ar  mai  fi  comparat,  daca  Arie,  copil  pe 
langa  ei,  era  comparat  cu. .  .Satana,  cu  Lucifer  cazut  din  cer? 

Deci  domnul  Cruceru,  ca  sa  incheiem  prima  acolada,  este 
un  om  cu  multe  calita^i  dar  folosite  prost,  foarte  prost  pentru  el, 
adica  impotriva  Bisericii  lui  Hristos  §i  a  Preacuratei  Treimi. 

Domnul  Fortuna,  de  a  carui  via^a  nu  m-am  interesat  prea 
mult,  ci  am  urmarit,  cu  multa  aten^ie,  doar  diserta^iile  sale  lungi, 
fascinante  in  multe  locuri,  dar  de  o  virulen^a  ce  nu  sperie  deloc 
CNA-ul53,  este  un  inginer  trecut  de  a  doua  tinere^e,  cu  fa^a  mereu 
ro§ie,  aproape  mereu,  din  cauza  enervarii  §i  a  altei  boli,  care  a 
luptat  la  revolu^ia  de  la  Timi§oara  §i  a  fost  eel  care  a  scris  prima 
declarable  democratica  a  grupului  de  revolutionari  timi§oreni, 
dupa  mama  de  etnie  germana,  dar  cu  o  curioasa  iubire  fa^a  de 
civismul  romdnesc,  inal^at  la  rang  de  dogma  in  organiza^ia  sa,  un 
exorcizator  energetic  al  poporului  roman,  un  cdldtor  in 
astralitatea  lumilor,  a  sferelor  §i  a  dumnezeilor  sai  multipli  §i  un 
revelator  apocaliptic,  care  ne  preconizeaza  un  sfar§it  mult  prea 
apropiat  al  lumii,  in  nici. . .  10  ani. 

Potrivit  propriilor  sale  declara^ii  i§i  sponsorizeaza  de  unul 
singur  emisiunea  de  la  DDTV,  se  crede  un  desteptdtor  de 
constiinfe,  considera  ca  Biserica  Ortodoxa  este  una  dintre  cele 
mai  marifalsificari  si  manipuldri  ale  omenirii,  ca  Eminescu  este 
intruparea  unui  dumnezeu  planetar  sau  ca  e  dumnezeul 
romdnilor,  ca  societatea  se  imparte  conform  unei  stratificari 
evolutionisto-spiritualiste,  in  care  apar  inven^ii  antropologice 
numite:  serpilieni,  vulturieni  §i  gorilieni,  vorbe§te  despre  tot  felul 
de  dumnezei,  avataruri,  reintrupari,  pentru  care  nu  aduce  nicio 


50  Modul  prin  care  incearca  sa  se  faca  simpatic,  placut  altora,  pentru  a-i  duce  pe  oameni  la 
erezia  baptista. 

51  Primul  eretic  condamnat  de  vreun  Sinod  Ecumenic.  Aici  pentru  detalii: 
http://ro.orthodoxwiki.org/Arie_%28eretic%29. 

52  Mai  multe  detalii  aici:  http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic. 
Adica  Consiliul  National  al  Audiovizualului:  http://www.cna.ro/. 


45 


proba,  nu  vorbe§te  mai  niciodata  despre  sursele  sale  de  inspira^ie 
sau  despre  cum  vede,  cum  i  se  descopera  asemenea  fabula^ii,  nu 
vorbe§te  despre  scopurile  reale  ale  organiza^iei  sale,  ca  §i  domnul 
Cruceru,  considera  monahismul  ortodox  o  fuga  tdmpitd  de  lume, 
o  impotenfd  civica,  e  anti-mason  declarat  [asta  nu  e  de  rau,  ci  de 
bine!],  se  crede  patriot  §i  este,  in  felul  sau,  face  naveta 
saptamanal  /  zilnic  dintr-un  oras.  transilvan  pana  la  Bucure§ti 
pentru  aceasta  emisiune  §i  ne  aten^ioneaza  asupra  cataclismelor, 
de  loc  imbucuratoare,  care  vor  veni  peste  Romania. 

Noi  inregistram  emisiunile  sale  [pe  una,  incendiara  rau  de 
tot,  am  pus-o  §i  pe  blog  la  un  moment  dat,  in  Vodpod-vX5A 
nostra],  ne  minunam  zilnic  de  noile  debita^ii  ale  dumnealui  §i, 
daca  nu  e  in  timpul  unei  perora^ii  antieclesiale,  facute  cu  mult 
sange,  e  un  vorbitor  fascinant,  de  nota  10. 

Pe  ambii  mon§tri  i-am  auzit  vorbind,  cantand,  perorand, 
predicand. 

Domnul  Cruceru  are  voce  §i  degete  bune  de  chitarist,  e 
vocal,  e  §fichiuitor  cand  predica,  se  da  de  martir,  de  bolnav  [el 
este  bolnav,  il  credem],  e  ar^agos,  e  penibil  de  multe  ori,  e 
candid,  e  copilaros,  e  fricos,  se  amuza,  ii  plac  amuzamentele,  ii 
plac  tachinarile,  ii  place  sa  il  lauzi,  ii  place  sa  il  vizitezi  §i  se 
autoinvita  ca  sa  te  viziteze,  e  badaran,  intra  cu  for^a  la  tine  in 
parohie,  se  folose§te  de  pile,  de  relatii,  de  telefoane  §i  intra  in 
via^a  ta,  in  cimitiral  tau,  in  oamenii  tai  ca  vulpea  in  pasari  sau  ca 
ursul  la  zmeura. 

Domnul  Cruceru  este  atent  la  detalii  §i  se  repliaza,  are 
trapa  de  §oc,  folose§te  mai  multe  nickname-uri  §i  te  ia  prin 
invaluire,  cand  vede  ca  1-ai  atins  rau  vrea  sa  o  la§i  mai  moale  §i 
sa  nu  ii  mai  zici  de  rau,  vrea  sa  il  lasj  sa  i§i  faca  de  cap  in  lini§te 
[a§a  e  inva^at:  ca  totul  sa  se  faca  pe  mute§te!],  e  afectat,  vrea  sa 
fie  considerat  intelectual,  se  crede  un  bun  teolog  dar  neaga  asta 
de  vazul  lumii,  vrea  discu^ii  teologice  sau  amicale  in  care  tu  sa 
la§i  de  la  tine  §i  sa  pui  semnul  egal  intre  erezie  §i  Ortodoxie,  nu 
vorbe§te  online  despre  credin^a  baptista,  se  teme  sa  fie  ridiculizat, 
ia  in  deradere  tot  ce  se  poate  de  la  ortodoc§i,  ne  viziteaza  atent, 
zilnic  blogul  [ii  mul^umim  §i  pe  aceasta  cale],  de  la  primele  ore 
ale  dimine^ii,  §tie  ca  s-a  facut  de  ras  de  multe  ori  in  fa^a  colegilor 
sai,  mul^i  rad  de  el  pentru  presta^ia  proasta  pe  care  o  are  pe  blog, 
s-a  lasat  de  cursul  de  limba  greaca,  cand  a  vazut  ca  nu  vine 
nimeni  sa  il  citeasca,  §tie  ca  e  citit  §i  e  comentat  numai  de  ai  lui  §i 
cand  vine  vreun  ortodox  jubileaza. . . 


54  Un  canal  video,  initial  audio-video. 


46 


Of,  nu  se  mai  termina  toata  aceasta  insirare  de  accente 
personale!... 

Adica,  domnul  Cruceru,  ca  si  domnul  Fortuna,  sunt 
simpatici,  sunt  oameni  cu  umor,  cu  verva,  cu  multe  trairi, 
cuvintele  ies  din  ei  cu  \intSL  precisa,  stiu  sa  priveasca  si  sa 
priveasca  inspaimantator,  nu  se  tern  de  consecin^e  uneori,  sunt 
fanatici,  sunt  acizi,  sunt  spectaculos  de  monstruosi...sunt  niste 
oameni  care  stiu  sa  denigreze  profesionist,  care  se  tin  de  acest 
lucru,  care  se  cheltuie  metodic  in  acest  sens,  care  fac  drumuri  de 
zeci  de  kilometri  pentru  nebunia  de  a  lupta  cu  Biserica  Ortodoxa, 
care  se  fac  si  drac  si  inger  de  vreo  zece  mii  de  ori  intr-o  ora...si 
ambii  au  afec^iuni  la  inima. 

Nu  te  uita  niciunul,  nu  te  iarta,  nu  te  lasa  in  pace  si  nici  nu 
au  de  gand  sa  se  linisteasca  vreodata.  Numai  moartea,  cum  spun 
Sfin^ii  Paring  ai  Bisericii,  e  hotarul  care  opreste  inmul^irea 
rauta^ii  si  a  apostaziei  progresive  a  omului,  salbaticirea  si 
demonizarea  sa  graduala. 

§i  ar  mai  fi  un  taram  al  salvarii,  care  opreste  destructurarea 
interioara:  pocain^a  si  convertirea  la  dreapta  credin^a. 

Insa  cei  doi  monstri  simpatici  (pentru  ca  l\\  plac  unele 
accente  umane  ale  lor,  daca  tot  ii  privesti  tot  timpul)  nu  au  timp 
de  pierdut,  pentru  ca  sunt  capta^i  de  pestele  de  aur  al  fanatismului 
lor  si  fug  dupa  el  si  dupa  fata  morgana  a  iluziei  prin  toate  sferele 
astrale,  dau  mana  cu  dumnezei  inchipuiti  si  vad  tot  ceea  ce 
Lucifer  ii  pune  la  televizorul  imagina^iei  lui  sa  vada  [ca  domnul 
Fortuna]  sau  prin  toate  cotloanele  acestui  teren  viran,  nelocuit 
decat  de  cimpanzei  si  oligofreni,  dar  si  de  talibani  [ca  asa  ne  vede 
domnul  Cruceru]  numit  Romania. 

Se  mai  pot  spune  prea  multe  despre  cei  doi,  care  sunt  capii 
mei  de  afis,  ai  mei,  personal,  pe  cei  pe  care  fac,  in  aceste  zile, 
investiga^ii  psihologice,  mediate  de  online-ul  WordPressului  sau 
de  ecranul  televizorului,  dar  cred  ca  am  spus  esen^ialul. 

Sunt  oameni  care  fac  rau  Bisericii  Ortodoxe  in  mod 
sistematic,  autofinan^andu-se  si  fiind  finan^i,  si  carc.zburda 
mult  prea  nestingherrfi  pe  imasurile  pe  unde  s-a  scris  Miorifa  in 
limba  romana  si  apoi  s-a  tradus  in  engleza55. 

Ce  le-as  putea  dori?!  Dumnealor  ar  dori  sa  le  doresc  :  spor 
la  lucru  in  continuare  si  faceii  cat  de  mult  rau  putefi  Bisericii 
Ortodoxel 


55  Aluzie  la  un  articol  al  sau,  in  care  isi  bate  joe  de  caracterul  romanilor,  de  profunzimile  lor 
(lucru  care  s-a  repetat)  prin  prisma  unei  balade  efigie  ca  Miorita,  interpretata  tendentios. 


47 


Insa  noi  folosim,  pentru  ambii,  rugaciunea  de  aici  §i  altele 
mai  multe,  de  venire  in  fire  §i  pentru  pocain^a  lor  §i,  se  pare,  ca 
rugaciunile  ortodoc§ilor  conteaza  pentru  domnul  Cruceru: 

Comment  on  welcome  back,  fibrilatii!  by  patratosu 

By  patratosu 

uite  Tnca  o  posibila  explicate  pentru  fibrilatia  de  azi  dimineata: 
cineva  "rna  scrie  pe  toad" 
http://bb3alesd,wordpress,com/motive-de-ruqaciune/#comment-50 

Insa,  daca  dumnealui  suporta  cu  greu  rugaciunile 
ortodoxe    ,     se     vindeca    tot... ortodox,    pentru    ca    practica 

en 

rugaciunea  lui  Iisus  ,  care  il  salveaza  de  la  spital  §i  de 
la...moarte. 

In  ceea  ce  il  prive§te  pe  domnul  Fortuna,  dansul  ne 
exorcizeaza  pe  noi  §i  nu  noi  pe  el,  §i  pe  acest  exorcizator  online 
nu  il  vede  nici  gandul  §i  nici  pamantul,  nu  il  reclama  nimeni, 
nimeni  nu  spune  ca  merge  cu  lucruri  perimate,  de  ev  mediu 
timpuriu  [debitarile  sale  sunt  de  ev  gnostic,  dar  asta  e  alta 
poveste],  dar,  poate...ca  or  sa  ajunga,  §i  la  dumnealui,  efectele 
frumoase  ale  rugaciunilor  Bisericii  lui  Hristos. 

Sa  ne  auzim  de  bine! 


56  A  insinuat  ca  noi  1-am  imbolnavit  de  inima prin  rugaciunile  noastre. 

57  Acest  lucru  a  spus  intr-un  articol,  ca  a  facut...cand  a  avut  probleme  cardiace,  repet:  din 
cauza  rugaciunilor  noastre. 


48 


Despre    Teologul   eel   mare   al  Bisericii,    despre 
Fericitul  Pdrinte  Dumitru  Stdniloae  la  prezent 


58 


Cand  ajungem  la  Sf.  Manastire  Cernica  ",  impreuna  cu 
doamna  preoteasa,  avem  doua  locuri  unde  ne  odihnim:  la 
mormantul  Fericitului  Dumitru  Staniloae,  Parintele  nostru  si  al 
Binecuvantatei  sale  so^ii,  Maria  si  apoi  pe  bancile,  cele  doua,  din 
fa^a  Bisericii  din  cimitir  si  undeva  in  padure,  in  padurea  din  fa^a 
por^ii  Manastirii,  intr-un  loc  unde  stam  cateva  clipe,  cu  fa^a  in 
sus,  pe  iarba,  privind  cerul. 

De  la  cimitir  si  pana  in  padure  e  ca  si  cand  ai  trece  de  la 
linistea  amintirii  la  moarte  si  la  rugaciunea  in  fa^a  Sfm^ilor 
Cernicai,  la  isihia  din  padure,  la  isihia  in  mijlocul  gazelor  si  al 
mirosului  puternic  de  pamant,  iarba  si  copac  verde. 

Uitasem  cu  totul  ca  astazi  e  ziua  sa  de  pomenire,  si 
colegii59  de  la  Razboi  intru  Cuvdnt  mi-au  amintit  acest  lucru,  prin 
articolele  lor  dedicate  Teologului  prin  excelenfa  al  romanilor 
ortodocsi. 

Nu  1-am  vazut  niciodata,  pe  viu,  pe  Fericitul  Dumitru  dar 
citirea  inimii  si  a  car^ilor  sale,  legatura  cu  el  prin  rugaciune,  m-a 
facut  ca,  in  via^a  mea  si  a  familiei  mele,  el  sa  fie  nu  doar 
Parintele  Dumitru  Staniloae  ci  Fericitul  nostru  Parinte  Dumitru 
Staniloae,  impreuna  cu  Binecuvdntata  sa  prezbiterd  Maria. 


Articol  scris  pe  data  de  5  octombrie  2007.  Aici,  pentru  detalii  despre  Sfanta  Manastire 
Cernica:  http  ://www. manastirea-cernica.ro/. 

59  Ne-a  placut  sa  avem  intotdeauna  bun  simt...si  am  numit  colegi,  ca  si  in  acest  caz,  pe  unii 
care  pareau  ca  fac  un  serviciu  Ortodoxiei  ca  si  noi. 

Numai  ca  ei  au  ramas  anonimii  cu  interese  extremiste,  despre  care  nu  stim  nimic  de  3  ani  de 
zile,  care  atrag  pe  altii  ca  ei...si  nimeni  nu  pune  semnul  de  intrebare  in  dreptul  lor. 
Ceea  ce  inseamna  ca  sunt  cunoscuti  de  catre  altii,  ca  ori  sunt  monahi  ori  crestini  mireni, 
care  au  o  sustinere  suspecta,  insa  in  limite  pietiste. 


49 


Adica  in  rugaciunile  noastre  ii  pomenim  ca  pe  ni§te  Sfinji, 
din  cauza  multiplelor  lucruri  pe  care  ni  le-au  lucrat  dumnezeie§te 
in  via^a  noastra. 

Nu  cred  ca  am  vorbit  cuiva,  pana  acum,  despre  aceste 
lucruri  sau  poate  am  uitat. 

Insa  Fericitul  Dumitru  a  fost  acela,  prin  ale  carui  rugaciuni, 
m-a  facut  sa  am  aplecare  pentru  traduceri  §i  pentru  limbi  straine. 

Intr-o  zi  m-am  pomenit  rugandu-ma  lui  §i  am  trait  o  mare 
deschidere  a  min^ii,  care  m-a  facut  sa  simt  ca  pot  sa  citesc 
addncurile  unui  text,  nu  doar  sensul  cuvintelor. 

Acest  lucru  a  fost  cople§itor  pentru  mine,  pentru  ca  nici  nu 
imi  dorisem  acest  lucru  §i  nici  nu  credeam  ca  trebuie  sa  il  fac. 

Insa,  a§a  cum  multe  s-au  intamplat  in  via^a  mea  impotriva 
voin^ei  mele,  fara  sa  le  doresc  §i  acesta  a  venit  pe  nepusa  masa. 
Insa,  pentru  ca  pe  fiecare  zi  am  vazut  ca  lucrurile  nu  sunt  de 
gluma,  ci  acest  har  chiar  se  lucreaza  intru  mine,  a  inceput  sa  ma 
inspaimante  cople§itoarea  sarcina  pe  care  o  am  in  fata. 

Dar  primul  om,  care  mi-a  atras  aten^ia  asupra  posteritafii 
reale  a  marelui  nostra  Teolog,  a  fost  un  Parinte,  pe  atunci 
Ierodiacon,  care  mi-a  spus,  ca  anumi^i  monahi  ai  Cernicai  §i 
anumi^i  credincio§i,  vad  in  unele  momente  Ingeri,  care  ii 
strajuiesc  mormantul. 

Acest  lucru  mi-a  intrat  la  inima  din  primul  moment,  nu  mi 
s-a  parat  deloc  nefiresc,  ^inand  cont  de  imensa  sa  luciditate  sfanta 
§i  adancime  de  cuget,  pe  care  o  emana  toate  car^ile  §i  studiile  sale 
teologice. 

De§i  nu  ma  bucura  faptul  ca  am  spus  ce  am  spus  despre 
cum  am  inceput  sa  am  apeten^a  pentru  limbile  straine,  trebuia  sa 
evoc  cumva  prezen^a  sa  in  via^a  noastra.  Insa,  cand  am  inceput  sa 
vad  in  el  pe  Sfdntul  Bisericii,  lucrurile  au  luat  o  turnura 
spectaculoasa,  inmultindu-se  certitudinile  sfin^eniei  sale  in  via^a 
noastra. 

De§i,  la  prima  vedere,  inlan^uirea  unor  momente  discrete, 
diferite  ca  timp,  nu  ar  avea,  poate,  legatura  interioara  pentru  unii, 
pentru  noi,  acest  puzzle  de  intamplari  rasfirate  a  creat  o  cinstire, 
pe  care  nu  a  for^at-o  nimeni,  ci  a  crescut,  de  la  sine,  din  haral  lui 
Dumnezeu. 

Am  intalnit  apoi  al^i  oameni,  care  1-au  cunoscut  direct,  care 
1-au  audiat,  care  i-au  fost  prieteni  sau  ucenici.  Cei  care  nu  1-au 
stimat  mi-au  dat  multe  alternative,  ca  sa  ma  indoiesc  de  sfm^enia 
lui. 

Cei  care  1-au  iubit,  pentru  ca  1-au  in^eles  §i  au  crescut  din 
mare^ia  lui,  mi-au  dat  atatea  motive  sa  cred  in  sfm^enia  lui,  incat 


50 


numaral  celor  care  imi  spun  ca  nu  este  Sfdnt  nu  ajung  sa  schimbe 
certitudinea  din  inima  mea. 

Acum,  eel  mai  greu  de  explicat,  este  prezenfa  lui  cu  noi,  in 
casa  noastra,  in  calatoriile  noastre,  cand  slujim  sau  predicam,  ca 
§i  prezen^a  altor  Sfin^i,  care  ne  sunt  atat  de  prieteni  fiin^ei 
noastre,  incat  cei  de  langa  noi,  din  familie  sau  rude  ni  se  par  prea 
departe  in  comparatie  cu  ei. 

Cineva  care  crede  in  stafii,  varcolaci,  spirite...ar  crede  ca 
ne  intretinem  cu  el  sau  cu  ei,  cu  Sfm^ii,  ca  §i  cu  ni§te  spectre,  care 
ar  umbla  prin  jurul  nostra  ca  fulgii  de  nea  sau  ca  puful  de 
papadie. 

Arfii,  care  nu  cred  in  Sfin^i,  ar  putea  sa  creada  ca  imi 
inchipui  ca  ei  sunt  cu  noi,  ca  am  ni§te  pareri,  ca  fabulez  despre 
ni§te  lumi,  care  nu  exista  §i  ca  imi  place  sa  traiesc  in  naluciri.  Nu 
i-as.  putea  convinge  pe  niciun  dintre  ei  ca  spun  sau  nu  spun 
adevaral. 

Insa,  a§a  cum  nu  pot  sa  spun:  Alo,  bdiatu,  acesta  e  harul,  e 
ceea  ce  ne  sfinfeste  pe  noil,  tot  la  fel  nu  pot  sa  spun  cum  simt 
prezen^a  lor  langa  mine,  de§i  nu  ii  vad  sau  cum  sunt  ei  cu  mine, 
de§i  eu  sunt  un  foarte  mare  pacatos  pe  langa  slava  §i  mare^ia  lor. 
Ceea  ce  scriu  eu  acum  pare  un  non  sens  §i  poate  ca  este  un  non 
sens  pentra  mul^i. 

Insa,  ceea  ce  este  de  nein^eles  pentra  unii,  pentra  mine  e  o 
certitudine  care  ma  ajuta,  care  ma  umple  de  har,  care  ma  umple 
de  bucurie,  care  ma  face  sa  vad  transparent,  sa  vad  prin  lucruri  §i, 
mai  ales,  sa-mi  vad  pacatele  mele,  distan^a  enorma  intre  mintea 
mea  plina  de  patimi  §i  de  in§elari  multiple  §i...cura^ia  sfm^eniei 
lor. 

Demersul  meu  evocator  este  unul  periculos,  pentra  ca  ce 
poate  in^elege  unul  §i  se  poate  intari  din  ce  am  spus  eu,  pentra 
altul  este  o  sminteala  enorma  §i  pericol  de  cadere. 

Insa,  de  fiecare  data,  adevaral  experien^ei  este  paradoxal  §i 
experien^a  ca  atare  nu  are  termeni  de  comparatie  intr-o  logica 
umana,  care  nu  a  luat  contact  direct  cu  realita^i  de  acest  fel. 

Insa,  pentra  mine  ca  om,  care  ma  inrfiez  in  Teologie  mereu 
§i  ca  preot,  ca  familist  §i  ca  teolog,  ca  roman  §i  ca  om  al  Bisericii, 
prezen^a  sa  in  istoria  si  via^a  noastra,  a  Dumnezeiescului  Dumitra 
este  o  continua  invita^ie  la  a  depozita  in  tine  cat  mai  mult,  cat  mai 
multe,  pentra  o  sinteza  personalizata. 

Carole  sale  sunt  sinteze  ale  sintezelor  personale.  Predicile 
sale  sunt  elaborari  una  cu  via^a  lui.  Comprimarea  in  sine  a  unei 
istorii,  unde  el  a  fost  mai  mare  cu  trei  capete  decat  istoria  in  care 


51 


a  trait,  asta  inseamna  §i  mdrefie  dar  §i  o  neclintire,  o  vdnjoasd 
neclintire  din  via^a  teologica  a  Ortodoxiei. 

Privind  in  urma,  mi  se  pare  incredibila  via^a  sa  istorica, 
asumarea  sa  teologica,  asumarea  neamului  din  care  face  parte, 
echilibrul  sau  suprauman  de  multe  ori,  candoarea  cuvintelor  sale, 
preluarile  teologice  surprinzatoare,  adancirile  sale  patristice 
monumentale,  suferin^ele  sale  nein^elese,  grijile  sale  sfinte  ca  sa 
ne  dea  o  exprimare  teologica  apriata,  corecta,  de  secol  XX, 
unde?,  intr-o  cenzura  iritanta  mereu  §i  debusolanta  pentru  murfi. 

Sa  aduci  Filocalia  intr-o  limba  moderna,  cu  multe 
fragility,  sa  faci  studii  de  Teologie  Dogmaticd  de  o  fine^e  §i  o 
exactitate  dogmatica  inspaimantatoare,  atunci  cand  cuge^i  la  ea, 
sa  te  intimizezi  cu  Sfin^ii  pe  care  ii  traduci,  pana  cand  traie§ti  ca 
§i  ei,  sa  predici,  sa  predai,  sa  sluje§ti,  sa  educi,  sa  faci  ucenici  cu 
grija  §i  raspunderea  pe  care  el  a  facut-o  inseamna  sa  fii 
incredibilul  acela  pentru  oameni,  unul  dintre  aceia  de  care  lumea 
nu  este  vrednica. 

Pentru  mine,  personal,  Fericitul  Dumitru,  Parintele  nostra, 
face  parte  din  stirpea  de  oameni  prea  rari  ai  Bisericii,  din  neamul 
colo§ilor  lui  Dumnezeu,  la  care  trebuie  sa  te  raportezi  cu 
reveren^a  maxima. 

A  face  Teologie  dupa  el,  fara  sa  \\\  cont  de  el  §i  fara  sa 
continui  munca  lui  de  straluminare  a  sensurilor  teologice  ale 
credin^ei  ortodoxe  inseamna  sa  lupti  impotriva  voii  lui 
Dumnezeu,  Care  a  lucrat,  intr-un  mod  perplexant,  in  acest  om 
dumnezeiesc. 

El,  la  timpul  prezent,  este  omul,  unul  dintre  oamenii,  care 
ma  fac  sa  gandesc  cu  seriozitate  maxima  la  ceea  ce  inseamna  afi 
Teolog  §i  Preot,  §i  in^eleg,  pe  fiecare  zi,  ca  aceste  lucrari  sunt 
inmarmuritoare,  cand  incerci  sa  le  atingi. 

Daca  vrei  sa  te  joci  de-a  teologia  §i  preofia,  o  po^i  face, 
pentru  ca  nu  §tii  cu  ce  te  joci.  Dar  daca  Dumnezeu  l\\  picura  un 
gram  de  frica  de  Dumnezeu  §i  de  con§tiin^a,  nu  mai  ai  chef  de 
mandrie  cata  ve§nicie  ai  in  fa^a. 

Lucurile  serioase,  lucrurile  facute  cu  Dumnezeu  §i  cu 
oamenii  care  sunt  in  Dumnezeu,  in  Acel  Dumnezeu,  Care  te 
cutemura  prin  mare^ia  slavei  §i  a  iubirii  Sale  sunt  lucrari  §i 
oameni  cu  care  nu  trebuie  sa  te  joci,  pe  care  nu  trebuie  sa  ii 
contrazici  nici  in  vis. 

Cinstirea  data  Sfin^ilor  trebuie  in^eleasa  nu  doar  in  sensul 
ca  te  inchini  lor  §i  le  ceri  ajutoral  sau  ai  doua  Icoane  in  casa  cu 
chipul  lor.  Nu! 


52 


E  ceva  mult  mai  mult  sa  cinste§ti  pe  cineva,  pe  un  Sfant. 
Cinstirea  adusa  Sfm^ilor  este  aceasta  cutremurare  plina  de 
dragoste  in  fa^a  mare^iei  vie^ii  lor  istorice  dar,  mai  ales,  a  sim^irii 
slavei  pe  care  o  au  ei  acum,  in  cer,  stand  in  fa^a  lui  Dumnezeu. 

In  via^a  unui  Sfant,  imi  amintesc  acum,  sta  scris  ca  acesta  a 
avut  vedenia  unui  Drept  al  Vechiului  Tetament,  ca  a  vazut,  din 
voia  lui  Dumnezeu,  in  slava  lui  Dumnezeu,  pe  unui  dintre  Drep^ii 
Vechiului  Testament,  pe  unui  dintre  Sfin^ii  de  care  Scriptura 
spune  doar  cateva  cuvinte,  de  cineva  de  pana  in  Sfantul  Noe  mi 
se  pare. 

§i  cand  1-a  vazut  Sfantul  in  via^a  pe  Sfantul  Vechiului 
Testament  a  crezut  ca  a  venit  tot  cerul  sau  soarele  la  el  §i  a  sim^it 
ca  nu  poate  sa  faca  fa^a  mare^iei  a  ceea  ce  vedea  §i  credea  ca  o  sa 
moara  de  atata  bucurie. 

Lisa  Sfantul  din  Vechiul  Testament  i-a  vorbit  Sfantului 
inca  in  via^a  §i  i-a  spus  ca  nu  e  Domnul,  ci  e  Sfantul  cutare  §i  ca 
nu  trebuie  sa  se  teama,  pentru  ca  a§a  da  Dumnezeu  slava  Sa 
acelora,  care  II  iubesc  pe  El  §i  fac  voia  Lui. 

Concluzia:  daca  un  Sfant  a  vazut,  in  vedenie,  pe  un  al 
Sfant  si  a  crezut  ca  vede  tot  cerul  deopotrivd,  ce  se  va  intampla 
atunci,  cand  va  veni  Domnul  in  slava  Sa,  impreuna  cu  to^i  Sfin^ii 
§i  Ingerii  Sai  sau  ce  vad  Sfin^ii  in  extazele  lor,  din  ve§nicia 
Impara^iei  lui  Dumnezeu,  inca  fiind  ei  in  trup? 

E  inspaimantator  de  frumos!  E  cople§itor  cu  totul! 
Posteritatea  actuala  a  Fericitului  Dumitru,  pentru  mine,  personal, 
e  frumoasa  la  culme!  El  e  mai  viu  decat  oricand,  e  mai  aproape 
ca  niciodata  §i  este  mai  dulce  inimii  noastre  mai  presus  decat 
oricat  de  multe  cuvinte  sau  necuvinte  am  spune. 

Astazi  am  ales  sa  spun  cuvinte ..  .Futeam  sa  spun  §i 
necuvinte,  dar,  cu  siguran^a,  ca  tacerea  mea  nu  v-ar  fi  spus 
detaliile  pe  care  vi  le-am  spus. 

Iar  daca  vi  le-am  spus  nu  trebuie  sa  ma  idealiza^i  sau  nu 
am  vrut  sa  va  §ochez.  Ci  vi  le-am  spus  ca  sa  indrazni^i  in  credin^a 
§i  dragostea  dv.  fa^a  de  Domnul,  de  Maica  lui  Dumnezeu,  de 
Sfin^ii  sj  de  Ingeri  Sai,  pentru  ca  Dumnezeu  si  Sfintii  Lui  sa  va 
vorbeasca  in  inima  §i  in  via^a  dv. ! 

Tocmai  pentru  ca  va  re^ine^i  dragostea,  cuvintele  de 
dragoste  fa^a  de  Dumnezeu  §i  de  Sfin^i,  rela^ia  dv.  cu  Dumnezeu 
§i  cu  Sfm^ii  este  una  oficioasd. 

Daca  va  lasa^i  dragostea  sa  vorbeasca  sau  sa  cante,  daca  va 
lasa^i  inima  sa  spuna  adevarul  din  con§tiin^a  dv.,  atunci  inima  dv. 
va  fi  un  paradis,  unde  va  ve^i  intre^ine  cu  Sfintii  §i  cu  Ingerii  lui 


53 


Dumnezeu  §i  unde  Imparatului  cerului  §i  al  pamantului  Ii  place  sa 
priveasca  §i  sa  locuiasca. 


54 


Despre  Dali,  care  m-a  invatat  ca  Dali  e  numai  unul 


Ca  pictor  §i  ca  om60,  ca  om  al  atentiei,  in  adolescents  mea 
am  invatat  din  cutezant.a  lui,  din  franche^ea  lui,  din  egolatria  lui, 
din  excesele  lui  de  tot  felul,  din  ostilitatile  lui  multiple  cu 
Dumnezeu  §i  cu  Biserica  Catolica. 

Salvador61  a  fost,  intr-un  anume  moment  al  viejii  mele,  o 
respirafie  personala.  M-am  comportat  §i  am  gandit  ca  el,  cu 
orgoliul  lui,  cu  demonismul  lui. .  .cu  vulnerabilitatea  lui. 

Acum,  dincolo  de  cariera  mea  literaro-artistica  de  scurta 
durata,  franta  cu  totul  de  darul  pocaint.ei  lui  Dumnezeu,  Dali  mi 
se  pare  un  om,  pe  care  il  iubesc  mult...dar  cu  care  sunt 
ireconciliabil. 

Raportarea  mea  la  el,  ca  §i  la  Shakespeare62,  la  Byron63,  la 
Hafiz64,  la  Picasso65,  la  Beethoven66... oameni  cu  care  traiam  in 
sculare  §i  in  culcare  acum  vreo  10  ani,  cu  care  ma  desfatam, 
umbland  de  la  comedie  la  drama,  de  la  absurd  la  tragedie,  de  la 
vodevil  la  simfonie,  de  la  gazel  la  haiku.  ,.eo  raportare  ca  la  ni§te 
umbre  din  trecut,  la  ni§te  siluete  din  trecut,  care  imi  sunt  dragi, 
pentru  ca  le  cunosc  §i  adancul  de  bine  din  ei,  dar  cu  care  nu  mai 
pot  sa  am  atingeri  suflete§ti  adanci. 

Insa,  cateodata,  ca  in  aceasta  seara...ma  apuca  melancolia 
de  ei,  de  vechii  mei  prieteni. 


60  Articol  scris  pe  data  de  18  octombrie  2007. 

61  Mai  multe  detalii  despre  sine  aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Salvador_Dal%C3%AD. 

62  William  Shakespeare:  http://en.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. 

63  George  Gordon  Byron:  http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Gordon_Byron. 

64  Sau  Hafez:  http://en.wikipedia.org/wiki/Hafez. 

65  Pablo  Diego  Jose  Francisco  de  Paula  Juan  Nepomuceno  Maria  de  los  Remedios  Cipriano 
de  la  Santisima  Trinidad  Martyr  Patricio  Clito  Ruiz  y  Picasso  Lopez: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso. 

66  Ludwig  van  Beethoven:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven. 


55 


Tablourile  lui  Dali  de  sub  aceste  randuri  sunt,  pentru  mine, 
un  fel  de  plans,  ca  nu  pot  impartasi  cu  el,  cu  ei,  cu  toji  acesti 
oameni  extraordinari...si  bucuria  pocain^ei  mele  si  bucuria 
harului  lui  Dumnezeu  din  inima  mea. 

Exista  iubiri  ireconciliabile  pentru  ca  exista  oameni  care 
aleg  diferit. 


56 


57 


58 


59 


Pentru  o  viziune  totalizatoare  asupra  vie^ii  §i  a  operei  lui 
Salvador  Dali  intra^i  aid. 


60 


La  iesirea  lapensie  a  blogului...„La  Patratosu" 


La  multi  ani,  pensionarule!67 


Motto: 


„Nu  va  pot  spune  ce  satisfacjie  am  avut 

(pacatoasa,  dar  pdcatul  mdrturisit 

e  pe  jumatate  iertat,  nu?) 

cind  am  trecut  vijelios  pe  linga  (la  vremea  aceea) 

cele  57.000  de  accesari  ale  lui  Bastrix 

§i  1-am  lasat  in  urma  cu  ochii  in  lacrimi, 

mirindu-se  de  bapti§tii  cu  multe  emoticoane". 

Pastorul  baptist  Marius  D.  Cruceru, 
19  oct.  2007,  cand  s-a  pensionat  ca  blogger. 


De§i  evocarile  se  fac  post-mortem,  e  bine  sa  incepi  de  pe 
acum,  sa  incepi... cu  pensionarea.  Cand  omul  se  pensioneaza 
trebuie  sa  ii  dai  un  baston,  o  palarie,  o  bucata  de  ciocolata,  un 
pieptene,  un  emoticon. . . 

Insa,  sa  nu  divagam!  Avem  lucruri  serioase  de  discutat,  §i 
comunitatea  online  e  cu  ochii  pe. .  .ceas. 

Bai,  fratele  meu  de  culoare  albastra,  n-am  vazut  articol  mai 
orgolios  decat  eel  de  astazi,  al  fratelui  Cruceru,  de  cand  mama 
m-a  facut! 

L-am  citit  cu  vocea  tare,  1-am  recitat,  ne-am  ras  pe  noi  din 
rasputeri. .  .poate  o  sa  §i-l  inramez,  cine  §tie?,  §i  cand  vine  unul  pe 
la  mine  sau  altul,  ii  spun:  Prive§te  aid,  batrdne!  Dacd  vrei  sa  stii 
cum  aratd  cele  8  pdcate  capitale,  amestecate  cu  altele  o  mie,  ia 
de  cites te,  frate,  studiazd! 

Insa,  pardon,  aici  avem  de-a  face  cu  o  evocare,  nu  cu  o 
sezdtoare. 

Motto-ul  emisiunii  curente,  eel  din  dreapta-sus,  are  nevoie 
de  o  punere  in  pagina  corecta.  Sa  privim  indicatorul  de 
normalitate  al  confratelui  nostru,  adica  produc^a  sa  dupa  un  an 


67  Articolul  de  fata  a  fost  scris  pe  data  de  19  octombrie  2009,  ca  o  reactie  fireasca  la 
nesimtirea  cu  care  ne-a  indispus,  pentru  o  perioada,  pastorul  Marius  Cruceru  si  prietenii  sai. 


61 


de  blogging,  pe  blogul  sau  principal,  pentru  ca  mai  are  5-6  in 
dotare  [atat  §tim  noL.deocamdata]: 

October  2007  (53) 

September  2007  (80) 

August  2007  (89) 

July  2007  (88) 

June  2007  (46) 

May  2007  (46) 

April  2007  (32) 

March  2007  (31) 

February  2007  (5) 

January  2007(1) 

November  2006(1) 

October  2006(1) 

Toate  adunate  sunt  473  de  postari. 

Atat  a  putut  omul,  atat  a  facut.  Dar  dansul  spune:  „Sute  de 
pagini,  zeci  de  mii  de  cuvinte,  mii  de  comentarii,  dar  a  meritat.  Din  plin". 

Daca  dansul  are  473  postari  §i  are  sute  de  pagini  §i  zeci  de 
mii  de  cuvinte,  noi,  la  postarile  noastre  kilometrice,  care  au  ajuns 
acum,  doar  la  1169,  fara  paginile  auxiliare,  din  dreapta  sus,  care 
nu  intra  in  calcul  §i  in  afara  de  scrierile  de  pe  celelalte  bloguri  ale 
noastre,  noi  ar  trebui  sa  fim  de  vreo  10  ori  mai  mdndri  decat 
dumnealui.  Dar  mandria  e  caracterul  dracului. . .  .§i  nu  ne  place  sa 
ne  complacent  cu  el. 

Deci,  felicitari,  domnule  Cruceru!  Nota  10  la  scris  §i  la 
numarul  de  pagini.  Sunte^i  §i  ve^i  ramane  eel  mai  bun  dintre 
pastorii  bapti§ti  de  pe  WordPress,  o  adevarata  mirare  a  mea,  o 
adevarata  semilund  ivita  dintre  norii  Oradei  spre. .  .Bucure§ti. 

Insa,  gura  mandrului...adevarul  graie§te.  De  ce  graie§te 
adevarul?  Pentru  ca  a§a  a  vrut  gura  dumnealui:  sa  mai  zica  §i 
adevarul! 

Cand  dansul  s-a  panicat  de  prezen^a  noastra,  numai  a 
noastra,  s-a  intamplat  pe  la  inceputul  anului,  prin  lunile  aprilie- 
mai  2007. 

Blogul  sau  a  aparut  pe  1 9  octombrie  2006  §i  a  scris  o  mica 
zgaiba  acolo.  In  luna  noiembrie  la  fel:  o  alta  mica  postare. 

Noi  am  aparut  pe  6  decembrie  2006,  cu  vreo  cateva  zeci  de 
postari  odata  §i  4  pagini  paralele  iar  dansul  nu  a  scris  nimic  in 
decembrie  2006.  In  ianuarie  2007  a  scris  doar  o  postare. 


62 


Daca  doriti  sa  vedeti  cate  articole  am  scris  noi  in  lunile 
ianuarie-februarie  2007,  va  stani  la  dispozitie  cu  lunile  pe  blog68. 

In  februarie  2007  a  scris  5  postari.  Incepe  sa  ne  vada.  §i 
vine  si  fatidica  zi  de  15  februarie  2007,  cand  domnul  Cruceru 
vine  la  noi  pe  blog,  pe  amdrdtul  nostru  blog  de  ortodocsi  si  ne 
face  primele  doua  comentarii,  dar  nu  oriunde,  ci  la  Cursul  nostru 
online  de  Teologie  Mis  tied  Ortodoxd: 

1 

patratosu    |marius. cruceru@gmail.com       patratosu.wordpress.com 
|  IP:  86.120.60.222 

Imi  permiteti  o  sugestie?  Scoateti  trimiterea  la  site-ul  de 
fotografie!  Nu  puteti  controla  ce  apare  acolo...si  unele  fotografii  nu 
se  potrivesc  pe  acelasi  site  cu  „imagini  cuvioase".  Acelasi  MC69. 

Feb  15,  11:29  PM:  Anuntam  a  5-a  prelegere  a  Cursului  online  de 
Tologie  Mistica  Ortodoxa 


patratosu  |  marius.cruceru@gmail.com  |  patratosu.wordpress.com 
IP:  86.120.60.222 

Stimate  domnule  Dorin,  va  felicit  pentru  acest  curs  si  pentru 
intregul  site.  Este  nevoie  de  acest  fel  de  initiative  si  in  cadrul  cultului 
dumneavoastra  si  in  eel  din  care  eu  fac  parte. 

Sa  auzim  de  bine  si  Doamne  ajuta! 

Feb  15,  11:28  PM:  Anuntam  a  5-a  prelegere  a  Cursului  online  de 
Tologie  Mistica  Ortodoxa 

Istoria  consemneaza  aceasta  intdlnire  de  gradul  4  cu  mare 
emofie.  Nu  stiam  cine  este,  ce  vrea  si  de  ce...ne  aten^ioneaza 
asupra  unor  lucruri. 

Sau  de  ce  constata  doar  unele  lucruri.  Ne  informam 
rapid. . . si. .  .ii  raspundem  domnului profesor  Marius  Cruceru: 

bastrix    \    dorinfather@yahoo.com       bastrix.wordpress.com       IP: 
86.121.32.243 


In  ianuarie  2007:  125  si  in  februarie  2007:  107  articole.  Pledoaria  principals  a  acestui 
articol  e  aceea  ca  pastorul  Marius  David  Cruceru  a  inceput  sa  scrie  pe  WordPress  numai  din 
cauza  invidiei  pe  care  i-a  starnit-o  prezenta  noastra  la  nivel  online. 

69  Comentariile  au  fost  facute,  din  ambele  parti,  fara  diacritice...si  Cruceru  se  semneaza 
acelasi  MC,  desi  nu  avusesem  niciodata  relatii  pana  atunci.  Aveam  sa  cunosc  atat 
mitomania  cat  si  orgoliul  sau  ranit  in  scurt  timp. 


63 


Domnule  profesor, 

ne  bucura  elogiul  dv.  si  pasul  pe  care  1-ati  facut,  acela  de  a  trece 
din  umbra  cititului  la  comentariul  la  vedere. 

Tocmai  de  aceea,  pentru  acest  gest,  sunteti  in  blogroll-ul  nostru 
de  astazi,  atitudine  de  care  nu  ne  bucuram  din  partea  dv.  sau  din 
partea  asociatiei70  Agora  Christi,  desi  noi,  ca  preot  ortodox,  stim  sa 
elogiem  munca  unor  frati  neoprotestanti  sau  evanghelici,  cum  va 
denumiti  de  ceva  timp  in  discutiile  private  sau  colocviale. 

Cred  ca  asta  face  diferenta. 

Daca  avem  noblete  si  stim  cine  suntem  nu  ne  temem  sa  vorbim 
si  sa  apreciem  pe  cei  cu  vederi  deosebite.  Ci  dimpotriva,  ca  profesor 
de  Patristicd,  dv.  stiti  ca  Parintii  Bisericii  celei  una  nu  numai  ca 
aveau  noblete  ci  simteau  realitatea  iconomiei  lui  Dumnezeu  cu  omul 
ca  pe  unflux  continuu  al  vietii  lor. 

In  ceea  ce  priveste  imaginile  de  la  Flickr  ele  sunt  paradigma  a 
ceea  ce  este  lumea  si  a  ceea  ce  este  omul  in  afara  Bisericii  lui 
Hristos,  a  Bisericii  Ortodoxe. 

Oamenii  transfigurati  ai  Bisericii  intra  in  categoria:  Imagini 
sfinte  si  cuvioase. 

Intre  omul  gol  de  har  si  omul  plin  de  har  se  face  diferenta,  se 
simte  diferenta. 

Pe  mine  nu  ma  doare  diferenta,  daca  pot  sa  o  disting. 
Nu  ma  streseaza  marturia  dv.  personala  despre  credinta  pe  care  o 
impartasiti71. 

Insa  se  dovedeste  ca  nu  aveti  transparent!  prea  mare  atata  timp 
cat  numele  dv.  sau  cultul  din  care  faceti  parte  nu  are  o  evident! 
izbitoare  pe  blog,  adica  lipsesc  cu  desdvdrsire. 

Asta  dovedeste  ca  inca  sunteti  tributarul/-ii  cameleonismului 
religios,  pastrat  din  fostul  regim72,  fapt  pentru  care,  intre  adeptii  dv. 
sunteti  Biserica  lui  Dumnezeu  iar,  in  afara  ,  sunteti  neidentificabili 
confesional    . 

Ma  rog,  astea  sunt  problemele  dv.  Noi  asteptam  intrarea  in 
Sfantul  si  Marele  Post  si  umplere  cat  mai  multa  de  pocainta  si  har. 

Va       dorim       si       dumneavoasta      pocainta      si      bucurie. 

Pr.  Drd.  Dorin  Octavian  Piciorus 

Feb  16,  11:37  AM:  Anuntam  a  5-a  prelegere  a  Cursului  online  de 
Tologie  Mistica  Ortodoxa 


70  Care  nu  a  existat  niciodata  in  mod  real. 

71  Nu  ma  streseaza,  cu  alte  cuvinte,  credinta  dv.,  domnule  pastor  Cruceru,  care  nu  stiti  sa  fiti 
nici  macar  elegant  daramite  crestin,  in  asa  fel  incat,  sa  vin  peste  comunitatea  dv.  cu 
evanghelizarea,  cum  va  strezeaza  pe  dv.  Ortodoxia  mea,  de  nu  mai  stiti  cum  sa  ne  furati 
credinciosii. 

72  Din  modul  cum  va  fofilati  printre  ortodocsi  in  timpul  regimului  comunist,  pentru  a-i 
momi  sa  mearga  la  casele  dv.  de  rugaciune. 

73  In  societate  sau  cand  stati  de  vorba  cu  crestinii  ortodocsi. 

74  Mai  pe  inteles:  va  ascundeti  confesiunea,  nu  spuneti  ca  sunteti  baptisti,  nu  spuneti  in  mod 
explicit  in  ceea  ce  credeti,  dar  aveti  un  discurs  nihilist  si  calomniator  la  adresa  Bisericii 
Ortodoxe.  La  fel  fac  si  celelalte  secte  si  grupari  religioase  din  Romania. 


64 


Adica:  cu  actele  la  vedere. 

Domnul  profesor  reintra  in  penumbra.  In  martie  se  apuca 
de  treaba:  31  de  postari.  In  aprilie  scrie:  32. 

Eforturile  sale  sunt  grele  sau  face  eforturi.  Cand  nu  cam 
scrii  si  scrii  o  pagina,  \\  se  pare  ca  ai  scris  o  carte.  Prapad  de 
greu! 

In  luna  mai  reapare  pe  blogul  nostra  cu  un  mesaj  trasnet: 

patratosu  |  marius.cruceru@gmail.com  |  patratosu.wordpress.com  |  IP: 
86.120.60.236 

da!  W75 

May  25,  9:49  PM:  M-am  gandit  sa  protestez  "altfel":  paste-ist 

Eeh,  nu  e  tare?!  E  beton. . . 

Cred  ca  prin  mai-iunie  2007  [la  oboseala  mea  de  acum,  e 
normal  sa  nu  mai  imi  aduc  aminte  exact]  a  inceput  atacul  la  cele 
57  de  mii  de  accesari76  ale  noastre,  corecte,  muncite,  netracate77. 

Daca  o  singura  saptamana,  re^ine^i,  dam  drumul  la 
scripturile  de  auto-votare  ale  blogului,  de  care  am  facut  rost, 
avem. .  .o  sutd  de  mii  de  accesari  intr-o  saptamana. 

Insa  acest  lucra  nu  se  va  intampla.  Urmarrfi-ne  zilnic. . .si  o 
sa  va  da^i  seama  de  acest  lucra:  nu  vor  fi  niciodata  salturi 
spectaculoase  in  monitoral  nostra  de  accesari! 

Adica  domnul  Craceru  are  peste  200  de  mii  de  accesari 
acum,  fasonate  cu  grijd,  adica  trucate... cu  mii  de  ajutoare 
interne  si  externe,  trase  de  par. 

Ce  s-ar  intampla  daca  peste  o  saptamana  am  avea... 
100.000  de  vizite  odata?  Nu?!!...Am  parea  mai  de§tepii  decat 
suntem?  Am  scrie  mai  mult?  Daca  ar  comenta  in  nestire  o  trupa 
de  ciraci  de-ai  nostri,  niste  vai  de  mama  lor  de  comentarii,  mi- 
ar  face  articolele  mai. .  .de§teptel  Nu  prea  cred. 

La  ca^iva  dintre  ucenicii  si  prietenii  mei  le-am  interzis  sa 
scrie  comentarii  pe  blogul  meu  [imi  scriu  in  mod  privat]  si  sa  ma 
ajute  cu  clicareala. . . 

Asta  cand  a  inceput  sa-i  enerveze  campania  de  auto-voting 
a  domnului  Craceru.  Detest  la  culme  sa  ma  auto-mint,  sa  ma 
auto-insel  cu  becule^e,  cu  sclipici,  cu  descantecc.care  astupa 
urechea  constinrfei. 


75  Un  emoticon...pentru  ca  tot  nu  imi  plac. 

76  Adica  intrari  directe  pe  blogul  nostru  principal. 

77  Adica  neajutati  de  coechipierii  clickari,  cum  e  ajutat  pastorul  Cruceru:  prieteni,  studenti, 
f ami  lie. 

78  Cirac  =  discipol,  elev,  protejat,  ucenic. 


65 


Sa  urmarim  scorul,  totu§i! 

Odata  cu  luna  iulie-august  2007  (era  §i  domnul  Doru  Pope 
in  circuit,  care  atinsese  cote  delirante  tot  la  fel  dQ...straniu)  a 
inceput  marele  orgoliu  al  pastorului  baptist  §i  al  colegilor  §i 
ucenicilor  sai...de  a  face  din  La  Patrafosu  eel  mai  bun,  eel  mai 
viril,  eel  mai  incendiar,  eel  mai  suprem  blog. 

Iarasj  nu  mai  §tiu  luna...insa  s-a  intrat  in  auto- voting 
inspaimantator.  Articolele  sale  erau  tot  la  fel  de  mici,  tot  la  fel  de 
slabe,  nu  se  refereau  niciodata  la  teologia  baptista,  erau 
cancanice,  la  un  moment  dat  a  avut  straluciri  frumoase,  dar 
numai  cand  a  fost  vorba  de  persoana  §i  familia  sa...dar 
comentarii  garla. 

Catva  timp  nu  §tia  cum  sa  puna  filme  de  pe  You  Tube  §i  il 
enerva  asta.  Tocmai  de  aceea  nu  a  pus  multe.  Parerea  mea,  nu?! 

Pana  la  urma  §i-a  dat  seama.  Cand  vorbe§te,  in  ultimul  sau 
articol  de  astazi,  despre  faptul  ca  domeniul  sau  este  70%  plin,  se 
refera,  de  fapt,  la  cei  50  mb  de  fotografie,  pe  care  ii  are,  pentru  ca 
domeniul  free  pe  WordPress,  in  ceea  ce  prive§te  scrisul,  adica 
postarile,  este  nelimitat. 

Po^i  sa  scrii  mii  de  postari,  daca  te  due  braiele  de  la  pantofi 
§i  exista  §i  moduri  de  a  pune  fotografii  fara  sa  folose§ti  contul  de 
la  WordPress,  dar  pe  asta  nu  o  §tie.  Eeeei,  alta! . .  .Bravo  lui! 

Am  avut  polemici  de-ale  lui  pe§te79  cu  dumnealui  in 
momentul  cand  am  scris,  cand  am  scris...ca  am  vorbit  cu  un 
baptist... §i  am  sim^it  draci  in  el.  Asta  1-a  enervat  teribil.  Apoi  a 
fost  chestia  cu  Wurmbrand    . 

Atunci,  ca  §i  cand  1-as.  fi  injurat  de  mama,  pe  el  §i  pe 
prietenii  dumnealui...  au  inceput  comentariile,  injuriile, 
be§telelile. . .  §i  prostie  mare  am  facut  ca  nu  le-am  dat  pe  toate,  fir 
a  par,  la  comentarii,  ci  le-am  §ters.  Era  sa  imi  ia  blogul/oc  §i  nu 
mai  multe! 

Binein^eles  ca  era  dezolant  sa  vad  cum  apar,  pe  fiecare  zi, 
blogul  lui  X,  blogul  lui  Y,  to^i  bapti§ti,  care  nu  spun  nimic  despre 
ei,  despre  ce  cred  ei...ci  taie  frunza  la  caini  majoritatea  .  Mai 
sunt  §i  unele  excep^ii  notabile. 


79  Fara  rost,  fara  sens. ..numai  pentru  ca  avea  orgoliul  ranit  si  trebuia  sa  se  dea  in  spectacol 
in  fata  comunitatii  lui. 

80  Un  articol  despre  convertirea  acestuia  la  Ortodoxie.  Insa,  in  loc  sa  se  duca  sa  se  cearta  cu 
sursa  mea...pe  care  o  citasem,  a  venit  tot  peste  mine. 

81  Dupa  ascensiunea  noastra  la  nivel  online  s-au  autoincurajat  sa  faca  bloguri  multe,  pentru 
ca  sa  ne  tina  piept.  Insa  bloguri  multe  baptiste,  anonime...fara  vreun  proiect  serios. 


66 


Erau  §i  sunt  vreo  6-7  bloguri  in  primele  10082,  pe  fa^a, 
baptiste  [adica  a§a,  cu  dute-vino  ]  §i  ele  ne  vizeaza  numai  pe 
noi.  Pe  altul  cine?  Nu?!  Ce  rost  are  un  blog  baptist  pe  primele 
locuri  in  top,  a§a  cum  a  spus  domnul  Cruceru  astazi,  decat  din 
orgoliu? 

Adica  ei  o  are  mai  mare...§i  noi  mai  mica... Ma  refeream 
la  cota  de  popularitate. 

Insa,  are  dreptate:  intra  10  pe  blog,  prieteni  de-ai  sai, 
ucenici,  pastori  §i  confrati  de  universitate,  frati  si  surori...§i 
deschid  o  pagina  de  zeci  de  ori. 

Pagina  care  vor  sa  intre  in  top,  aia  intra!  Vezi  acum  doua 
minute,  in  ratingul  postarilor,  in  primele  10,  un  articol  al  sau,  iar 
peste  10  minute  e  alt  articol  de-al  sau  in  top  ten. 

Bai,  frate,  te  minunezi!  Zici  ca  nu  e  adevarat.  Ma  due  sa 

QA  or      /v 

citesc  articolul...§i  bineint.eles,  e  dala/am  ...Lol!  Imi  trecea 
repede  curiozitatea. 

Cand  am  incercat  scripturile  de  care  va  spuneam,  am  facut 
un  blog  experimental  pe  care  1-am  rejectat  in  aceea§i  zi.  Am  zis 
sa  vedem  daca  e  chiar  a§a. 

Eu  am  intrat  de  la  un  calculator,  de  la  altul,  alt  prieten  a 
intrat  de  la  altul,  iara§i  am  intrat...  §i  in  doua  ore  aveam...7000 
mii  de  vizite.  Scriptul  face  1 00  de  accesari  la  fiecare  declan§are  a 
sa. 

Am  zis  ca  nu  e  adevarat.  M-a  enervat  teribil  cand  mi-am 
dat  seama,  ca  noi  am  putea  avea  un  jaf  de  widget,  care  multiplica 
traficul,  in  comparable  cu  al^ii. . .nu?! 

Am  §ters  blogul  acela  §i  gata.  Aveam  un  blog  cu  o  singura 
postare...§i  7000  de  vizite.  Tare,  nu?!  Daca  ma  vedea  cineva 
zicea  ca  sunt  genial  rau. 

Adica,  domnul  Ciutacu  genial86 ..  .§i  mai  veneam  §i  eu.  Nu 
exista  a§a  ceva... frate!  Doi  nu  sa  poate.  Numai  unu.  Domnul 
Ciutacu,  autointitulatul  geniu  al  Carpafilor  §i  atat! 

Scuze  ca  iar  am  divagat!  Ce  sa  mai  zic?!  Ne  bucuram  ca 
fratele  Marius  Cruceru  §i-a  ales  partea  cea  buna. 

Pensionarea  e  intotdeauna  turta  dulce.  Poate  ca  o  sa  ne 
dea,  pana  la  urma,  tot  cursul  de  greaca87  §i,  macar,  vreo  3-4 


82  In  topul  romanesc  al  celor  100  de  bloguri  din  WordPress,  pe  baza  audientei  lor.  Insa 
audienta  blogurilor  baptiste  nu  a  fost  si  nu  este  reala...ci  aranjata,  pentru  ca  pe  ei  ii 
intereseaza  sa  se  vada  acolo,  in  fata. ..si  nu  sa  scrie  ceva  serios. 

83  Intelegi  printre  randuri  cine  sunt... 

84  Adica  prost. 

85  Lol  =  Lots  of  Laughts,  cf.  http://ro.wikipedia.org/wiki/Lol.  In  loc  de  emoticoane 
zambarete. 

86  Conform  prezentarii  orgolioase,  dar  fara  fundament,  a  lui  Victor  Ciutacu  de  pe  blog  sau. 
A  se  vedea:  http://www.ciutacu.ro/. 


67 


predici  de-ale  domniei  sale  ,  ca  sa  mai  vedem  cum  e  cu  stilul,  cu 
coniinutul,  cu  sintagmele  in  predica  baptista  contemporana  din 
congregatia  sa. 

Domnul  Ton89>  daca  acum  s-a  patat90,  trebuie  sa-i 
echivalam  multele  sale  predici  la  noi  parametrii. 

Domnul  Cruceru,  fiind  dintre  cei  nepdtafi,  dintre  stegarii 
noii  generaiii,  cat  si  domnul  Mihail  Neamfu  al  nostra91,  dintre  cei 
care  se  dezic  §i  osdndesc  vehement,  pe  cei  care  au  facut 
compromisuri,  pe  cei  care  s-au  manjit  cu  comunismul  ista, 
trebuie  sa  ne  dea  noi  exemple  de  moralitate,  verticalitate  §i 
candoare92. 

Ma  incearca  acum  emoiia  despartirii.  Nu-i  a§a,  orice 
despartire  e  dureroasa.  Imi  intind  ambele  bra^e,  domnule  coleg 
David  Marius  Cruceru  §i  va  imbra^i§am,  da,  pe  dv.,  care  v-aji 
aratat  atat  de  bun  §i  de  cameleonic  cu  noi,  meat,  toate  manualele 
de  Sectologie,  pe  care  le  invataseram,  au  palit  pe  langa  puterea 
dv.  de penetrare  a  zidurilor  inamicel 

Ne  cerem  iertare  ca  nu  am  §tiut  cat  orgoliu  va  anima  §i  cat 
de  mult  ati  vrat  sa  ne. . .  faceii  la  rating!  Ne  cerem  iertare  ca  nu  v- 
am  luat  niciodata  in  seama  la  modul  serios  . . .  §i  dv.  v-ati  batut 
cu  morile  de  vant,  ca  sarmanul  Don  Quijote. 

Avem  partea  noastra  de  vina,  frate  David,  ca  nu  am  fost 
mai  pro§ti  decat  trebuia,  ci,  dimpotriva,  am  scris  a§a  cum  scriem 
noi  de  obicei. 

Dv.,  cred  ca  in^elegeti,  ca  noi  mai  avem  §i  via^a  personala 
§i  alt  scris,  §i  alt  vorbit,  pe  langa  vorbiturile  astea  de  pe  blog,  ca 
§i  dv.,  de  altfel. 

§i  cred  ca  v-a^i  cam  pus  problema:  Bd,  nebunu '  dsta  scrie 
in  ne§tire  pe  blogul  dla  al  lui.  Ce  cdrfi  are  ma  dsta,  daca  aici 
scrie  asa  de  mult,  ca  toft  baptistii  nostri,  calfe  si  zidari,  nu  iifac 
fata?! 

Chiar  §i  acest  scris,  dupa  munca  §i  slujbele  de  astazi...e  un 
efort  totu§i  prea  mare. .  .Dar,  pentra  dv.  . .  .pentra  pensionarea  dv., 
ne-am  mai  stors  pu^in  de  vlaga. 


87  Un  proiect  inceput  si  niciodata  terminat. 

88  Mai  apoi  ne-a  dat  din  destul,  si  audio  si  video,  dar  nu  ne-au  impresionat  mai  deloc. 

89  Iosif  Ton.  A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_%C5%A2on. 

90  Potrivit  unui  articol  al  domnului  Cruceru,  cum  ca  a  fost  si  el  turnator  la  Securitate. 

91  Adica  ambii  laudarosi  cat  cuprinde  si  enervati  post-factum  doar  pe  unii  dintre 
colaboratorii  Securitatii,  acum,  cand  nu  mai  e  vorba  de  nicio  disidenta. 

92  Lucru  pe  care  nu  1-au  facut  nici  pana  astazi. 

93  Asta  e  un  mare  adevar.  Am  vrut  sa  vedem  pana  unde  duce...si,  ne-am  dat  seama,  ca  duce 
la  infinit...Tocmai  de  aceea  am  pus  in  fata  acestui  infinit  imbold  spre  nesimtire  a  pastorului 
Cruceru  si  a  liotei  sale...o  bariera  etansa. 


68 


In  incheiere:  sa  ne  iertati  ca  si  noi...v-am  iertat,  frate 
David!  Ati  auzit  ca  noi  ne  cam  rugam  pentru  vrajmasi. . . 

Asta  e  de  bine,  este  evanghelica.  §i  dv.,  cu  sigurantl,  va 
rugati  pentru  vrajmasi.  Eu  nu  va  sunt  vrajma§,  va  sunt  prieten94. 

Unii  dintre  rarii  dv.  prieteni95,  care  nu  va  suporta  orgoliul, 
marlania,  care  va  detesta  tertipurile96,  caruia  nu  ii  place  ho^aria97 
dv.  nici  in  ruptul  capului. .  .dar  care  va  stimeaza  zelul98,  domnule, 
zelul  dv!  §titi  cum  e  cu  zelul  in  greaca:  e  ca  unjugl 

Dumneavoastra  ave^i  jugul  dv.,  zelul  dv.!  Cand  va  apuca 
pandaliile",  chiar  daca  va  doare  inima,  chiar  daca  invocati  nu 
stiu  ce  sacrilegiu100,  chiar  daca  va  dati  de  martir,  de  tata,  de 
pastor,  de  inger. .  .tot  face^i  ceea  ce  ave^i  in  gand  sa  faceti. 

Asta  imi  place  la  dv.,  frate  David:  zelul  nebunesc,  zelul  de 
peste  tot  ridicolul,  zelul  si  iarasi  zelul     ! 

Va  uram  o  pensie  usoara,  sper  sa  prinde^i  noile  indexari  ale 
guvernului  Tariceanu  3,  si  cultul  dv.,  conducerea  lui,  stiu  eu  ce 
sponsor,  sa  va  publice  blogul  odata102,  ca  sa  va  astampara^i 
aleanul     ,  sa  vi-1  publice  ca  pe  o . .  .nestemata     . 

Acesta  ar  fi  apogeul  orgoliului  dv.  Dar,  zicem  ca 
Nietzsche     :  omenesc,  prea  omenesc. 

La  gara. . .si  n-am  cuvinte! 

Pr.  Dorin, 

va  saluta  din  mers. 


94  Adica  va  doresc  mantuirea  reala,  prin  convertirea  la  dreapta  credinta  si  nu  imaginara,  in 
randul  factiunii  eretice  baptiste. 

95  Adica  sincer  cu  dv.  la  nivel  teologic  si  personal. 

96  Discursul  duplicitar  si  actiunile  discreditative  ale  adversarului  facute  prin  invaluire. 
Actiunile  fals  caritabile  si  fals  evanghelizatoare. 

98  Vointa  de  a  face  anumite  lucruri. 

99  Pandalie  =  capriciu,  chef,  fita,  moft,  naz,  pofta. 

100 

...lmaginar. 

101  Insa  acest  zel  extremist,  zelul  in  erezie,  zelul  in  impotrivire  fata  de  adevar,  in  limbaj 
ortodox  se  numeste:  inselare  satanicd. 

Demonii  se  folosesc  de  lucrurile  bune  si  le  transforma  in  lucruri  ridicole,  prin  extremizarea 
sau  caricaturizarea  lor.  Pastorul  Cruceru  are  autodeterminare  pentru  multe...dar  nu  bune 
pentru  sine,  adica  mdntuitoare. 

102  O  dorinta  exprimata  la  nivel  online  de  pastorul  Cruceru,  in  mai  multe  randuri. 

103  Alean  =  suferinta,  durere  sufleteasca. 

104  .. .baptista,  ca  pe  cea  mai  mare  realizare...de  tot  rasul  a  baptismului  romanesc. 

105  A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Nietzsche. 


69 


The  Fact  That  Makes  Diferencel 


106 


My  article  from  this  evening  is  a  laudatio  .  I  have  to 
remark  a  very  expressive  personality  of  American  Orthodox 
Theology,  but  very  humble,  a  priest  which  I  met  online  and,  for 
me,  and  for  others,  is  the  best  orthodox  bloggerfrom  USA. 

In  his  presentation,  which  we  evoke  it,  is  not  substantial. 
This  is  his  legitimation  for  readers: 

„  Glory  to  God  for  All  Things  is  a  blogsite  written  and 
maintained  by  Fr.  Stephen  Freeman.  All  unsigned  posts  are 
written  by  him.  Fr.  Stephen  is  an  Orthodox  Priest  who  lives  and 
serves  in  East  Tennessee.  A  convert  from  Anglicanism,  where  he 
was  a  priest  for  18  years,  he  was  ordained  to  the  Orthodox 
priesthood  in  1999". 

Something  is  evident  from  at  first  sight:  his  words  has  a 
Patristic  smell.  Father  Stephen  is  not  an  arid  theologian,  is  not  a 
technician  of  phrases  but  a  profoundly  priest,  that  lives  through 
the  services  of  Church  and  looking  at  the  faces  of  Saints  from 
Icons,  chiefly  at  Our  Lady,  at  Theotokos...and  wrote  about  his 
heart. 

On  every  day  I  have  a  good  reflection  from  his  products. 
Father  Stephen  Freeman  is  an  orthodox  blogger  that  writes,  near, 
day-to-day  and  he  writes  with  the  ebullience  of  his  being,  with 
this  fervor  man  of  the  faith,  with  priestly  consciousness.  And  this 
kind  of  labor  is  not  flower  to  ear.  His  efforts  are  a  plus  torment, 
besides  the  weights  of  his  house,  is  evidently,  but  is  a  cross  from 
the  freedom  to  make  others. . .  exultations. 

If  don't  know  to  exult  on  peoples  with  your  person,  you 
aren't  a  good  priest!  So  that  you  useful  for  somebody,  that  you  be 
teacher  for  somebody,  you  must  be  due  to  the  sons  like  an  wise 
father  and  attentive,  very  attentive.  Father  Stephen  is  a  priest  of 
the  attention.  His  holiness  is  careful  to  the  details  of  the  heart. 


Articol  scris  pe  data  de  23  octombrie  2007,  ca  o  datorie  de  constiinta  fata  de  parintele 
Stephen,  care  propovaduieste  credinta  ortodoxa  la  nivel  online  cu  multa  daruire  si,  mai  ales, 
in  mod  aproape  zilnic. 


70 


When  I  translated  his  items,  I  saw  his  attention,  his  care  too  big 
to  details. 

Only  that,  can  not  somebody  so  attentive  as  he,  but  that  he 
is  a  man  of  the  prayer,  a  man  of  a  theological  depth.  Can  not  to 
write,  over  aren't!  In  orthodox  life,  firstly  is  practice,  then  the 
theory,  sight  the  tints. 

Who  sees  the  deep  colors  of  relation  with  Christ  and  the 
Saints,  this  man  is  a  man  of  the  theory,  of  theory  in  that  the 
patristic  sense.  And  Father  Stephen,  that  is  a  good  successor  of 
the  Protomartyr  Stephen,  is  a  priest  that  sees  the  truth  of 
Orthodoxy  in  his  heart,  because  his  articles  are  testimonies  of  the 
divine  truth. 

His  blog  has  the  age  yearlong.  It  is  little  in  appearance.  In 
fact,  his  blog  is  a  mature  exercise  of  communication.  Many 
people  to  find  in  it  a  support,  a  direction,  a  inner  resonance  with 
they.  From  19  October  2006,  Father  Stephen  bated  out  treasures 
from  him  for  use  and  this  is  the  treasure  for  everybody: 

October  2007 

September  2007 

August  2007 

July  2007 

June  2007 

May  2007 

April  2007 

March  2007 

February  2007 

January  2007 

December  2006 

November  2006 

October  2006 

In  one  from  his  letters  he  told  me,  that  the  orthodoxies 
speak  throughout  same  language,  on  the  dialect.  His  holiness 
refers,  in  this  context,  the  authentically  orthodoxy  from 
orthodoxies.  And  I  believe  same  thing.  In  each  Christian 
orthodox  he  exists  an  alone  dialect,  the  dialect  of  love  and  the 
fraternity  and  is  due  to  rediscover  in  us  this  unique  dialect, 
generically. 

So  that  you  see  he  holds,  be  due  to  love  it  your  brother,  on 
the  other.  This  equal  of  our  is  our  salvation.  If  you  want  redeem, 
then,  is  indispensable,  to  want  redeemed  and  others  too.  And 


71 


Father  Stephen  searches  the  one  sheep  missed  of  the  America  and 
he  preaches,  with  time  and  without  time,  for  she  to  be  redeemed. 

Your  holiness,  please  to  receive  on  my  part,  all  the  wish  of 
good,  the  wish  of  salvation,  for  you  and  for  your  family.  Your 
family  and  your  parish  are  in  my  heart  and  in  my  prayers.  This 
my  laudatio  is  not  a  favor  from  my  part  but  a  duty  of 
consciousness. 

Because,  according  with  is  written  in  Scripture: 
„whatsoever  ye  have  spoken  in  darkness  shall  be  heard  in  the 
light;  and  that  which  ye  have  spoken  in  the  ear  in  closets  shall  be 
proclaimed  upon  the  housetops"  [Luke  12:3]. 

We  speak  to  you  now  from  the  secret  of  our  heart.  And  our 
secret  is  our  love  for  you,  my  beloved  Father  Stephen!  Even  if 
don't  articulated  very  well  in  English,  certainly  that  the  love,  this 
universal  language  of  Christians,  speaks  you  now  with  power. 


72 


5  noiembrie:  ziua  patronimicd  a  Prea  Sfintitului 
Galaction,  Ierarhul  bldndetii 

7  y 


Prea  Sfinptul  Galaction,  Pdrintele  nostra 

Pe  orice  om107,  daca  il  prive§ti  periferic,  daca  il  vezi  doar 
ca  pe  un  numar  sau  dupa  genul  pe  care  il  are,  este... banal.  Daca 
prive§ti  de  sus  un  om,  po^i  sa  il  caracterizezi  dupa  cum  l\\ 
place... ca  tot  nu  are  de-a  face  cu  realitatea,  ci  cu  propriile  tale 

•108 

umon     . 

De  aceea,  cand  studiem  istoria  Bisericii  lui  Dumnezeu,  a 
Bisericii  Ortodoxe,  §i  vrem  sa  §tim  adevarul  despre  un  om, 
despre  un  ierarh  sau  un  preot,  despre  un  ereziarh109  sau  despre  un 
imparat  care  a  convocat  un  sinod  anume,  ne  lovim  de  variante 
biografice  antagonice,  diferite  la  culme,  cand  omul  pe  care  il 
studiem  §i  vrem  sa-1  nrfelegem,  a  avut  deopotriva  prieteni  de 
temut  dar  §i  du§mani  lamentabUi. 

§i,  pentru  a  afla  totu§i  adevarul  despre  cineva...trebuie  sa 
comparam  ce  spun  du§manii  lui  cu  ceea  ce  spun  admiratorii  lui, 
§i,  dintre  admiratori,  daca  se  poate,  sa  fim  aten^i  la  oamenii 
duhovnice§ti,  care  au  vorbit  despre  el,  despre  omul  caruia  ii 
studiem  via^a  §i  posteritatea. 


Articolul  a  fost  pe  scris  pe  data  de  5  noiembrie  2007. 

108  Dispozitii  interioare  de  moment. 

109  Un  initiator  de  erezie. 


73 


Cand  Prea  Sfin^itul  Galaction,  Episcopul  Alexandriei  §i  al 
Teleormanului  a  fot  hirotonit  intru  episcop110  §i  s-a  infiin^at 
Episcopia  Teleormanului,  noi,  personal... eram  pe  atunci  un  tanar 
seminarist  in  anii  terminali. 

Priveam  lucrurile  in  simplitatea  §i  framusetea  lor,  ca  §i 
acum  de  altfel,  fara  sa  le  complicam  la  nivel  intelectual  §i,  noul 
nostra  episcop  a  devenit  omul  spre  care  am  privit,  curios  §i 
fascinat  in  acela§i  timp,  ca  sa  sim^im. . .  via^a  sa. 

Din  prima  clipa  cand  1-am  vazut  pe  Prea  Sfin^ia  sa  [nu 
aveam  18  ani]...am  trait  impresia  unei  intalniri  cu  blande^ea 
personalizata,  cu  o  lini§te  duioasa,  pe  care  n-am  gdndit-o  ca 
atare,  dar  am  trdit-o. 

Nu  mi-am  pus  problema  atunci,  de  ce  ma  simt  bine,  atat  de 
bine,  vazand  acest  ierarh,  de  ce  im  place  elegan^a  §i  blande^ea 
cuvintelor  sale,  gesturile  sale  adanc  cumpanite,  reflexul  framos  al 
zambetului  sau. .  .cand  te  prive§te  §i  vorbe§ti  cu  dumnealui. 

Ci,  ca  §i  cand  as.  fi  privit  un  lucra  admirabil,  1-am  trait  §i 
atat,  1-am  trait  din  plin,  pana  cand  peisajul  pe  care  il  aveam  in 
fa^a,  Parintele  nostra,  Chiriarhul  nostra  a  devenit... o  parte 
fundamentals  din  mine. 

L-am  gasit  in  inima  mea  crescand  pe  fiecare  zi,  prin 
admira^ia  §i  rugaciunea  pentra  Prea  Sfm^ia  sa...§i  astazi  e  pentra 
prima  data  cand  vorbesc  despre  aceste  lucrari  atat  de  detaliat.  M- 
am  trezit  cu  dorin^a  de  a  scrie  despre  omul,  care  m-a  inva^at  ca 
blande^ea  e  reald  §i  ma  bucur  sa  fac  asta! 

Am  vorbit  §i  vorbim  rar  cu  Prea  Sfin^ia  sa;  doar  in 
momente  importante.  Nu  cred  ca  avem  lucrari  atat  de  importante 
in  mod  curent,  pentra  care  sa  ii  stric  programul  sau  personal  cu 
vizitele  noastre. 

Insa  la  fiecare  binecuvantare  primita  pentra  a  intra  la 
facultate,  la  master,  la  doctorat,  in  timpul  hirotoniei  noastre,  in 
timpul  de  dupa  hirotonie,  pana  astazi...  Parintele  nostra, 
Galaction,  a  fost  Parintele  care  a  §tiut  sa  ne  sfatuiasca,  sa  ne 
insufle  tarie,  sa  ne  bucure  §i  sa  ne  destinda  duhovnice§te  cu 
persoana  sa  §i  cu  cuvintele  sale  blande,  adanc  parinte§ti,  adanc 
responsabile. 

S-ar  putea  sa  fim  acuza^i  ca  idealizam  persoana  in  cauza. 
In  niciun  caz!  Exista  oameni  a  caror  simpla  prezen^a  vorbe§te 
mai  mult  decat  o  intreaga  carte  §i,  din  purine  cuvinte,  in^elegi 
comoara  care  sta  in  inima  sa. 

La  Parintele  nostra  comoara  e  invaluita  in  discrete. 
Niciodata  nu  vorbe§te  despre  sine,  despre  framantarile  §i  grijile 


1 10  Cf.  http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/mitr_muntenia_dobrogea.html. 


74 


sale,  niciodata  nu  te  inconforteaza  cu  ceva  nedelicat,  niciodata  nu 
te  percheziiioneaza  in  cuvinte  dar  simpla  sa  privire  asupra  ta,  te 
inva^a  sa  fii  integru,  sa  fii  delicat,  sa  fii  ingaduitor,  sa  fii  smerit 
cu  inima  §i  sa  §tii  sa  la§i,  in  urma  ta,  o  dara  frumoasa  de 
. .  .frumusete  duhovniceasca. 

Cred  ca,  daca  contempli  un  om...§i  nu  il  priv e§ti periferic, 
ci  cobori  cu  privirea  in  adancul  vie^ii  §i  al  sim^irii  sale,  te  umpli 
de  recuno§tin^a  de  a  intalni  pe  purtatorul  de  har,  pe  arhiereul  lui 
Hristos. . .in  cea  mai  profunda  §i  subtila  dimensiune  interioara. 

Nu  cred  ca  am  in^eles  cine  este  Parintele  nostru  Galaction! 
Nu  cred  ca  m-am  comportat  §i  ma  comport  fa^a  de  Prea  Sfin^ia  sa 
pe  masura  delicate^ii  cu  care  domnia  sa  se  comporta  cu  noi!  Nu 
cred  ca  pot  sa  fac  ceva  mai  mult,  pentru  Parintele  nostru,  decat  sa 
il  las  sa  se  adanceasca  in  inima  noastra,  prin  rugaciunea  pentru 
Prea  Sfin^ia  sa. .  .§i  sa-1  contemplu  in  continuare. 

Poate  ca  defmrfia  dragostei  consta  tocmai  in  a  lasa  pe 
Dumnezeu  sa  rji  arate,  in  inima  ta,  cum  create  dragostea.  Ca 
defmrfia  dragostei  §i  a  reveren^ei  fa^a  de  cineva,  poate  ca  sta 
tocmai  in  a  te  manifesta  fa^a  de  el  pe  masura  descoperirii,  pe  care 
Dumnezeu  ^i-o  face  despre  acea  persoana,  in  inima  ta. 

In  momentul  hirotoniei  noastre  intra  preot  s-a  intamplat  un 
lucra  preadumnezeiesc.pe  care  i  1-am  relatat  Parintelui  nostra, 
in  timp  ce  i§i  dezbraca  Sfintele  ve§minte  §i  noi  consumam  Sfanta 
Euharistie,  dupa  terminarea  Sfintei  Liturghii. 

Ne-a  privit  in  ochi,  a  ridicat  ochii  spre  noi. .  .§i  a  patrans  cu 
ochii  sai  mari,  larg  deschi§i,  senini...in  ochii  no§tri  sinceri,  ca  sa 
se  incredin^eze  de  ce  i-am  spus,  §i  apoi  ne-a  facut  urari  pentru 
noua  via^a  in  care  intram:  preo^ia  pentru  Domnul  §i  Dumnezeul 
nostra. 

In  istoria  rela^iilor  fie§ti  cu  Parintele  nostru,  exista  mai 
multe  astfel  de  momente  fundamental,  de  taceri  sfmte  §i  de 
vorbiri  precise,  de-o  blande^e  perplexanta,  cu  noi. 

Cand  te  a^tep^i  mai  pu^in  sau  deloc,  Prea  Sfnuia  sa  te 
elogiaza  pentru  ceva  anume,  l\\  deschide  o  mie  de  por^i  spre  sine 
intr-o  secunda  §i,  in  acela§i  timp,  te  face  sa  sim^i  ca  haral 
Apostolilor,  haral  prin  care  Dumnezeu  ne  da  episcopi  in  Biserica 
Sa,  nu  este  o  achizifie  dogmatica  muzeiala,  ci  o  realitate  care  sta 
in  oameni. 

Cel  mai  tulburator  eveniment  de  propedeutic^  eclesiala  al 
vie^ii  noastre,  in  care  am  in^eles  rolul  eclesial  al  episcopatului  in 
Biserica,  a  fost  acela  cand,  am  sim^it  prezen^a  Sfantului  Duh  in 
persoana  sa,  lucrand  cele  ale  arhieriei  dumnezeie§ti  spre 
mantuirea  tuturor. 


75 


§i  aceasta  nu  a  fost  rodul  puterii  noastre  de  observatie,  ci 
lectia  descoperirii  lui  Dumnezeu,  pentru  ca  sa  fiu  incredin^at,  nu 
numai  de  continuitatea  preotiei  dumnezeie§ti  pe  pamant  §i  a 
Bisericii  Sale,  ci  §i  a  faptului,  ca  maretia  se  ascunde  in  smerenie, 
intr-o  smerenie  care  poate  parea  banala,  poate  parea  chiar 
prosteasca,  poate  parea  neconforma  cu  frivolitatea 
postmodernitatii,  daca. .  .prive§ti  periferic  un  om. 

Parintele  nostra  Galaction  este  Parintele  blandetii  fara  a  fi 
un  ierarh,  care  nu  are  zelul  de  a  deparazita  pe  credincio§ii 
eparhiei  sale  de  idei  straine  Traditiei  noastre  ortodoxe  §i  de 
practici  neconforme  cu  etosul  ortodox.  Insa  zelul,  ravna 
propovaduirii  §i  a  vietii  sale  e  plina  de  maiestuozitatea  smereniei, 
a  blandetii,  care  troneaza  in  fiint.a  sa. 

Se  pot  spune,  cu  sigurantl,  multe  lucrari  despre  un 
asemenea  om  al  Bisericii.  Articolul  nostra  de  acum  se  vrea  un 
smerit  omagiu  adus  Sfintiei  sale  in  aceasta  zi,  in  care  i§i  serbeaza 
patronul  vietii  sale,  pe  Sfantul  Mucenic  Galaction111,  astazi 
pomenit  in  Biserica  noastra. 

Prea  Sfintia  voastra,  va  dorim  multa  sanatate  §i  sa  va 
umpleti  de  si  mai  multa  sfmt.enie  pe  fiecare  zi,  §i  va  asiguram  de 
faptul,  ca  vom  incerca  sa  invatlm  de  pretutindeni,  cele  ce  sunt 

119  A 

spre  buna  placere  a  lui  Dumnezeu  §i  a  oamenilor     ,  care  II  iubesc 
peEl! 


111  Pentru  detalii  despre  Sfantul  Mucenic  Galaction  aici: 
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie05.htm. 

112  Expresia:  slujim  lui  Dumnezeu  si  oamenilor  mi-am  insusit-o,  in  mod  practic,  de  la 
parintele  protoiereu  Visan  Hie,  parohul  Bisericii  Sfantul  Mare  Mucenic  Teodor  Tiron  din 
Rosiorii  de  Vede,  care,  intr-o  anume  perioada  a  vietii  mele  mi-a  fost  duhovnic. 


76 


Negrut...in  acoarela:  motiv  de  amintiri 


Acuarela  are  vreo  7-8  ani113  §i  as.  fi  pierdut-o  cu  totul  daca 
nu  mi-o  pastra  bunica  mea,  care  pastreaza  tot  ce  are  legatura  cu 
mine  §i  tot  ce  am  atins  vreodata.  Ea  are  tot! 

§nururile  mele  de  pionier  roman  [aveam  galben  §i  albastru 
in  piept,  pentru  cei  care  §tiu  ce  insemnau114],  primul  costum 
popular  in  care  am  jucat  nu  §tiu  ce  dans  intr-a  patra,  cozile  mele 
blonde,  adica  parul  din  cap,  impletit  cu  funda  ro§ie,  de  la  taierea 
motului  la  un  an,  adica  prima  tunsoare  a  unui  copil  ortodox, 
primele  litere  din  clasa  intaia,  cum  inva^am  eu  limba  rusa, 
colectiile  mele  de  fotografii,  insemne,  monede  §i  decora^ii, 
ierbarele  cu  pagini  galbene,  innegrite  de  clorofila,  sutele  de 
pagini  albastrite  cu  stiloul,  in  care  sunt  poeme,  nuvele, 
monologuri  dramatice,  senile  sau  crochiuri,  rugaciuni,  capitole 
intregi  din  Scriptura  §i  Sfin^i,  slujbele  Bisericii  scrise  de  la  cap  la 
coada  ca  sa  le  inva^,  cele  cateva  pietre  sculptate  de  catre  mine, 
paradoxal,  toate  reprezentand  capete  de  mort,  cele  cateva  tablouri 


113  Articol  din  data  de  9  noiembrie  2007. 


Cel  galben:  comandant  de  detasament  sau  de  clasa  si  eel  albastru  deschis  parca,  loctiitor 
al  comandantului  de  unitate,  adica  al  scolii. 


11 


care  mai  sunt  la  ea,  pe  perete  §i  multe  altelc.toate  sunt 
inventariate  cu  grija  de  bunica  mea  Floarea. . . 

Iubirea  ei  pentru  mine  e  intotdeauna  ucigatoare, 
devastatoare,  ma  face  sa  ma  simt  mic  de  tot.  Pentru  ca,  daca  am 
lasat  o  carte  de  rugaciune  sau  un  Molitfelnic,  in  camera  mea  de  la 
$ara,  pe  masa,  sa  zicem,  cand  vin  eu,  cand  ma  due  sa  o  vizitez,  el 
este  acolo,  e  §ters  de  praf. .  .dar  e  acolo. 

Nu  il  gasesc  la  Gala^i,  ci  acolo,  unde  1-am  pus.  Aceasta 
atenfie . .  .inseamna  iubire  imensa  §i  iubirea  imensa  trebuie 
rasplatita  cu  o  iubire  §i  o  sensibilitate  imense. 

Acuarela  cu  NegruJ  am  facut-o  intr-o  vara,  cand  el  se 
odihnea  §i  a  stat  acolo,  a§a,  in  pozi^ia  aia,  pana  cand  eu  1-am 
pictat.  Eu  pictam  §i  el  ma  privea.  Adica  mi-apozat  ca  un  adevarat 
model.  Nu  a  luat-o  la  fuga,  n-a  zis  ca  nu  vrea,  n-a  zis  ca  il 
incomodez,  n-a  zis  ca  nu  vrea  sa  devina  subiect  de...tablou,  ci  a 
stat  lini§tit  §i  m-a  privit. 

Am  tot  privit  de  ceva  timp,  de  o  jumatate  de  an,  cateva  zeci 
de  mii  de  fotografii,  fara  nicio  exagerare,  in  cautare  de  motive 
artistice. 

Am  vrut  sa  vad  cat  de  mult  reac^ioneaza  fotografii 
momentului,  de  oriunde  ar  fi  ei,  la  ideea  de  sensibilitate  artistica. 
Adica,  cat  vad  din  ceea  ce  ei  fotografiaza...§i,  daca  as.  putea  sa 
transform  ofotografie  in  idee. 

Am  gasit  vreo  200  sute  de  fotografii,  care  mi-au  transmis 
ganduri  dure  sau  extrem  de  sensibile  in  mod  vadit:  ceea  ce 
inseamna  foarte  pu^in  in  comparable  cu  cate  am  vazut. 

Cele  mai  multe  dintre  ele  erau  landscapeuri,  erau  priviri 
largi  asupra  unui  ora§,  a  unei  paduri,  a  unui  eveniment,  a  unei 
case... 

Erau  fotografii  de  vanzare,  de  publicitate  sau  de  intimitate. 
Foarte  purine  fotografii  ale  unei  cautari  interioare,  ale  unei 
obsesii  bune,  ale  unei  intuitu  speciale.  Nu  vedeau  pentru  ca  nu 
eraul  Nu  vedeau  unde  trebuie  sa  fotografieze  pentru  ca  nu  aveau 
abilitatea  de  a  vedea  particularul . . . 

Memoria  dura,  permanenta,  nucleul  memoriei  noastre  de 
lunga  durata  e  format  din  imagini  dure,  imagini  care  ne  fac  sa 
plangem,  sa  ne  umplem  de  melancolie  sau  de  sila. . . 

Memoria  fiecaruia  dintre  noi  e  formata  din  imagini 
particulare,  ceea  ce  ar  trebui  sa  fie  si  fotografia:  particularitatea 
unui  gdnd.  Camera  foto  trebuie  manuita  sa  prinda  un  gand  din 
ceea  ce  vezi,  din  orizontul  de  1 80  de  grade  pe  care  il  ai  in  fa^a. 

Cand  am  inventat  curentul  artistic  eseniialism,  la  care  s-au 
raliat  ca^iva  prieteni  de-ai  mei  §i  care  a  sucombat...odata  cu 


78 


dezlipirea  mea  de  arta  [a§a  cred  eu...s-ar  putea  sa  ma  in§el;  poate 
ca  or  mai  fi  si  alti  arti§ti,  care  gandesc  ca  mine] ...  el  avea  in  prim 
plan  ideea  ca  trebuie  sa  pictam  §i  sa  scriem  ceea  ce  este  important 
pentru  noi,  ceea  ce  este  esential  §i  vital  pentru  noi...ceea  ce  ne 
obsedeaza,  ceea  ce  ne  macina,  ceea  ce  ne  uluie§te,  ceea  ce  ne 
fascineaza,  ceea  ce  ne  face  eel  mai  mult  repulsie. 

Insa,  sa  scriem  §i  sa  pictam  §i  sa  sculptam,  imbinand  orice 
teorie  §i  curent  anterior,  dupa  cum  sim^im  ca  acum,  in  momentul 
asta,  daca  ne  apucam  de  lucru. .  .suntem  tentati  sa  o  facem. 

Aprofundand  teologia  §i  viat.a  ortodoxa,  mi-am  dat  seama 
ca  lucrul  esential  e  sa  mulezi  tot  ceea  ce  gande§ti  §i  in^elegi  pe 
firea  ta,  pe  caracterul  tau,  pe  modul  iubirii  sj  al  delicate^ii  tale.  Ca 
nu  trebuie  sa  te  for^ezi  sa  fii  cumva..  .peste  noapte,  ci  trebuie  sa  o 
iei  u§or,  lin,  transformarile  sa  se  faca  in  tacere,  pe  nesimtite,  dar 
tu  sa  te  concentrezi  cu  totul  in  ceea  ce  faci  §i  spui. 

Solujia  amintirii,  ceea  ce  ne  invatl  propria  noastra 
memorie  e  aceea,  ca  numai  ceea  ce  ai  trait  efectiv,  ce  te-a 
emo^ionat  §i  §ocat  in  mod  puternic.acea  imagine  a  ramas  in 
tine. 

La  fel,  daca  cineva  vede  un  tablou,  o  fotografie,  un 
vers. .  .el  trebuie  sa  vada  impresiafina  dar  direct  a  a  unui  caracter, 
a  unui  om  care  a  fost  pasionat  de  o  idee,  de  un  gand,  de  o  stare, 
de  o  emotie. 

Tocmai  de  aceea  fotografia  cli§eu  e  un  rebut  imagistic. 
Fotografia  care  spune  totul  dar  nu  te  duce  la  nimic.  ..tun  chici.  E 
un  chici  pentru  inielegere  §i  nu  pentru  ca  imaginea  nu  e  bunal 
Orice  imagine  e  buna  pentru  ochi...dar  gandirea  cere  imagini- 
ganduri,  imagini-sentimente,  imagini-voin^a. 

In  acela§i  tag,  in  care  scriu  acum115,  veji  gasi  cine  este 
...Negruf116.  De  fapt,  acuarela  il  prezinta  pe  Negru^  in  imaginea 
sa  realist-ideala,  care  va  ramane  §i  cand  el  nu  va  mai  fi. 

Imaginea  e  un  fel  de  neuitare. .  .care  are  nevoie  permanenta 
de  comentariu.  Comentariul  nu  supline§te  imaginea  ci  el  este 
con^inutul  care  poten^eaza  nevoia  de  imagine  §i  o  memorie 
exegetica  a  capabilita^ii  imaginii  de  a  ne  transmite  mai  mult  decat 
vedem  la  o  prima  impresie. 

Acuarela  de  mai  sus  ne  transmite  un  Negru^  al  lini§tii 
atente,  cu  urechile  in  semi-alerta,  care  are  un  dialog  vizual  cu  eel 
care  il  picteaza.  El  e  o  stare  dialogica.  Eu  ma  uit  in  ochii  lui 
pentru  ca  sa  vad  ceva  din  starea  mea.  Acum  imi  dau  seama  de 
acest  lucru;  acum,  dupa  ataxia  ani. 


Tagul:  Evocdri  de  pe  Teologie pentru  azi. 
116  Articolul  a  fost  introdus  in  acest  volum  la  p.  28-3 1 . 


79 


Imi  place  sa  vad  starea  lui  interioara  cu  ochii  mei.  El  se 
uita  in  ochii  mei  ca  sa  vada  ceva  din  starea  lui?!  Nu  §tiu...Insa, 
daca  un  animal  prefera  sa  stea  o  jumatate  de  ora  sa  te  vada  cum  il 
vezi  §i  te  prive§te  direct  in  ochi,  fara  doar  §i  poate,  §i  acest  animal 
binecuvantat  de  Dumnezeu,  cunoa§te  un  fel  de  lini§te,  care  ii 
place  la  mine  §i  eu  o  lini§te,  care  imi  place  la  el. 

Dincolo  de  jocurile  de  imagine  si  de  imbinarile  arogante 
ale  picturii  §i  artei  postmoderne  stau  ni§te  stari  de  spirit  ale 
autorilor  lor.  Cu  siguran^a,  ca  cineva  care  picteaza  numai  mor^i, 
capete  desfigurate,  bur^i  livide  sau  supraponderale,  dejec^ii  §i 
infectii...trebuie  sa  aiba  ceva  din  demonismul  unei  asemenea 
vie^i,  pe  care  ei  o  reprezinta  foarte  acrivic. 

Insa  postmodernitatea  noastra  are  §i  o  gama  intreaga  de 
realita^i  uluitor  de  bine  puse  in  scena,  care  sunt  purtatoare  de 
gand,  sunt  intrupari  de  gand  artistic,  care  striga  cu  aceea§i  putere 
ni§te  adevaruri  dure,  recurente,  adevarurile  noastre  de  secole. 

A§teptarile  sunt  intotdeauna  pline  de  emo^ie.  A§teptarile 
care  sunt  din  iubire.  S-ar  putea  ca  astazi,  Negru^,  sa  ma  vada  cu 
aceeasj  iubire  ca  §i  acum...8  ani  de  zile.  Doar  imi  aude  glasul  §i 
ma  recunoa§te,  de§i  eu  il  vad  cam  rar  in  ultimul  timp. 

Toate  lucrurile  se  scurg  in  uitare,  daca  nu  le  repunem  iara§i 
in  fa^a  lupei  §i  nu  le  resemnificam.  Daca  nu  resemnificam  chipul 
tau,  masa  aia,  blocul  ala,  toate  raman  doar  ni§te  pixeli  anacronici, 
la  mine  pe  ecran. .  .§i  in  rest:  nimic. 

Salvezi,  te  salvezi  daca  ni  pastrezi  memoria  de  sine,  daca 
i^i  pastrezi  amintirile  dar,  mai  ales,  daca  §tii  sa  faci  din  amintirile 
tale  noi  §i  noi  elogii,  moduri  de  a-I  mul^umi  lui  Dumnezeu  pentru 
. .  .neuitarea  aceasta. 

Sa  vota^i  cu  neuitatea!  Uitarea  se  uita  repede. . . 


80 


Ofotografie  reintoarsa...la  viata 


117 

Doamna  preoteasa  mi-a  facut  o  surpriza  majora...aceea 
de  a  reconditiona  o  fotografie  de-a  mea,  alb-negru,  nu  stiu  de  la 
ce  varsta. .  .impreuna  cu  bunicul  meu  Marin  ,  fapt  pentru  care  ii 
murtumesc  acum.  Dungile  din  imagine  arata,  ca...intr-o  alta 
via^a  a  fotografiei. . .ea  arata  altfel.  Acum  s-a  intors  la. . .viata. 

Era  vara,  prin  anii  80,  si  eram  suparat  ca  mancasem  o 
inghet.ata  si...  mai  doream  inca  una.  E  una  dintre  fotografiile 
mele  bosumflate,  facute  fara  stirea  mea,  in  graba...si  de  aceea  mi 
se  pare  admirabila.  E  o  fotografie  care  prinde  nuance,  acele 
nuance,  care  mie  imi  sunt  tare  dragi  si...pe  care  mi  le-as  fi  dorit 
cat  mai  multe119. 

De  fiecare  data  cand  fac  Proscomidia,  cand  fac  parastase 
sau  spun  doar  rugaciunile  de  dezlegare,  cele  trei,  pentru  el,  pentru 
bunicul  meu. .  .simt  ca  ii  e  bine. 

Via^a  lui...a  trecut  prin  multe  denivelari...si  s-a  sfarsit  cu 
o  convertire  uluitoare  pe  patul  bolii. 

Din  cauza  unui  accident  vascular  cranian...a  avut  vreo  17 
ani  de  travaliu  spre  lumea  de  dincolo.  Paralizia  sa  accentuata  a 


Un  articol  din  data  de  23  noiembrie  2007. 


Marin  Piciorus. 
119  Da,  regret  ca  nu  am  mai  multe  fotografii  personale,  din  ani  diferiti,  care  sa  ma  ajute  sa 
inteleg  starea  de  spirit  a  acelor  vemuri.  Starea  mea  de  spirit... pentru  ca  m-as  fi  inteles  si  mai 
bine,  prin  intermediul  lor.  Asa  cred. 

Am  o  multime  de  fotografii  facute  de  catre  bunicii  mei,  dar  nu  pe  atat  de  multe  si  de 
expresive.  Imi  lipsesc  fotografiile  facute  cand  eu  nu  as  fi  fost  atent  sau  in  momente  speciale 
din  viata  mea,  pentru  ca  majoritatea  celor  pe  care  le  am  sunt  in  fata  fotografului,  pus, 
aliniat,  frezat...dupa  cum  a  dorit  el. 
Insa,  pe  atunci,  fotografia  era  un  lux  si  nu  unfapt  banal,  ca  astazi. 


81 


sfar§it,  in  cele  din  urma,  cu  complicatii,  care  mai  de  care  mai 
ciudate. .  .nemaiputand  sa  se  ridice  din  pat  vreo  2  ani. 

Bunica  mea  1-a  ingrijit,  1-a  spalat,  il  ajuta  sa  defece 
[groaznic!],  sa  manance...sa  se  imbrace,  pe  el,  pe  omul  care  in 
tinere^ea  lui  avea  120  de  kg  §i  era  un  om  de  o  vigoare 
extraordinary. 

Insa,  dincolo  de  toate...era  un  comunist  ateu  cu  inima 
buna,  acesta  e  paradoxul!,  caruia,  cu  o  nebunie  tinereasca...i-am 
destructurat,  pas  cu  pas,  credin^a  in  autonomia  lui. 

Faceam  tot  posibilul  ca  sa  il  enervez  atunci  cand  el  se  falea 
cu  starea  sa  de  necredin^a  §i  sa  il  umplu  de  uimire  cu  lucrurile  pe 
care  eu  i  le  spuneam  despre  via^a  mea  ca  ortodox. 

Convertind-o  pe  bunica  mea  de  la  inertia  ortodoxa  la 
dinamismul  ortodox... el  era  inamicul  numarul  1  al  familiei 
noastre,  fa^a  de  care  ne  manifestam  ba  cu  obstinate,  ba  cu 
delicate^e,  ba  cu  laude,  ba  cu  amenin^ari  religioase,  jucand 
dur...pentru  ca  inima  lui  de  ateu... em  ortodoxa.  Sim^eam  asta,  o 
traiam  din  plin...§i  nu  doream  sa-1  vad  murind  ca  un  caine,  fara 
sa  il  imparta§im. 

De  aceea  atacurile  noastre  il  disperau  din  ce  in  ce  mai 
mult...pentru  ca  erau  atacuri  ale  cuviinfei.  Ne  faceam 
rugaciunile  in  aceeasj  camera  §i  le  spuneau  cu  glas  mare, 
acatistele  le  cantam  cu  duio§ie  §i  tandre^e  accentuata...  pentru  ca 
sa  simta  ca  eu,  §i  so^ia  lui,  nu  suntem  ni§te  fanatici  orbi,  daca 
suntem  oameni  credincio§i,  ci  ca,  in  inima  noastra,  noi  suntem 
fapturi  noi,  pline  de  harul  §i  mantuirea  lui  Dumnezeu...§i  pentru 
ca  sa  se  indragosteasca  de  via^a  noastra,  de  via^a  cu  Dumnezeu. 

Pentru  ca  sa  fie  colac  peste  pupaza,  citeam  din  Viefile 
Sfinfilor  bunicii  mele,  ii  talcuiam  din  Scripturi,  spuneam  tot  felul 
de  lucruri  magnifice  pentru  ei  doi. ..§i  el  asculta  din  pat.  Se  facea 
ca  doarme...Dar  noi  §tiam  ca  ne  asculta.  Tocmai  de  aceea  le 
spuneam  toate  pe  alam,  pe  in^elesul  lor. 

Via^a  lui  se  schimba  pe  fiecare  zi.  Noi  §tiam  asta.  Daca  la 
inceput  ne  dracuia  ca  mergem  la  slujba  §i  ca  facem  rugaciuni 
dese  [asta  vreo  7  ani  de  zile!],  mai  apoi  a  inceput  sa  o  lase  mai 
moale. 

Ma  certam  cu  el  la  cu^ite.  Ii  explicam  de  ce  comunismul  lui 
nu  e  bun,  cum  nu  e  nici  democrafia  mea  in  toate  punctele...§i 
despre  diferen^a  dintre  a  fi  torfionar . . .§\  a  fi  Martir.  El  ma 
asculta,  §tia  ca  am  dreptate  §i  la  sfar§it  imi  spunea:  Sunt  povesti 
ceea  ce  spui  tut  Suntefi  indoctrinaiil 

Binein^eles  ca  el  ma  finan^a  ca  sa  imi  fac  studiile  teologice 
§i  el  ma  crescuse,  el  se  lauda  cu  mine,  el  mi-a  inramat  primele 


82 


tablouri,  el  ma  iubea  enorm...Era  in  stare  sa  omoare  pe 
cineva...pentru  ca  eu  sa  fiu  ceea  ce  doream  sa  fm  §i  cu  care  ii 
exasperam  pe  to^i. 

Insa,  de§i  §tia  ca  drumul  meu  e  spre  preofie . .  .nu  dorea,  in 
ruptul  capului,  sa  accepte  faptul  ca  eu  sunt  altul,  ca  eu  sunt 
ortodox,  ca  eu  simt  ce  simt  §i  ca,  eel  care  ma  §tia  el  ca  eram 
inainte. .  .murise,  nu  mai  exista. 

Pentru  el,  eu  eram  un  fel  de  necredincios  ca  §i  el,  care 
spuneam  ca  ma  convertisem,  care  doream  sa  fiu  preot...dar  a§  fi 
trait  preo^ia  ca  pe  o  meserie  oarecare,  ca  pe  o  meserie  relaxantd, 
pentru  care  nu  trebuie  sa  te  epuizezi,  cum  faceam  eu  zi  §i 
noapte... 

Adica,  frate,  eram  un  idealist,  care  nu  aveam  viziune 
concretal  §i,  pe  la  18  ani,  imi  venea  sa  il  Strang  de  gat. .  .cand  imi 
spunea  asta,  pentru  ca  sim^eam  ca  ma  devaloriza  profund,  ma  lua 
peste  picior,  ma  credea  ««  mucos. 

Cu  timpul  am  in^eles  ca  nu  po^i  sa  convingi  pe  cineva  §i  ca 
nu  are  rost  sa  il  for^ezi  sa  faca  ceva. . .ceea  ce  vrei  tu,  §i  ca,  e  bine 
sa  vezi  alteritatea  ca  alteritate,  pe  <?/  ca  <?/. .  .dar,  sa  i  te  prezin^i  in 
profunzimea  ta,  care  sa  il  fascineze,  sa  il  uluiasca. 

§i  am  schimbat  jocul!  Nu  i-am  mai  cerut  sa  fie  ca  mine, 
dar  i-am  spus,  cu  varf  §i  indesat,  cine  sunt  eu,  eel  care  credeam. 

Am  inceput  sa  ma  construiesc  in  inima  lui,  pas  cu  pas,  ca  o 
persoana  coerenta,  stabila,  cu  principii,  cu  o  oranduire  interioara 
proprie,  cu  bucurii  §i  necazuri,  cu  ispite  §i  fericiri. . . 

§i  am  in^eles  ca  §i  el  ma  educa  pe  mine,  in  timp  ce  eu 
vream  sa  il  convertesc  pe  el.  Daca  el  s-ar  fi  lasat  u§or  la 
convertit. .  .eu  nu  as.  mai  fi  in^eles  milioanele  de  lucruri  pe  care  le- 
arn inva^at  din  rezisten^a  lui  fa^a  de  cuvintele  mele. 

§i  ace§ti  17  ani  de  lupta  cu  el,  prin  harul  lui  Dumnezeu,  de 
lupta  zilnica,  mi-au  dat  sa  vad  cum  se  erodeaza  increderea  unui 
om  intr-o  halucina^ie,  intr-o  ideologic,  intr-o  suma  de  credin^e 
eretice,  daca  se  intalne§te  cu  ravna  unui  om,  care,  prin  harul  lui 
Dumnezeu,  ii  da  lec^ii  zilnice  de  delicate^e. 

Cum  se  erodeaza  increderea  in  sine... daca  se  intalne§te  cu 
o  rabdare  nebuna  a  iubirii  pentru  altul,  care  nu  vrea  sa  il  lase  din 
mana  in  niciun  chip. 

Spre  sfar§itul  vie^ii  sale  am  avut  un  vis  dumnezeiesc, 
pregatitor. ..in  care  1-am  visat  pe  bunicul  meu  cazut  in  fantana 
noastra  de  la  ^ara,  apa  era  pana  sus,  la  buduroaie120  §i  el  a  intins 
mana  spre  mine,  care  eram  afara  din  fantana,  ca  sa  il  scap,  sa  il 
salvez. 


120  Pietrele  de  la  suprafata  fantanii. 


83 


Mai  era  doar  o  jumatate  de  metru  pana  la  mainile  lui 
intinse  spre  mine.  N-am  putut  sa  il  prind  §i...m-am  trezit 
inspaimantat.  I-am  spus  visul.  Nu  mai  §tiu  ce  mi-a  spus  atunci. 

Insa  am  devenit  §i  mai  vehement... dar  nu  la  vedere.  Eram 
mai  delicat  cu  el,  ii  aratam  §i  mai  mult  dragostea  mea. .  .§i  asta  1-a 
inmuiat  cu  totul. 

Acum  dorea  sa  mergem  la  Biserica,  nu  ne  mai  dracuia 
rugaciunile,  dar. .  .nu  dorea  sa  se  spovedeasca. 

Vreo  trei  ani  a  trebuit  sa  il  convingem  sa  faca  asta.  Cand  a 
spus  da,  m-am  atyinut  sa  nu  chiui  de  bucurie.  L-am  chemat  pe 
unul  dintre  preo^i  acasa121  §i  1-a  spovedit...dupa  ce  il 
catehizasem,  in  exces,  ataxia  ani.  Eu  nu  eram  preot  pe  atunci. 

§i  aici  e  minunea,  care  m-a  cutremurat  §i  ma  cutremura  tot 
timpul,  atunci  cand  ma  gandesc  la  el  §i  la  acea  clipa! 

Spovedania  s-a  produs  diminea^a,  intr-o  zi  racoroasa  [atat 
mai  §tiu] . . .  §i  noi  am  ie§it  afara.  Ii  spusesem  ce  trebuia  sa  spuna, 
ca  nu  trebuie  sa  ii  fie  ru§ine,  ca  asta  §i  asta  e  pacat.  Ii  analizasem 
pacatele  lui  anterior,  ii  spusesem  ce  era  pacat  §i  ce  trebuia  sa 
spuna  in  definitiv. 

§i  spovedania  lui,  prima  §i  ultima... a  durat  vreo  3  minute. 
Nu  §tiu  ce  1-a  intrebat,  ce  a  spus  §i  nici  nu  m-a  interesat  acest 
lucru. 

Pentru  ca,  ceea  ce  mi-a  dat  Dumnezeu  sa  vad,  dupa  ce  am 
intrat  in  camera,  dupa  ce  el  s-a  spovedit...era  tot  ceea  ce  trebuia 
sa  §tiu. 

Caci  atunci,  cand  am  intrat  in  camera... am  vazut  fa^a  lui 
plina  de  lumina  dumnezeiasca  §i  pe  el  iradiind  de  bucurie  sfanta. 

In  acea  clipa,  pentru  a  nu  §tiu  cata  oara,  ma  intalneam  cu 
minunile  lui  Dumnezeu,  cu  modul  cum  Dumnezeu  na§te  Sfinfi 
din  comuni§ti  atei,  din  aceia,  pe  care  l\\  venea  sa  ii  strangi  de  gat 
de  enervare  §i  din  cauza  satanismului  ce  emana  din  ei...§i  m-am 
umplut  de  o  cutremurare  plina  de  lacrimi  de  bucurie. 

Eram  intr-o  stare  de  perplexare.  De  bucurie  §i  cutremurare, 
de  teama  §i  evlavie,  de  dragoste  §i  de  incantare.  Pentru  ca  omul 
pe  care  eu  ma  muncisem  sa  il  convertesc.ma  facuse  mar^  prin 
urechile  lui,  care  crezusera  tot  ceea  ce  le  spusesem  eu. .  .dar  le  era 
ru§ine  sa  imi  dea  dreptate,  sa  imi  spuna  ca  a§a  e:  via^a  lui  a  fost 
goala  fara  Dumnezeu. 

Atunci  am  in^eles  ca  nu  e  in  van  sa  vorbe§ti  la  pere^i,  ca  nu 
e  pierdere  de  timp  sa  uzi  cozi  de  topor,  pentru  ca,  Dumnezeu  face 
din  to^i  ura^ii  §i  ghebo§ii,  din  to^i  arogan^ii  §i  fanaticii,  daca  vor, 
numai  daca  vor. .  .fapturi  iradiate  de  slava  Sa. 

121  Pe  parintele  Viorel. 


84 


Eu  ma  spovedisem  de  sute  de  ori...§i  el  doar  odata.  Eu 
aveam  liste  de  pacate,  scrise,  gandite,  con§tientizate...§i  el  a  spus 
trei  lucruri,  habar  am  ce. . .§i  s-a  mantuit  inaintea  mea. 

Dupa  imparta§ire  a  adormit  instant... §i  era  ca  un  prune 
frumos.  Semana  eu  o  fotografie  a  mea  de  cand  eram  mic,  eu  fa^a 
dolofana  §i  impacata.  Sufletul  sau  era  impacat. 

Peste  cateva  zile  a  adormit  intra  Domnul...§i  la 
inmormantarea  lui  s-a  produs  o  alta  minune  cople§itoare:  timp  de 
trei  zile,  de  cand  am  venit  eu  acasa,  de  la  Bucure§ti,  pentra 
inmormantare,  fa^a  lui  a  suras,  era  vesela  §i  a  fost  a§a  pana  1-am 
pus  in  pamant  iar  timp  de  trei  zile,  cat  am  facut  privegheri  la 
capul  lui,  cu  citiri  din  Psaltire  §i  cat  m-am  plimbat  dupa  tot  ceea 
trebuia  pentra  inmormantare  (groapa,  dric,  mancare  pentra 
pomana)...m-am  sim^it  ca  in  zilele  pascale  §i  nu  la  o 
inmormantare. 

Doamna  preoteasa  mi-a  facut  surpriza  sa  ii  redea 
fotografiei  via^a  ei,  aproape  de  autenticul  ei. 

Dumnezeu  a  lucrat  tainic  §i  i-a  redat  via^a  fara  de  moarte 
bunicului  meu. 

El  §tie  mereu  sa  ne  umple  de  surprize  fara  seaman,  de  care 
nu  suntem  vrednici.  El  ne  spune  sa  nu  disperam  nicicand  §i  sa  nu 
slabim  cu  duhul  nostra... pentra  ca  frumusetea  lui  Dumnezeu 
vine  atunci,  cand  nu  mai  credeam  ca  o  sa  vedem  lumina,  alinarea, 
bucuria  dumnezeiasca. 


85 


Despre  limba  romana... dupa  George  Pruteanu 


1  99 

A  fost  un  neprevazut...anun{ul  mor^ii  sale  .  Lucrurile,  ca 
§i  viejile  oamenilor,  tree  ca  strofa  unui  poem.  Tocmai  eram  la 
masa...§i  televizorul  ne-a  adus  vestea  dureroasa  a  plecarii  sale 
dintre  noi. .  .din  cauza  unei  inimi  haituite  de  prea  mult. 

Emisiunile,  interviurile,  pledoariile  sale  politice  §i  munca 
sa  online  pentru  limba  romana  cred  ca  a  contat.  Conteaza  pentru 
ca  a  militat  pentru  valoare.  Conteaza  pentru  ca  a  militat  pentru  o 
verticalitate  a  prezentarii  de  sine  in  dialog,  in  cadrul  dialogului 
deschis,  amplu. 

Noi  nu  il  cunoa§tem  sub  aspect  personal  ci  numai  social, 
mediatic,  a§a  cum  reie§ea  din  prezentarile  sale  publice.  Insa,  ne-a 
fost  indeajuns  sa  in^elegem  ca  suntem,  intr-o  anume  masura, 
tributarii  muncii  sale  na^ionale  pentru  prezervarea  mladierii  §i  a 
ingenuita^ii  limbii  romane. 

Crezul  meu  profund  e  acela  ca  in  limba  romana  se  poate 
exprima  orice,  daca  te  la§i  condus  de  ea,  daca  ii  sim^i  vivacitatea 
mereu  altfel.  Te  po^i  exprima  pentru  ca  te  poate  pastra,  pentru  ca 
are  o  maturitate  atat  de  profunda  incat  te  poate  cuprinde  in  varii 
forme. 

D-l  Pruteanu  ne-a  amintit  acest  lucru...Ni  1-a  repetat 
continuu.  Noi  trebuie  sa  traim  virtualita^ile  limbii  romane  ca  pe 
propria  noastra  via^a.  §i  nu  e  nimic  mai  uimitor  §i  mai  plin  de 
neprevazut  decat  inima,  care  se  lasa  povestita  in  limba  romana. 

Da,  nimic  nu  e  mai  plin  de  candoare  decat  acest  continuu  a 
fi  in  limba  aceea,  care  l\\  salveaza  identitatea. 


122 


Articol  scris  pe  data  de  27  martie  2008. 


86 


Experienta  romdno-iraniand  sau  cum  e  sd  ai  bun 
simt 


1  9^ 

1.  Salvali-vd  bunul  simi,  dacd  altceva  nu  se  maipoate! 


Intregii  isterii  online,  si  nu  numai,  iscate  de  gestul  IPS 
Nicolae  Corneanu  autorul  de  aici  ii  raspunde  intr-un  mod 
impecabil. 

Suntem  bucurosi  sa  apreciem,  pentru  a  doua  oara  in 
aceasta  lima,  juste^ea  si  bunul  simf  al  autorului  articolului  de  fa^a. 
Se  dovedeste  un  om,  un  crestin  ortodox  si  un  intelectual  in 
formare  de  mare  echilibru. .  .si  bunul  sim{  ^ine  de  echilibru! 

Ii  dam  intru  totul  dreptate! 

Asistam  la  gesturi  de  ghetou,  la  exprimari  viscerale  de 
furie  si  de  ambi^ie,  la  bucuria  de  a  aveaj^e  cine  sd  denigrezi . .  .si 
la  prea  pu^ina  marturisire  a  experien^ei  ortodoxe  si  teologice  ca 
atare. 

2.  Iranianul,  prietenul  meu,  eel  care  stie  sd  vadd  in 
clienfi...  niste  oameni 

Am  vrut  sa  dau  intaietate  acestui  nou  creator  de  online, 
foarte  disciplinat  si  atent,  pe  care  nu  il  cunoastem,  dar  care  ne-a 
impresionat  extrem  de  placut  in  aceasta  luna. 


123  Articol  din  30  mai  2008. 


87 


§i  asta,  pentru  ca  efortul  sau  de  a  iradia  in  jur  moderate, 
bun  sim{  §i  in^elepciune  tinereasca  foarte  atenta,  sa  nu  ramana 
neelogiat... 

§i  acum  incepem  subiectul  ca  atare. . . 

Ma  due  saptamana  asta  in  vizita  la  iranianul,  care  ne  vinde 
produse  electronice  la  eel  mai  mic  pre{,  cu  putin^a,  de  pe  pia^a. 
Prima  oara  cand  1-am  cunoscut,  am  crezut  cae...  o  gluma,  ca  are 
ni§te  produse  furate,  §manglerite  de  pe  undeva. . .sau  defecte. 

-  Cum,  astea  sunt  pre^urile  dv? ! . . . 

-  Da. .  .Noi  credem  ca  Dumnezeu  vede. .  .§i  ne  da  cat  avem 
nevoie!... 

Mi-a  placut  din  prima.  Povestea  sa  e  simpla...§i  criminal 
de  complicate.  S-a  casatorit  cu  o  romanca,  are  doi  copii,  are 
afacerea  lui,  e  omenos  cu  fiecare  client,  ii  da  produsul,  il 
probeaza  omul,  ffi  baga  bateria  in  aparat,  te  inva^a  cum  sa  mergi 
cu  produsul,  ni  da  detalii. .  .i^i  vine  sa  crezi  ca  e§ti  in  altd  tar  a  §i 
nu  in  Romania. 

Insa,  pentru  ca  acum  s-a  corcit  cu  a  noastra,  daca  se 
intoarce  acasa...  aia  ii  iau  gatul.  §i  acum,  omul  care  a  venit  in 
Romania  la  inceputul  anilor  '90,  nu  mai  poate  sa  se  intoarca 
acasa,  in  Iran,  decat  fara. .  .cap. 


3.  Discuiii  despre  viafa...de  la  inimd  la  inimd 


Cand  ma  vede...ochii  ii  sclipesc  de  bucurie,  ma  saluta 
calduros,  intram  in  discuiii  fara  preambul...§i  vorbim  de  la  inima 
la  inima. 

Eu  in^eleg  ceea  ce  vrea  sa  spuna  §i  il  ajut  sa  fie  coerent  in 
limba  romana,  nu  fac  gesturi  de  om  prost,  cand  omul  gre§e§te 
vreun  cuvant  sau  se  exprima  pasare§te  in  limba  romana,  ci  ii 
vorbesc  ca  unui  roman,  ca  unui  prieten,  ca  unui  suflet  de  om 
sensibil. 

§i,  se  simte  bine,  jubileaza!...§i  ma  bucur  ca  jubileaza, 
pentru  ca  tot  omul  trebuie  sa  se  simta  foarte  bucuros,  cand  un  alt 
om  il  in^elege  §i  il  pretuie§te. 

§i  cand  m-am  dus  saptamana  asta  la  el  imi  spune  despre... 
durererea  lui. .  .Care  era  durerea  lui? 

-  Parinte,  in  Iran... la  mine,  acasa... nu  exista  libertate  de 
expresie...de  exprimare...Eu,  ca  §i  al^ii,  am  fost  inva^i  de  mici 
ca  noi,  daca  omoram  toata  Planeta,  mergem  in  Rai,  la 
Allah... Dar  ceilala^i  unde   merg?...Acum,   cand   s-au   deschis 


88 


grani^ele  §i  musulmanii  mei  au  ajuns  §i  in  Europa...nu  e  decat 
inceputul... 

-  Inceputul  a  ce? 

-  Inceputul  bombei... 

-  Crede^i  ca  nu  se  vor  putea  aclimatiza  aici  la  noi,  ca  nu  se 
vor  da  cu  a§tia  ai  no§tri? 

-  E  de  la  om  la  om.  Unii  da,  al^ii  nu. . .  §i  eu  cred  ca. .  .peste 
ceva  timp. .  .vor  face  mult  rau  Europei. .  .fra^ii  mei. . . 

-  Adica  o  sa  fie  violent?! 

-  Da... violent   rau   de    tot...Nu   pot   trai    daca   nu    se 
razbuna... 

-Chiar  a§a  sunt?!... 

-  Acu'...Dumnezeu  e  sus!...Stiu  ce  spun.  O  spun  eu...nu 


dv... 


4.  De  ce  bunul  simf  trebuie  salvat? 


Pentru  ca  sa  putem  convietui. .  .find  foarte  diferrfi,  din  ce  in 
ce  mai  diferiti... 

Imi  spune  el:  Religia  e  ca  o  haina  sub  care  po^i  sa  faci 
multe... 

-...dracii,  belele... 

-  Da,  belele... Daca  eu  sunt  musulman  §i  dv.  sunte^i 
cre§tin. .  .ce  ne  face  sa  nu  vorbim? 

-  Prostia. .  .§i  lipsa  bunului  sim^. . . 

-  Da. .  .Pentru  ca  fiecare  padure  are  uscaturile  ei. . . 

-  Da,  avem  multe  uscaturi....  La  dv.,  acolo,  sunt  aia  cu 
mitraliera,  §i  va  ^in  din  scurt. .  .pe  cand  la  noi  e  multa  relaxare.  La 
dv.  aia  sunt  cu  mitraliera,  la  noi. .  .sunt  mul^i  curvari. 

-  Da,  fanatici...Eu  nu  pot,  acum,  fiind  aici,  sa  vad  cum 
romanii  vor  sa  perieze  imaginea  noastra,  a  musulmanilor,  §i  sa 
spuna  ca  la  noi,  acasa,  oamenii  nu  sunt  fanatici.  Ba  da,  sunt 
fanatici!  §i  te  omoara. .  .pentru  ca  a§a  crede  ca  e  bine... 

Pe  mine,  daca  ma  intorc  acolo,  ma  omoara  pentru 
ca...acum  nu  mai  sunt  al  lor.  Dar,  daca  as.  mai  fi  acum 
musulman... §i  a§  face  multe  rele,  a§  omori,  a§  face  rau. . . 

-  in^eleg,  va  in^eleg. . . 

-  ...a§a,  nu  ar  fi  nimic  rau,  nicio  problema...Dar  acum 
sunt  o  problemd  pentru  ca,  de§i  sunt  Iranian,  nu  mai  sunt 
musulman. 


89 


5.  Discuiia  e  ceea  ce  e  omul 

Binein^eles,  daca  eram  ortodox  fanatic  sau  preot  justiciar 
nu  mai  aveam  astfel  de  conversa^ii  niciodata. . .  §i,  daca  imi  mai 
aduceam  aminte  ca  domnitorii  mei  le-a  tras-o  la  glezne  la 
musulmanii  lui  se  ducea  totul  de  rapa. 

Daca  incercam  sa  convertesc  pe  iranianul  meu,  care  nici 
musulman  nu  mai  e,  dar  nici  de-al  nostra  nu  e  cu  totul... ma 
aratam  un  om,  care  crede  ca  convertirea  se  face  prin  strdngerea 
de  gat  sau  prin  pisdlogiri  continue. 

Insa  nu  convertirea  e  solu^ia  pentra  ca  noi  sa  fim 
prietenil . . .  Apropierea  dintre  noi  nu  se  face  pentra  ceva  anume  ci 
pentra  afi  noi  inline  in  manifestarea  unuia  fa^a  de  altul.  Daca  ma 
duceam  la  el  cu  scopul  de  a  mi-1  face  adept  sau  neofit... nu  mai 
ma  duceam  ca  la  un  prieten,  ci  ca  Stallone124,  cand  trebuia  sa 
ciuraiasca  toata  ceata  vietnamezilor  din  jungla. 

Cu  o  mentalitate  de  predicator  pldtit  sau  cu  o  mentalitate 
de  mdntuitor  cu  forfa  nu  se  realizeaza  lucrari  durabile,  ci 
apropierea  dintre  noi  consta  in  a  veni  cu  ceea  ce  e§ti  §i  a  te 
manifesta  ca  atare,  a  vedea  altul  Ortodoxia,  in  toata  splendoarea 
ei,  manifestandu-se  in  tine,  ca  noble^e,  ca  bun  sim},  ca  daraire  §i 
verticalitate...§i  convingi,  chiar  daca  nu  vrea  iranianul  meu  sa 
accepte  in  inima  lui  acest  lucra. 

Cand  ceva  este  mai  mult  decat  vizibil  nu  mai  trebuie 
verbalizat.  In^eleg  §i  du§manii  tai  cine  e§ti. 

Nu  trebuie  sa  imi  scriu  pe  frunte:  Bai,  musulmanilor, 
catolicilor,  baptistilor,  mormonilor,  eu  sunt  preot  ortodox  si  voi 
suntefi  niste  mameluci  cu  to}ii!  Pentra  ca,  atunci  cand  va  dori 
vreunul  din  ace§tia  sa  vorbeasca  cu  mine  sau  ma  intalnesc  cu  ei, 
te  miri  unde,  vor  in^elege  cu  varf  §i  indesat  cine  suntem  fiecare, 
ce  facem  fiecare,  ce  putem  fiecare... §i  nu  mai  trebuie  sa  facem 
apologia  lui  Prometeu,  care  manca  mun^i  la  micul  dejun     . 

Daca  e§ti...e§ti!  §i  daca  esti  se  vede  de  la  o  po§ta.  Pentra 
ca,  daca  nu  e§ti. . .si  mai  esti  si popd... cum  ii  place  prostalaului  sa 
te  numeasca,  dar  te  dai  ca  esti,  dar  nu  prestezi 
convingator... atunci  e§ti  penibil,  la  greu,  si  nu  te  mai  albe§te 
niciun  Crez  recitat  pe  de  rost  sau  o  jumatate  de  Psaltire 
declamata. 


12  Sylvester  Stallone:  http://www.imdb.com/name/nm0000230/. 

125  Prometeu  (a  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Prometeu)  nu  manca  munti...Insa 
ceea  ce  am  vrut  sa  spun  aici  e  aceea,  ca  nu  trebuie  sa  mai  evidentiem  ceva... cand  acel  lucru 
este  evident. 


90 


Pentru  ca  omul  cand  te  miroase  ca  e§ti  javra,  ca  e§ti 
profitor,  ca  habar  ai  dar  dai  §i  tu  cu  pliscul,  se  satura...§i  nu  mai 
ii  po^i  explica  de  niciunelea.  Po^i  sa  pui  banere  pe  Biserica,  sa 
faci  mii  de  metanii  in  vazul  lor...daca  ai  cazut  la  proba  de 
caracter,  daca  nu  e§ti  devotat  cu  totul  pentru  ceea  ce  faci  §i  nu 
e§ti  capabil. .  .nu  e§ti  pe  nicaieri126. . . 

Deci  nu  mai  merge  cu  texte,  nici  cu  pretexte,  nici  cu 
promisiuni...ci  cu  manifestari  extrem  de  clare  a  ceea  ce  stii  §i 
faci. 

6.  De  ce  il  evocpe  iranianul  meu  cu  bucurie? 


Pentru  ca  nu  a  vrut  niciodata  sa  ma  minta  cu  ceva. 

Pentru  ca  nu  s-a  dat  niciodata  de  de§tept,  de  erudit,  de 
§mecher,  de. .  .floare  rani. . . 

Pentru  ca  a  vorbit  cu  inima  §i  cu  bunul  sinu\ 

Pentru  ca  i§i  face  datoria  de  romdn... Iranian  fiind  el. 

Pentru  ca  e  un  roman  destupat  la  minte. 

Pentru  ca  n;i  face  mare  placere  sa  vorbe§ti  cu  el. 

Pentru  ca  nu  isj  calca  cuvantul  dat  fa^a  de  clientul  §i 
prietenul  lui. 

Pentru  ca  nu  m-a  intrebat  niciodata  unde  stau,  ca^i  ani 
am. .  .adica  nu  a  fost  curios. 

Pentru  ca  el  a  vorbit  cu  omul,  care  a  sim^it  ca  sta  in  fa^a  lui 
§i  nu  §i-a  schimbat  glasul,  pentru  ca  eu  sunt  preot. 

Pentru  ca  le  zice. . .  romdne§te. . . 

Pentru  ca  e  nepartinitor. . . 

Pentru  ca  este  echilibrat. . . 

Pentru  ca  §tie  sa  planga,  atunci  cand  un  musulman  ucide 
uncre§tin... 

Pentru  ca  un  preot  ortodox,  adica  eu,  ii  sunt  recunoscator 
pentru  ceea  ce  m-a  inva^at  §i  anume:  ca  n-am  dreptul,  niciodata, 
dar  niciodata,  sa  cred  ca  stiu  cine  este  cineva,  pdnd  nu  il  ascult. 

Pentru  ca  e  bine. . .sa  ai  despre  cine  scrie  lucruri  frumoase. 


126  Nu  te  mai  crede  nimeni  ca  esti  om  responsabil. 

127  Adica  e  transant.  Spune  rapid  ceea  ce  crede  si  ce  vrea. 


91 


Defrunza  de  vie  si  despre  miros 


1.  Mirosind  la... supermarket 


128 


1  90 

Chestia  cu  mirosul  . .  .la  mine  e  o  problema  veche,  care  il 
scotea  din  sarite  pe  bunicul  meu130,  atunci  cand  eram  copil. . . 

Eu  miros  si  miroseam  painea,  ciorba,  strugurele,  servetul 
(asta  in  mod  discret...nu  stateam  3  ore  ca  sa  miros  toate  de  pe 
masa)  insa  el  credea  ca  nu  imi  place  ceea  ce  mananc. .  .Degeaba  ii 
explicam  eu  ca  savurez  mirosul... El  credea  ca  nu  imi  place 
mancarea... 

Acum,  ma  due  la  supermarket  la  cumparaturi  si  miros 
ceapa,  morcovii,  carnea...§i  daca  nu  fac  asta  aici,  s-ar  putea  sa 
cumpar  chestii  stricate  la  greu. 

Privesc,  miros,  ating,  cantaresc  lucrurile...si  apoi  le 
cumpar.  Am  contact  direct  cu  cartoful,  cu  rosia,  cu  ceapa,  cu 
mararul... 


'  Articol  din  5  iunie  2008. 


Cu  mirosirea  lucrurilor,  a  alimentelor,  a  cartilor.. 
Marin  Piciorus. 


92 


Daca  nu  le  atingi  §i  nu  vezi  cat  de  sanatoase  sunt...nu  ai 
fler  la  cumparaturi  sau  e§ti  un  cumparator  aseptic... care  osao 
dai  in  bara. 

§i  miroseam  un  mar  ca  sa  vad  cum  miroase. . . 

O  domni§oara  m-a  vazut  ca  fac  acest  gest  §i,  instinctiv,  1-a 
facut  §i  ea.  Dupa  ea,  o  alta  doamna. .  .Am  vazut  asta  discret. .  .fara 
samaholbez  laele... 

Insa  am  observat  din  aceste  gesturi  ale  lor,  ca  nu  se 
gandesc  mereu,  atunci  cand  cumpara,  cum  miros  produsele  pe 
care  le  vor  manca. . . 

De  aceea  dau  cu  mancarea  in  co§,  o  arunca  in  cos  ca  pe 
minge...§i  nu  o  a§eaza  in  co§.  Astas  arata  ca  trateaza  mancarea 
ca  pe  un  de§eu  §i  nu  ca  pe  un  dar  de  la  Dumnezeu... sau  cumpara 
mai  mult  decat  pot  manca. 

Pentru  mine  acest  lucru  e  inadmisibil.  Daca  un  produs 
miroase  frumos,  arata  bine  §i  e  si  bun  la  con^inut. .  .atunci  e  bun  §i 
il  voi  mai  cumpara.  Dar  daca  ceapa  miroase  dupa-cum-nu-vreau- 
sa-va-explic  iar  berea  are  un  gust  §ocant-de-ne-cumparat  iar 
carnea  are  un  miros  de-aruncat-unde-§trfi-cu-totii. .  .nu  o  cumpar! 

2.  Diferenia  dintre  a  vedea...§i  a  cdlca  iarba 


Nu  cdlcafi  iarba! ..  .ne-a  scos  din  atingerea  vie,  reala  cu 
natura.  Noile  genera^ii  urbane  privesc  iarba  precum  pe§tii  din 
acvariu:  uitd-te  dar  nu  o  atingel 

Insa  covorul  din  casa,  ala  pufos,  ala  soft...e  o  imitate 
confortabila  a  ierbii  vii,  crude,  inalte,  in  care  te  afunzi  §i  care 
miroase  seducator,  prea  seducator. . . 

Am  intrat  ieri  in  iarba,  in  iarba  ca  un  covor...§i  am  sim^it 
ca  traiesc,  ca  imi  umflu  plamanii,  ca  mi-i  vindec.  Pentru  ca 
atitudinea  cea  mai  buna  vizavi  de  iarba  este  sa  ingenunchezi  §i  sa 
o  miro§i,  sa  o  strangi  in  bra^e,  sa  o  sim^i  cat  de  vie  e,  ce  mare  dar 
de  la  Dumnezeu  e...§i  sa  multume§ti  pentru  ea.  Sa  multume§ti 
pentru  floare,  pentru  copac,  pentru  iarba,  pentru  apa,  pentru 
lini§te,  pentru  miasma  buna,  pentru  mirosul  bun. . . 

Mirosul  de  tomberon,  closet  §i  nespalare  al  omului...nu  il 
are  natura  nepangarita  de  el!  Via^a  ierbii  e  o  vitalitate  plina  de 
smerenie.  Gesturile  dragostei  noastre  §i  ale  delicate^ii  noastre 
trebuie  sa  fie  ca  boga^ia  §i  spontaneitatea  ierbii.  Trebuie  sa  dai 
mult,  sa  fii  mult,  sa  ier^i  mult. 


93 


N-am  stiut  sd  ma  inchin... 


1 .  Probleme  de.  ..corectitudine. 


1   T   1  /\ 

Romania  .  Bucuresti.  29  iulie  2008.  In  mijlocul  unui 
autobuz  marca  RATB.  Intr-un  spa^iu  sufocant,  unde,  daca  faci  un 
gest  deranjezi  masiv  coafura  unei  doamne  sau  calci  pe  picioare 
pe  eel  care  sta  in  spatele  tau,  ca  un  carlig  de  macara...noi.  Noi, 
adica  eu.  §i,  in  fa^a  noastra,  pe  scaun,  un  domn  ne. .  .filmeaza. 

Cu  ce?  Cu  ochii.  Noi  avem  sansa  -  o  sansa  repetitiva  -  ca 
toata  lumea,  interesata  sau  nu  de  ceea  ce  ascunde  barba  mea,  sa 
vrea  sd  nefilmeze.  §i  ne  filmeaza  pana  la  enervare  sagace.  Se  uita 
in  ochii  tai  si  uita...sa  mai  mute  capul  mai  la  dreapta...sau  mai 
la...stanga. 

Pe  scaun,  lejer,  un  domn  se  inchina.  De  ce?  Pentru  ca  eram 
/  treceam  prin  fa^a  unei  Biserici  ortodoxe.  Ne  inchinam  si  noi.  §i 
ne  inchinam  nu  pentru  ca  il  vazusem  pe  domnul,  pe  doamna,  pe 
tanarul  de  langa  noi  ca...se  inchina,  ci  pentru  ca  e  obiceiul  viu 
[nu  un  automatism]  de  a  ne  manifesta  dragostea  de  Dumnezeu, 
nu  numai  cand  vedem  Biserici  in  fa^a,  ci  oricand  putem  sa  avem 
un  moment  de  respiro,  ca  sa  ne  rugam  si  sa  ne  inchinam 
Domnului. 

Insa  domnul,  care  sta  lejer  pe  scaun,  se  inchina... inspre 
Biserica.  Noi,  care  stam  cu  spatele  spre  Biserica  si  cu  fa^a  spre 
dumnealui,  ne  inchinam  s/?re...dumnearui,  dar  cu  inima  la 
Dumnezeul  nostru  treimic  si  nu  ne  intoarcem  spre  Biserica. 

§i...ne-a  receptat,  imediat,  da  imediat,  incorectitudineal 
Incorectitudinea  pe  care  am  manifestat-o,  cand  ne-am  inchinat 


131  Articol  din  29  iulie  2008. 


94 


atunci,  cand  am  trecut  pe  langa  o  Biserica,  pe  langa  un  locas.  al 
Domnului. 

Bine  ca  imi  dadusem  acoperamantul  jos  de  pe  cap...§i  nu 
m-am  inchinat  cu  ceva  pe  cap,  pentru  ca  incorectitudinea 
devenea  de  1+  1,  §i  1+  1  egal  doi. 

De  la  depistarea  incorectitudinii  pana  la  darea  jos  din 
ma§ina  s-au  derulat...2-3  minute.  A  venit  de  la  locul  sau,  m-a 
intrebat  daca  poate  sa  imi  spuna  ceva,  am  devenit  sociabil...§i, 
mi-a  spus  ca  atunci  cand  mai  tree  pe  langa  o  Biserica  trebuie  sa 
ma  inchin...cu  fa^a  spre  Biserica  §i  nu  a§a,  uitandu-ma  aiurea, 
dupa  berze. 

I-am  spus  ca  sunt  preot  §i  teolog...§i,  prima  sa  reac^ie  a 
fost  urmatoarea:  Da,  pai  mi-am  dat  seama  dupa  barbdl 

Intamplarea  paradigmatica  se  incheie  aici.  Esen^a  ei  vom 
incerca  sa  o  talmacim  in  continuare. 


2.  Static  si  dinamic.sau  ce  se  intdmpld  cand  nu  ai  ceface 


A  presupus  ca  sunt  om  religios . . .§i  a  vrut  sa  imi  dea  o 
lec^ie  dura,  pentru  ca,  intr-o  situate  data... a  avut  impresia  ca  a 
fost  mai  cored  decat  omul  religios  de  langa  el. 

Impresia  corectitudinii  sau  motiva^ia  corectitudinii  in  forul 
sau  interior  a  fost  mai  importanta,  pe  moment  sau  poate  e  norma 
generala  de  comportament,  decat. .  .bunul  sim{  al  rela^iei. 

Mai  inaintea  socializarii  reale,  a  vorbirii  despre  sine  §i  cu 
altul  despre  sine...s-a  trecut  la  faza  defensiva,  la  cea  de  anihilare 
a  persoanei  din  fa^a  ta. 

Adica  eu  §tiu  ca  a  te  ruja,  a  te  coafa,  a  te  imbata  etc.  nu 
sunt  lucruri  bune  §i,  din  pronia  lui  Dumnezeu,  mai  sunt  §i. .  .preot. 

ion 

Asta  ar  trebui  sa  ma  transforme  intr-un  Torquemada  al 
moravurilor.  Pentru  ca  am  §tii  toate  acestea  §i  altele  o  mie  ar 
trebui  sa  ma  simt  indreptdiit  -  fara  sa  mi-o  ceara  nimeni  -  ca  in 
drumurile  mele  sociale  /  societale  -  cand  vad  o  neregula  sa  o 
sanciionez  brutal. 

Daca  vad  ca  cineva  nu  se  inchina  pe  langa  Biserica,  noi  ar 
trebui  sa  il  admonestam  imediat,  fara  cru^are.  Daca  nu  are  batic 
pe  cap,  ar  trebui  sa  o  dam  afara  din  Biserica,  daca  miroase  a  tutun 
ar  trebui  sa  dam  cu  el  de  prima  bordura,  pentru  ca  §i-a  permis, 
dupa  o  tigare,  sa  ne. .  .abordeze. 


132  Tomas  de  Torquemada:  http://en.wikipedia.org/wiki/Tom%C3%A1s_de_Torquemada. 


95 


Insa  ar  trebui  sa  facem  toate  acestea...fara  a  dori  sa  §tim 
c«e  s««?  ace§ti  oameni,  wide  s-au  nascut,  Je  wide  vin,  cwm 
trdiesc  ei  de  obicei  §i,  daca  ceea  ce  noi  numim  cataclism . .  .e  §i 
pentru  ei  aidoma. 

Deci  ne-am  izbit  de  aplicarea  corectitudinii  universal 
valabile,  fara  racordare  la  cazurile  particulare,  corectitudine 
originata  de  raportarea  statica  la  via^a  religioasa.  Pentru  ca  omul 
ca  atare  era  inva^at  ca  lucrurile  religioase  se  fac  numai  intr-un 
singur  fel...el  amendeaza  /  §i  va  amenda  pe  fiecare  alt  om  ca 
atare,  care  iese  din  schema  lui  de  calcul. 

Pentru  ca  gestul  insemnarii  cu  semnul  Sfintei  Cruci  el  §tia 
ca  se  face  numai  cu  capul  gol  §i  indreptat  spre...loca§ul  Bisericii, 
a  considerat  ca  e  un  real  pdcat,  faptul  ca  eu  nu  m-am  comportat, 
intotdeauna  identic,  cu  aceasta  prescript  sau  ca  o  ignor  metodic. 

De  aceasta  data  insa  m-am  comportat  aproape... ortodox. 
Sunt  cazuri  in  care  sunt  §i  mai  neortodox  decat  acum.  Pentru  ca 
suntem  inva^i  cu  potcapul  in  cap,  ne  inchinam  cu  caciula  in  cap 
de  multe  ori,  cu  §apca,  ne  inchinam  mai  in  graba  sau  foarte  incet 
sau  punem  mana  la  inima  in  graba  §i  atat...sau  nu  ne  inchinam 
deloc,  cand  trecem  prin  fa^a  unei  Biserici. . . 

La  suprafa^a,  ca  §i  cand  omul  are  numai  trup  -  §i 
simptomatologia  staticului  se  leaga  de  vizualitatea  gesturilor 
somatice  -  omul  vede  una,  dar  el  nu  §tie  ca  preotul  care  trece 
acum  pe  langa  Biserica  sta  mereu,  ore  in  rugaciune  §i  pentru  el, 
nu  exista  inceput  de  rugaciune... §i  sfar§it  de  rugaciune,  cum  nu 
are  momente,  cand  incepe  sa  gandeasca  §i  momente  cand 
ia. . .  vacan^e  in  domeniul  gandirii. 

Nu,  omul  de  langa  el  nu  §tie  multe  despre  acest 
preot...cum  nici  noi  nu  §tiu,  mai  deloc,  despre  cei  din  jurul 
nostru. 

Insa  modul  nostru  de  a  ne  comporta  este  inclus  in 
domeniul  dinamicului  vie^ii  duhovnice§ti.  Daca  ploua,  daca  bate 
vantul  §i  daca  sunt  intr-un  loc  cu  oameni,  care  abia  a§teapta  sa 
imi  dracuie  sfanta  cruce...nu  ma  inchin  in  fa^a  Bisericii  sau  nu 
dau  milostenie,  ca  ei  sa  traga  concluzii  despre  portofelul  meu  sau 
despre  marinimia  mea. 

Nu  fac  gesturi  nici  declaratorii,  nici  ostentativ.  Nu  vreau  sa 
ma  creada  nici  sfdnt  §i  nici  pdcdtos,  nici  cu  multd  carte  §i  nici 
fara  discerndmdnt. 

Pentru  ca  gesturile  mele  liturgice  [§i  inchinatul  in  fa^a  unei 
Sfinte  Biserici  §i  milostenia  la  corf  de  strada  sunt  gesturi 
liturgice,  de  preamarire  a  lui  Dumnezeu]  nu  le  fac  pentru  ca 
trebuie  sa  fiu  aplaudat  sau  ofensat  de  catre  cineva,  ci  pentru  ca 


96 


sunt  manifestarea  fiin^ei  noastre  fa^a  de  Dumnezeul  nostru  si  fa^a 
de  oamenii  din  jurul  nostru.  Nu  facem  gesturi  automate,  ci  firesti, 
in  duhovnicescul  si  semnificativul  lor. 

Daca  il  salutam  pe  cineva  sau  daca  nu  il  salutam...aceste 
lucruri  se  fac  cu  rost.  Rostul  inchinarii,  rostul  pentru  care 
mergem  la  cineva,  undeva,  intotdeauna  are  conota^ii  mai  vaste 
decat...vederea. 

Vederea  fizica,  fara  o  vedere  duhovniceasca  e  boanta  si 
oamenii  nu  vad  nimic  mare^  nici  in  tacerea  noastra  si  nici  in 
cuvantul  nostru.  Ba,  nici  in  eforturile  noastre  multiple  de  a-i 
lumina  pe  oameni,  direct  sau  mediat  de  online. 

Toate  par  ca  se  fac  sau  ca  sunt  de  la  sine.  Insa  nimic  nu 
apare  de  la  sine.  §i  cuvantul,  gestul,  privirea...au  adancimi  si 
adancimile  au  nevoie  de  ochi,  de  luciditate,  de  marinimie,  de 
smerenie,  de  bunacuviinja. 

Staticul  stie...  ce  zice  cartea.  Insa  cartea...nu  e  om.  Sfanta 
Scriptura  si  Sfnuii  Paring  vorbesc  despre  oameni... Dar  no^iunea 
de  om  e  generica,  e  o  vorbire  despre  general. 

Tocmai  de  aceea,  intr-o  situate  data  [nunta,  viol, 
inmormantare,  furt,  inchisoare,  declarable  de  dragoste,  ca  sa  luam 
lucruri  multiple,  si  rele  si  bune]  nu  merge  cu  ce  spune  cartea,  ci 
merge  cu. ..ceea  ce  este. 

De  aceea  se  cunund  robul  lui  Dumnezeu  Costel,  cu  roaba 
lui  Dumnezeu  Minodora . .  .§i  oamenii  astia  stau  intr-un 
apartament  sau  la  casa,  au  o  istorie  a  lor,  au  pacate  si  virtu^i,  au 
parnnii  si  nasii  pe  care  ii  au. . .si  ei  nu  sunt. ..in  general. 

Astia  sunt  particulari,  au  particularismul  lor.  La  fel:  Viorel 
a  violat-o  pe  Emilia.  Viorel  asta  e  unul  singur  iar  Emilia  e  una 
singura,  chiar  daca  mai  sunt  alji  o  mie  de  viorei  si  alte  o  mie  de 
emilii. 

§i,  ca  sa  in^elegi  cum  sta  treaba  cu  ei,  si  ce  sa  le  spui,  ce 
sa-i  sfatuiesti  si  cum  sa-i  ei,  si  cum  sa  le  explici...nu  scrie  in 
nicio  carte,  in  nicio  Scriptura,  in  niciun  Sfant  loan  Gura  de  Aur, 
pentru  ca  fiecare  om  si  fiecare  pacat  si  fiecare  slujba  se  face  cu 
niste  oameni,  intr-un  moment  istorie  si  in  niste  condi^ii  foarte 
bine  batute  in  cuie. 

Daca  nu  ai  ce  facc.te  po^i  face  poli^ist,  avocat,  preot  sau 
medic,  care  sa  nu  in^elegi,  ca  pentru  toate  astea  trebuie  sa  ai 
voca^ie  si  ca  sa  lucrezi  cu  oamenii,  uneori,  trebuie  sa  fie  supraom 
si  tot  nu  ii  aju^i  cu  mare  lucru. 

In^elegi,  cand  lucrezi  cu  oamenii,  ca  nicio  carte  si  niciun 
sfat   si   nicio   pova^uire   nu   te   pot   ajuta,   pentru   ca   totul   e 


97 


general... pe  langa  particularul  atdt  de  complex,  care  i^i  sta  in 
fa^a  §i  ni  spune:  §i  acum:  cefacem? 


3.  Strdvederea  dinamicd  si  legalitatea  staticd 


Tocmai  de  aceea,  rupand  din  context  problema  omului  care 
are  un  nume  §i  o  via^a  unica. .  .ai  sohrfii  la  orice.  Cre§tinul  trebuie 
sa  se  inchine,  sa  posteasca,  sa  i§i  pastreze  fecioria,  sa  fie  nebe^iv, 
neclevetitor  etc.  Cu  legitatea  e  u§or  de  inva^at  pe  de  rost. 

Inve^i  ca^i  ani  trebuie  oprit  cineva  de  la  Sfanta  Euharistie 
pentru  avort,  pentru  crima  §i  pentru  adulter,  le  aplici  pe  pielea 
altora  §i  nu  pe  pielea  ta,  crezi  ca  ^i-ai  facut  datoria,  chiar  po^i  sa  ai 
con§tinu;a  beton  de  impdcatd ..  .insa  sa  nu  ai  niciodata  de-a  face 
cu  Minel,  Costel,  Cozmina,  Augustina,  care  §tiu  ce  §tiu,  care  fac 
ce  fac,  care  sunt  cine  sunt...§i  nu  au  nimic  de-a  face  cu 
repetivitatea...ci  cu  unicitatea,  cu  excep^ia,  cu  modul  particular 
de  afi  un  om. 

§i,  pentru  ca  legali§tii  sunt  cu  mult  mai  mul^i  in  Biserica  §i 
in  societate,  decat  stravazatorii  adancurilor  oamenilor  sau  decat 
oamenii  care  au  bunul  sim^  sa  nu  se  creada  Dumnezeu  pe  pdmdnt, 
traim  de  fiecare  data  aproape  stupoarea,  ca  oamenii  pe  care  ii 
spovedim,  pe  care  ii  sfatuim,  cu  care  vorbim  foarte  intim,  spre 
folosul  lor,  sa  considere  ca  nu  suntem  atdt  de  buni  pentru 
ei. .  .pentru  ca  nu  ii  batem,  nu  ii  ocaram  sau  nu  ii  privim  de  sus. 

Adica  prefera  pur  §i  simplu  un  fel  de  tratament 
sadomasochist  la  nivelul  rela^iei  duhovnic-confident,  decat 
larghe^ea  duhovniceasca  in  care  pot  create  ca  unicitdfi . .  .§i  nu  ca 
piese  de  strung  facute  in  serie. 

Pentru  ca  dinamismul  vie^ii  duhovnice§ti,  realismul  vie^ii 
duhovnice§ti  nu  permite  chiciul  interior,  nu  permite  repetrfia,  nu 
permite  predica,  fapta  §i  via^a  de  ochii  lumii  sau  inchipuit 
identice  cu  ale  Sfin^ilor. 

1  W 

Noi  nu  suntem  niciunul  loan  Gura  de  Aur  .  Niciunul  nu 
suntem  Grigorie  Palama134,  Dostoievski135,  Platon136  sau 
Euripide137.  Ci,  fiecare  avem  darul  dumnezeiesc  ca  sa  fim  Costel, 
Maria,  Miruna,  Savatie,  Grigorie  sau  Marian,  daca  acceptam  ca 
reala    credin^a,    reala    sfin^ire,    reala    dragoste,    realul    dor   de 


133  Mai  multe  detalii:  http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur. 

134  Idem:  http://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_Palama. 

135  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski. 

136  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon. 

137  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Euripide. 


98 


Dumnezeu  §i  de  frumos  §i  de  comuniune  sunt  realitafi  reale  in 
noi  §i  nu  realitafi  de  tip. . . lingvistic,  declaratoriu,  adica  inexistenfe 
frumoase. 

Din  acest  motiv  noi,  preotul  Dorin,  suntem  cat  suntem,  cat 
putem,  in  masura  sanata^ii  noastre  trape§ti  §i  suflete§ti,  in  func^ie 
de  biografia  noastra,  de  prietenii  no§tri,  de  du§manii  no§tri,  de 
via^a  religioasa,  politica,  culturala,  economica  pe  care  o 
traversam  §i  de  locul  unde  suntem  situa^i,  pu§i  de  catre 
Dumnezeu. 

Noi  nu  suntem  intr-o  mie  de  feluri.  Noi  avem  limitarile 
noastre,  limitari  pe  care  trebuie  sa  ni  le  asumam  §i  care  sunt 
lasate  astfel  de  catre  Dumnezeu  in  via^a  noastra.  Noi  putem  sa 
facem  anumite  schimbari,  ne  putem  redirec^iona  mereu  dragostea 
spre  Dumnezeu  nostra,  spre  mila  §i  dragostea  Sa  infmita  pentra 
fiecare  creatura  a  sa.  Noi  putem  sa  facem  cat  putem. 

Insa  noi  nu  putem  sa  ne  dam  aripi  ca  sa  zburam.  Nu  ne 
putem  da  o  Romanie  dupa  cum  visam  noi,  in  indiferen^a 
naucitoare  fa^a  de  to^i  cei  care  traiesc  aici.  Nu  putem  sa  ne  dam  o 
lume  dupa  nalucirile  noastre.  Nu  putem  sa  ne  dam,  a§a,  de  la 
noi...darul  de  a  trait  o  mie  de  ani  §i  de  a  fi  eel  mai  frumos, 
de§tept  §i  sfant  de  pe  toata  planeta. 

Nu!  Noi  putem  sa  facem  ceea  ce  con§tientizam  ca  putem  sa 
facem  §i  in  masura  in  care  ne  smerim  sub  palma  lui  Dumnezeu  ca 
sa  tindem. . .  sa  facem. 

Nu  ne  suntem  de  ajuns  noua  inline. 

Nu  ne  putem  gasi  implinirea  in  noi  inline. 

Nu  ne  incalzesc  legile. 

Nici  interdic^iile  neiubitoare  de  fra^i. 

Nu  ne  implinesc.egoismele  noastre  viscerale,  adanci  §i 
nici  infatuarile  noastre  splendide. 

Ci,  in  masura  in  care  ne  dam  seama  ca  unii  prin  aifii  ne 
. . .  vedem  pe  noi  inline,  §i  unii  prin  aifii  viem  §i  suntem,  pentra  ca 
to^i  ne  mi§cam  in  haral  bunata^ii  §i  pasuirii  lui  Dumnezeu  fa^a  de 
noi,  §tim  ce  nu  e  bine  sa  facem... chiar  daca  ar  parea  cored  sa 
facem  acel  lucra. 

Nu  e  bine  sa  ne  credem  atotrezolvatori  de  probleme. 

Nu  e  bine  sa  presupunem  ce  e  bine  sa  facem  pentra  altul 
sau  ce  e  bine  sa  faca  altul  pentra  el  insu§i,  in  afara  de  decizia  lui. 

Nu  e  bine  sa  ne  credem  mantuitorii  altora,  salvatorii  de  la 
inec,  droguri  §i  desfrau,  pentra  ca  i-am  oprit  noi  cu  for^a  sau  prin 
amenin^are. 

Nu  e  bine  sa  punem  pe  om  sub  lege,  sa  il  vedem  inferior 
ei...§i  sa  nu  vedem  ca,  pentra  om,  trebuie  sa  §tii  sa  iconomise§ti 


99 


legile,  sa  le  suspenzi,  sa  le  ridici  temporar,  sa  le  curbezi...de 
dragul  lui,  pentru  ca  fiecare  om...are  nevoie  de  o  solufie  unica  la 
o  problema  unica. 

Nu  e  bine  sa  te  apropii  de  om  §i  de  problemele  lui  cu 
badaranie  crunta  §i  sa  crezi  ca,  daca  e§ti  cine  e§ti...po^i  sa  spui 
orice  §i  oricum. .  .pentru  ca  §i  a§a  tot  se. .  .vindeca  omul. 

Nu,  omul  nu  se  vindeca  cu  legi...ci  prin  dragostea  ca  1-ai 
ingles  §i  il  pretuie§ti!  II  vindeci  daca  ii  sade§ti  in  fiin^a  lui 
sentimentul  real  -  §i  nu  inchipuit  -  ca  totul  e  posibil,  ca  impreuna 
pute^i  muta  mun^ii,  to^i  mun^ii. 

Insa,  pana  atunci,  unii  vor  fi  supercorectii,  mai  corec^i 
decat  perfectul...§i  vor  taia  §i  spanzura  §i  enerva  la  maximum  pe 
toata  lumea,  fara  discriminare,  iar  al^ii  vor  incerca,  cu  chiu  cu 
vai,  sa  schimbe  macar  1%  din  ceea  ce  au  distrus  matadorii 
spiritului138,  ai  legilor  §i  ai  lipsei  de  cuviin^a. 

Procentul  infim  reprezinta,  de  fapt...numarul  de  oameni  pe 
care  ii  po^i  intraripa  ca  sa  se  schimbe  cu  totul,  in  mod  deplin  §i  sa 
i§i  sfm^easca  via^a. 

§i  vorbim  in  termeni  infimi... pentru  ca  am  nrfeles  ca  nu 
po^i  sa  faci  nimic,  daca  omul,  omul  particular,  acest  particular, 
pe  care  il  cheama  Sfantul  Simeon  Noul  Teolog139,  Eminescu140 
sau  Brancu§i141,  nu  vor  ei,  suta  la  suta,  sa  faca  ceva  cu  ei 
m§i§i. .  .§i  pentru  alji,  pentru  mul^i  al^ii. 

In  rest...  personality  pe  banda  rulanta,  piese  de  schimb, 
oamenii  modei,  impozan^ii  zilei,  neapara^ii  de  o  secunda  ai 
patriilor  sau  ai  planetei...adica  acest  99%  nesemnificativ, 
nesemnifwativul  notoriu,  pentru... reala  via^a  a  Impara^iei  lui 
Dumnezeu. 

Tocmai  de  aceea  §i  cuvantul  Domnului  vorbe§te  despre 
turma  mica,  despre  incrediniatii  in  mod  autentic  ai  Sai,  care  nu 
se  smintesc  de  nimic,  de  niciun  pacat,  de  nicio  amenin^are,  de 
nicio  cataclismica  reorientare  a  lumii. 


Cei  care  confunda  lupta  cu  taurul  cu.. .lupta  cu  omul. 

139  Mai  multe  detalii:  http://ro.orthodoxwiki.org/Simeon_Noul_Teolog. 

140  Idem:  http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html. 

141  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C5%9Fi. 


100 


La  18  ani  de  la primul pas  spre...mintea  eclesiala 


1.  Nimeni  nu  mi-a  spus  ca  trebuic.sa  ma  pregatesc 


142 


Copilaria  noastra  a  fost  plina  de  munca,  de  cautari 
enorme...§i  ceea  ce  dv.  vede^i  la  noi  pe  blog,  aceasta  munca 
continua  nu  este  o  excepjie  sau  un  act  de  orgoliu,  ci  normalitatea 
cu  care  am  trait  de  cand  ne  §tim. 

Munca,  crea^ia,  noutatea  erau  in  fiin^a  mea  la  ele  acasa,  fie 
ca  era  vorba  de  desen,  de  citit,  de  scris,  de  pictat,  de  facut  jucarii 
sau  planuri  de  excursii  singuratice  prin  paduri  §i  zavoaie. 

Insa,  dorul  meu  de  nou,  de  viu,  de  prietenie,  dorul  de  dor, 
dorul  de  absolut,  dorul  de  indescriptibil,  de  inefabil  nu  §tiam  ca 
e...Dumnezeu. 


Articol  din  data  de  6  august  2008. 


101 


Incercam  sa  caut  in  oameni  §i  in  car^i,  in  filme  sau  desene 
animate,  in  propriile  mele  \ari  cu  jucarii  [adica  aveam  un  teren, 
pe  care  mi  1-am  luat  prin  efraciie  de  la  bunica  mea,  tocmai  unde 
era  pamantul  cu  cap§uni  §i  acolo  mi-am  facut  fara  dorului:  o  ^ara 
in  integralitate,  cu  oameni  de  plastic,  gradini,  fantani,  locuin^e, 
fluviul  care  a  starpit  to^i  cap§unii  etc.]  §i  in  propriile  mele 
plasmuiri. .  .comuniunea  cu  toate. 

Iubirea  mea  iubea  tot  ceea  ce  atingea.  Nu  aveam  repulsie 
fa^a  de  soare,  luna,  vara,  iarna,  oameni,  ma§ini,  case,  §coala...de 
nimic.  Nu  am  trait  niciodata  ideea  ca  nu  se  poate  realiza  ceva 
anume  sau  ca  exista  sau  pot  exista  intre  oameni  momente  care  nu 
potfi  depdsite. 

Mi  se  parea  aiurea  -  §i  mi  se  pare  -  ca  oamenii  se  cearta, 
ca  nu  i§i  sunt  loiali  propriilor  lor  aspira^ii,  ca  le  place  sa  fie  prosti 
§i  nu  Sfinfi  §i  arhidestepfi,  ca  nu  au  planuri  mari,  vise  mari,  ca  nu 
se  dedica  cu  totul  celor  mai  sfinte  a§teptari. 

De  aceea,  starea  mea  de  necredin^a  [am  fost  botezat  de  mic 
ca  ortodox  dar  nu  aveam... obiceiuri  eclesiale]  era  un  fel  de 
credinla  fara  partea  finala  a  credin^ei,  pentru  ca  le  gaseam  pe 
toate  normale  §i  la  locul  lor,  dar  nu  imi  pusesem  problema  asupra 
a  cine  le-a  facut.  Nu  mai  §tiu  ce  §tiam  sau  ce  nu  §tiam  despre 
Dumnezeu  sau  daca  §tiam  ca  exista  a§a  ceva. 

Din  cand  in  cand  eram  dus  la  Biserica  de  catre  bunica  mea 
cu  coliva,  ca  sa  ne  pomenim  mor^ii  sau  cand  murea  cineva,  la 
vreo  nunta  sau  botez...dar  nu  mi-am  pus  niciodata  problema, 
pana  in  momentul  convertirii  mele,  ca...dusul  la  Biserica  este  o 
necesitate  neapdratd. 

Interesant  e,  ca  aveam  unele  apucaturi  ne-ortodoxe...dar 
un  con^inut  al  credin^ei  §i  al  iubirii  pentru  oameni  §i  pentru 
crea^ia  lui  Dumnezeu  foarte  dezvoltat,  ob^inut  din  contemplarile 
§i  aspira^iile  din  inima  mea,  fara  ca  cineva  sa  imi  fi  spus  ca  a§a 
trebuie  sa  ma  comport. 

Bunica  noastra  ne-a  spus  de  foarte  multe  ori,  ca  de  cand 
ma  §tie  ea  a  vorbit  cu  mine  ca  §i  cu  un  om  matur,  fara  sa  ma 
toace  la  cap  cu  ce  sa  fac  §i  cu  ce  sa  nu  fac. 

Ma  duceam  la  §coala,  inva^am,  ma  jucam,  ma  plimbam  pe 
unde  mi  se  nazarea...fara  sa  ma  intrebe  nimeni  pentru  ce  fac 
acest  lucru,  dar  §tiam  ca  la  ora  7-8  seara  trebuia  sa  fm  acasa,  ca 
sa  mancam. 

Din  acest  motiv  am  trait  o  libertate  de  mi§care  ca  in  pustiu, 
pentru  ca  ma  plimbam  pe  unde  doream,  fara  sa  fm  suspectat  ca  as. 
face  cine  §tie  ce  dracie  enorma. .  .§i  veneam  acasa  cand  trebuia. 


102 


Iar  cu  ora  mesei,  iara§i,  nu  a  trebuit  sa  imi  spuna  nimeni  ca 
trebuie  sa  vin  acasd,  pentru  ca  sim^eam  ca  e  normal  sa  fac  acest 
lucru,  pentru  ca  ducerile  mele  in  natura  nu  reprezentau  evadari 
din  casa  §i  curte,  ci  excursii  de  cercetare  a  naturii. 

§i  ce  faceam,  la  propriu?  Ma  duceam  §i  priveam  cerul 
minute  intregi,  numaram  norii  §i  observam  modul  cum  ei  se  tot 
schimba.  Culegeam  plante  pentru  ierbar  §i  vieta^i  pentru  insectar. 
Ma  uitam  cum  merg  §oparlele  prin  iarba,  cum  arata  gazele, 
prindeam  fluturi,  ma  duceam  sa  miros  iarba,  plantele,  sa  vad  cum 
arata  apa  §i  pe§tii,  cum  arata  caprioarele  sau  iepurii,  randunicile 
§i  divers^  copaci,  ciupercile... pentru  ca  nu  era  nimic,  care  sa  nu 
ma  intereseze. 

La  fel,  cand  era  vorba  de  car^i  sau  arta  -  ce  numeam  eu 
arta  pana  in  12-13  ani  -  le  citeam  din  scoar^a  in  scoar^a,  recitam 
cu  voce  tare,  faceam  teatru  de  papu§i,  discursuri  cornice, 
incercam  sa  ma  intrec  cu  fiecare  poet,  scriitor  §i  pictor  pe  care  ii 
cuno§team...§i  versificam,  pictam  sau  scriam  diverse  lucruri  in 
stilul  lor. 

Mi-am  dat  seama  foarte  repede  ca  stilul  nu  e  de  ajuns...§i 
ca  am  nevoie  de  propriul  stil,  pentru  ca  fiecare  avem  un  mod 
propriu  de  a  vedea  lucrurile. 

Mi-am  dat  seama  de  acest  lucru  privind  la  colegii  mei  de 
§coala,  cum  fiecare  avea  un  fel  al  sau  de  vorbi  §i  de  a  ridica 
probleme.  §i,  de  atunci,  am  fost  foarte  atent  la  felul  cum  spun, 
calc,  vorbesc,  gandesc. .  .ca  sa  fiu  eu  insumi. 

De  aceea  eram  foarte  exigent  §i  critic  cu  orice,  lucram  pana 
cadeam  lat  de  oboseala,  ca  §i  astazi.  Fiecare  zi  era  un  timp  unde 
faceam  tot  ceea  ce  se  putea  face. .  .fara  niciun  program  prestabilit. 
§i  niciodata  nu  credeam  -  §i  nici  nu  cred  -  ca  amfdcut  sau  ca  pot 
sdfac  tot  ceea  ce  pot  sau  ce  se  poate  sau  ce  e  de  facut. 

Pentru  toate  aceste  motive... a  vrea  mai  mult,  a  vrea  totul, 
era  normalul,  adevarata  via^a  pentru  mine.  §i,  totu§i,  a  trebuit  sa 
ma  coc,  precum  graul  in  Ian,  pentru  ca  sa  fiu  secerat  de  catre 
Cultivatorul  ceresc. 


2.  Cand  a  inceput  revolufia  romdna  din  decembrie  1989 
am  constientizat... pentru  ce...m-am  pregdtitfard  ca  sa  stiu 


Cand    a    inceput    revolu^ia    din    decembrie... am    auzit 
izbucnirile  de  sinceritate  §i  de  inflacarare  ale  oamenilor  la  radio. 


103 


Eram  la  Scrioa§tea,  acasa  la  noi,  §i  auzind  la  radio... am 
deschis  televizorul.  Atunci  mi-a  luat  ceva  timp  sa  in^eleg  ca  ce 
vad  e  real. .  .§i  nu  e  un  film  sau  un  desen  animat. 

Insa,  din  momentul  cand  am  inceput  sa  aud  acele  glasuri. . . 
au  inceput  sa  se  petreaca  in  interiorul  meu  schimbari  radicale, 
fundamentale... acele  glasuri  fiind  aidoma  cu  for^a  cautarilor 
mele,  cu  dorul  meu  de  tot,  de  tot  ceea  ce  exista,  ca  o  descatu§are 
plenara  a  persoanei  mele. 

Fara  ca  sa  imi  dau  seama  prea  bine...asistam  la  primul 
eveniment  nea§teptat  din  via^a  mea,  la  un  eveniment  care  ma 
inal^a  spre  un  mod  de  a  fi...care  imi  dovedea  ca  aspira^iile  mele 
sunt  normale. 

Pentru  ca  in  fara  dorului,  in  ^ara  mea,  oamenii  traiau 
dreptatea  nu  o  declamau,  traiau  in  adevar,  aveau  sentimente  §i 
crezuri  puternice,  erau  razboinici,  nu  se  temeau  de  nimic.  Iar 
oamenii  care  ie§eau  pe  strazi  §i  care  se  puneau  in  fa^a 
tancurilor...semanau  identic,  erau  fra^i  buni,  cu  oamenii  pe  care 
eu  ii  zamislisem,  ii  scosesem  din  inima  mea  §i  erau...papu§i, 
razboinici  sau  fapturi  din  plastic,  care  aveau  un  nume  propriu, 
identitate  §i  mod  de  comportament  proprii. 

Insa,  eel  mai  zguduitor  lucru,  lucru  care  m-a  facut  sa  vad 
planul  ultim  al  credinfei  mele  a  fost  acela,  cand  am  sim^it  ca  o 
for^a,  ceva,  mai  presus  de  oameni,  ii  poarta  pe  ace§ti 
oameni. .  .cum  sim^eam  ca  ma  poarta  §i  pe  mine. 

Iar  in  momentul  cand  am  inceput  sa  vad  primele  slujbe 
ortodoxe  la  televizor  §i  rugaciuni  facute  in  pie^ele  §i  pe  strazile 
Bucure§tiului  §i,  in  ziare,  au  aparut  tot  felul  de  mici  cuvantari 
despre  credin^a,  am  in^eles  ca....Dumnezeu  e  Cel  care  ii  poarta  pe 
ace§ti  oameni  -  cum  ma  purta  §i  pe  mine  in  incon§tien^a  mea  - 
fapt  pentru  care  pot  sa  sfideze  moartea,  gloan^ele  §i  sa  aiba  atata 
for^a  a  adevarului. 

Daca  Sfantul  Petru  a  avut  atata  cuvant  cu  putere  multa  ca 
sa  converteasca  3000  de  oameni,  impreuna  cu  familiile  lor  iar  pe 
Sfantul  Pavel,  Hristos,  Cel  pe  care  el  II  prigonea,  1-a  convertit 
cand  i  S-a  aratat  intru  slava  Sa...pe  noi,  personal,  ne-a  convertit 
acela§i  Duh  Slant,  in  mod  direct,  fara  mijlocitori  umani,  pe  Care 
L-am  sim^it  ca  mi§ca  aceasta  mare  de  oameni,  ca  sa  strige 
dreptate  §i  credin^a,  adevar  §i  omenie. 

In  sociologie,  teoretizarea  j9ras7«w7  care-i  mi§ca  pe  oameni 
ca  sa  se  revolte  e  formata  numai  din  nevoia  de  drepturi  §i 
liberta^i.  Insa  aceasta  viziune  e  reduc^ionista,  pentru  ca  vede  in 
oameni  numai. .  .ni§te  indivizi  avizi  de  trai  bun. 


104 


Reduc^ionista  e  §i  perspectiva  psihologica,  care  vorbe§te 
despre  o  intrunire  de  factori,  care  ii  predispun  pe  oameni  la 
revolta. 

Insa,  de§i  pe  atunci  nu  §tiam  ca  la  aceasta  revolu^ie  unii  au 
mai  §i  planuit-o,  in  a§a  fel  ca  al^ii  sa...moara,  pentru  a 
fundamenta  schimbarea  de  garnitura  politica...am  sim^it,  in  mod 
fundamental,  mai  presus  de  orice  interes  personal  ingust...ca 
Dumnezeu  Cel  in  Treime  a  fost  for^a  de  inspira^ie  a  multora  §i, 
mai  ales,  a  Martirilor,  pentru  care  vom  fi  intotdeauna 
recunoscatori,  pentru  ca,  datorita  lor,  astazi  sunt  ceea  ce  sunt. 

§i,  Dumnezeu,  Cel  care  ma  pregatise  prin  libertatea  §i 
iubirea  pentru  adevar  §i  dreptate,  prin  sentimente  vii,  viguroase, 
plenare...m-a  dus  spre  mai  inalt,  spre  Sine,  ca  sa  vad  ce  imi 
lipsea:  nu  §tiam  Sursa  tuturor  lucrurilor,  cine  este  Creatorul  lor  §i 
faptul  ca  in  El  §i  numai  in  El  se  implinesc  to^i  oamenii  §i  intreaga 
existen^a. 

Din  zilele  lui  decembrie  1989  pana  in  august  1990  s-au 
produs  schimbari  rapide,  fulminante  in  noi...§i  a  ca§tigat,  in  cele 
din  urma,  Dumnezeu. 


3.  Dumnezeu  a  cd§tigat  impotriva  tuturor... atacatorilor 
credintei  mele 


Am  inceput  sa  cred...dar  nu  aveam  Biserica,  ideea  de 
Biserica.  Dupa  ce  a  vrut  sa  ma  corupa  familia,  dupa  ce  nu  m-au 
mai  suportat  colegii  §i  prietenii,  dupa  ce  adventi§tii  nu  m-au 
ob^inut  de  partea  lor... dupa  ce  am  studiat  destul  cat  sa  merg, 
iara§i,  cu  toata  inima,  in  Biserica  lui  Dumnezeu... pe  data  de  6 
august  1990  am  mers,  pentru  prima  oara  la  Biserica  din  satul 
meu,  ca  §i  convertit,  fara  sa  §tiu  prea  bine...ca  Schimbarea  la 
Fafa  a  Domnului  inseamna  sa  intri  pe  aceasta  u§a,  in  Biserica  lui 
Dumnezeu  §i,  pe  fiecare  zi,  trebuie  sa  te  schimbi,  sa  te  umpli  de 
lumina  lui  Dumnezeu. .  .devenind  o  con^tiin^a  /  o  minte  eclesiala. 

Am  ajuns  de  la  prima  ora...§i  cantare^ul  Bisericii  noastre, 
nea  Floricd  -  un  om  care  gustase  din  plin  lumea  celui  de-al 
doilea  razboi  mondial  si  care  inva^ase,  in  mod  practic,  fara 
§coala,  tainele  cantatului  la  strana  de  la  inainta§ul  sau  -  m-a  pus 
sa  recit  psalmii  Utreniei,  cei  6  §i,  la  Liturghie,  pe  cand  se 
imparta§ea  preotul,  sa  citesc... Cazania  zilei,  adica  explicarea 


105 


pentru  credincio§ii  din  Biserica  a  Evangheliei  zilei,  a§a  cum 
statornicise  PFP  Justinian  al  Romaniei143. 

Intalnirea  cu  Biserica,  acum,  ca  nou  convertit  /  reconvertit 
-  noi  ne-am  considerat  de  acum  un  convertit,  chiar  daca  fusesem 
botezat,  pentru  ca  am  luat-o  de  la  zero  -  a  fost  defmitiva  §i 
nimeni  nu  ne-a  putut  convinge,  ca  nu  aceasta  e  calea  noastra  sau 
ca  nu  Dumnezeu  e  Acela,  Care  ne-a  calauzit  pa§ii  spre  Biserica 
Sa. 

De  aceea,  acum,  dupa  18  ani,  cand  au  trecut  5  ani  de 
seminar,  un  an  de  profesorat,  4  ani  de  facultate,  2  ani  de  master  §i 
4  de  doctorat,  dintre  care  3  de  preo^ie,  aceasta  zi  a  ramas  ziua 
inceputului  schimbarii  min^ii  §i  a  inimii  noastre,  cand  am  inceput 
sa  dobandim  mintea  Bisericii,  con§tiin^a  de  membru  real  al 
Bisericii  lui  Hristos,  chemat  de  catre  El  §i  calauzit  pas  cu  pas  spre 
noi  §i  noi  in^elegeri  dumnezeie^ti. 

Acum  1 8  ani  incepea  minunea  eclesialitajii,  a  imbisericirii 
con§tiente  in  via^a  noastra,  dupa  care  au  urmat  experience  uluitor 
de  impresionante,  tot  nea§teptate,  dar  spre  care  Prea  Curata 
Stapana  ne-a  purtat. .  .ducandu-ne  de  mana. 

Articolul  de  fa^a  e  mul^umirea  noastra  pentru  toate 
minunile  lui  Dumnezeu  din  via^a  noastra  §i  pentru  toata 
in^elepciunea  pe  care  am  dobandit-o  din  multele  momente,  cand 
Dumnezeu  ne-a  lasat  sa  cadem  amarnic,  ca  sa  ne  in^eleptim  §i  sa 
nu  consideram  ca. .  .stam. 

E  mul^umirea  noastra,  pe  langa  toate  cele  ale  zilei,  catre 
Dumnezeul  nostru  §i,  in  acela§i  timp,  o  marturie  pentru  cei  care 
cred  ca  nu  au  un  scop  in  via}a,  ca  nu-i  iubeste  nimeni  sau  nu  stiu 
ce  sa  maifaca. 

Daca  cauta^i  ceva  profund,  oricum  a^i  fi  §i  oriunde  a^i  fi, 
suntem  incredin^i  in  mod  deplin,  ca  ve^i  gasi  raspuns  la  dorurile 
vii,  nestinse  ale  inimilor  dv. ! 


143 


Pentru  mai  multe  detalii:  http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php. 


106 


Gest  cu  greutate  de  recunostinta 


Semnatura144  ii  apar^ine  Pr.  Conf.  Dr.  Gheorghe  Ispas, 
parohul  Bisericii  Sfdntul  Mina  din  Bucure§ti,  pe  atunci  asistentul 
Pr.  Prof.  Dr.  Nicolae  Necula,  la  catedra  de  Liturgica  a  Facultafii 
de  Teologie  Ortodoxd  din  Bucure§ti. 

Semnatura  este  data  pe  un  Liturghier  -  adica  pe  una  dintre 
car^ile  principale  de  slujba  ale  preotului  -  pe  care  dumnealui  ni  1- 
a  daruit  noua,  personal,  ca  gest  de  apreciere,  pentru  sinful  nostru 
liturgic,  adica  pentru  modul  in  care  ne  manifestam  ca  om  liturgic, 
in  vederea  preo^irii  noastre. 

§i,  acest  gest,  face  obiectul  evocarii  noastre.  De  ce  am 
dorit  sa  ne  reamintim  public  acest  gest  al  parintelui  Gheorghe? 
Pentru  ca  el  iese  din  cadrul  cursurilor  universitare  §i,  daca  stam 
sa  ne  gandim  bine,  se  singularizeaza  intre  gesturile,  care  ne-au 
vizat  in  timpul  studen^iei  noastre. 

Parintele  Gheorghe  a  cumparat  mai  multe  Liturghiere,  din 
bani  proprii,  §i  le-a  daruit  drept  recompensa  tinerilor  studen^i 
teologi,  care  au  participat  la  seminarul  de  Liturgica  pe  care  il 
sus^inea,  pentru  rezultatele  foarte  bune  la  inva^atura.  Adica 
studeniii  de  zece...erm  recompensa^i  §i  cu  cate  un... Liturghier, 
ca  semn  ca  trebuie  sa  slujeasca,  in  viitor,  Bisericii  care  i-a  format. 

Potrivit  graficului  de  studii. .  .trebuia  sa  ne  dea  doar  o  notd, 
care  se  aduna  cu  nota  de  la  curs  §i  rezulta,  de  fapt...nota  de 


144  Articol  din  data  de  27  august  2008. 


107 


catalog  la  Liturgica.  Marinimia  sa,  gestul  sau  de  noble^e  fa^a  de 
noi,  nu  era  inclus  in  fisa  postului. 

Adica  acest  gest  a  excedat  aten^ia  sa  regulamentara  fa^a  de 
noi.  §i,  tocmai  pentru  acest  fapt,  pentru  ca  el  iese  din  calculul 
legii  sau  al  rela^iei  oficiale  dintre  profesori  si  studen^i...dar  se 
include  in  sfera  constiin^ei  preotesti  si  profesorale,  gestul  sau, 
peste  ani,  a  capatat  o  valoare  speciala,  fapt  care  ne-a  determinat 
sa  vorbim  cu  glas  bucuros,  cu  inima  bucuroasa  despre  el. 

Liturghierul  cu  semnatura  este  astazi  cartea  de  rugaciune  a 
doamnei  preotese,  dupa  care  isi  face  rugaciunile  impartasirii. 

Astazi  diminea^a  mi-au  cazut  ochii  pe  semnatura  si  ne-am 
spus  ca  nu  trebuie  sa  tainuim,  pana  la  sfarsit,  acest  gest,  ci  trebuie 
sa-1  spunem  raspicat,  pentru  ca  gestul  parintelui  Gheorghe 
inseamna,  de  fapt:  a  fi  preot  dupa  glasul  inimii  si  al  constiin^ei,  a 
face  mai  mult  decat  ceea  ce  ^i  se  cere,  a  lasa  in  urma  parfum  de 
duhovnicie,  a  face  gesturi,  care  sa  dureze  in  timp  si  sa 
devina. .  .recunostinia. 

Nu  numai  noi  am  primit  acest  dar  din  partea  dumnealui! 
Gesturile  sale  de  milostenie  sunt  proverbiale,  ca  si  amabilitatea  sa 
speciala.  Insa  ne  sinuim  datori  sa-i  mul^umim,  peste  timp,  pentru 
acest  gest  de  constiin^a  preo^easca,  pentru  ca  el  ne-a  inva^at 
atunci  si,  de  atunci,  mereu,  in  timp,  ca  milostenia  are  caracter 
convertitor,  e  plina  de  noble^e  si  nu  se  depreciaza  cu  trecerea 
anilor. .  .ci  devine  tot  mai  grea  in  recunostin^a  noastra. 

Cu  alte  cuvinte,  gesturile  de  constiin^a  se  pot  intoarce  spre 
tine  ca  semne  de  bucurie  si  de  recunostin^a,  ca  rugaciune  si  iubire 
vie  si  pot  naste,  si  unele  si  altele,  noi  manifestari  de  un  profund  si 
crestinesc  bun  sim^. 

§i  atunci,  ca  si  acum,  Liturghierul  si  car^ile  de  cult 
ortodoxe  in  general  costa  ceva  zeci  de  lei.  Parintele  profesor  a 
scos  din  buzunarul  propriu  o  suma  importanta  pentru  studen^ii  sai 
-  desi  era  numai  asistentul  catedrei  de  Liturgica  si  nu  ii  ceruse 
nimeni  sa  faca  acest  lucru  -  pentru  ca  sa  ne  bucure.  Poate  ca 
atunci  gestul  sau... a  trecut  in  inimile  noastre  mai  mult  sau  mai 
pu^in  observabil.  Poate  ca  ne-am  bucurat...dar  nu  am  stiut  sa  ne 
verbalizam  bucuria. 

Acum  insa,  gestul  sau  venit  din  senin,  dar  dintr-un  senin  al 
grijii  pentru  viitor,  il  face  o  capodopera... pentru  ca  niciun 
profesor  al  nostru  nu  se  mai  gandise  sa  ne  daruie  o  carte  de  cult 
drept  felicitare  pentru  dorul  nostru  de  cunoastere.  Da,  acum, 
gestul  sau  poarta  amprenta  grijii  pentru  viitor,  a  vederii  in  timp,  a 
transpunerii  in  timp. 


108 


§i  credem  ca  in  paginile  timpului  teologic,  ale  timpului 
teologic  pe  care  il  cosemnam  pe  platforma  noastra  online,  trebuie 
sa  se  pastreze  §i  acest  gest  de  nobleje  al  parintelui  Gheorghe, 
care,  noua,  personal,  ne-a  aratat  ca  preo^ia  inseamna,  in  primul 
rand,  con§tiin^a  §i  determinarea  de  a  face  lucruri  cutremurator  de 
frumoase  §i  de  sfmte  pentru  bucurarea  duhovniceasca  a 
oamenilor. 


109 


Scrisul,  semndtura  §i  cum  aratd  un  referat  al  unei 
teze  de  licenfa  intocmit  de  cdtre  profesorul 
Nichifor  Crainic 


1 


" 


•MAtix mdwa*iei  jjj  flu*.   @Cfe mint  iffia  *}J 

UNYERSIUTE*  DIP  BlCUHf?TI 

C.TSA  1 1  I. 

■ii  im;  THOU 

5w 


UECAKA  1 1. 1. 

MALI  l£TAffl  ro-  TCDLOOIE 


Wh 


/}  Aid  nWurtil.   avem    an^arpi   a    Vji   hmittftt   yt'4ittin(   tnz*-\    >i* 
*i'    I'd    rH<jtfwi    mT    &j"]nrL:(ji'fi  n.j  «KMi(i    ff  m^rfyjfcwJ    iirfcptfiiffte 


J 


Forma  maxima  a  imaginii145 


145  Articol  din  data  de  3  septembrie  2008. 


110 


Forma  maxima  a  imaginii. 


Ill 


F?e  ftra  r 


#iJ>T)i^7_S*    &/#"  JwtfKr  ■ 


1  if^*.*! 


Jf*^    jF  ***&,'    ,T      ,.K,Vm     JUVJC      ^V>-^      .^'(Jv/'V       Hfj"     V     j'(**V-      ^(^ 

*7c*c»      ftj&ji'    iVi;"?'    ^fit1  ^'.ij.jvi      fr^Ar'4     i>    Jf^f^ff-1  ^l^J'  . .        tr  ■'/■"V 


r-TiT#4     . 


.■■■'■'''  ■" 


4 


J'ifA*\i     tifmf  if   iuV^  fr-'-ynii    JLt-i^J-i, 


■  i 


■inn;   f***i&Jwt-t *   V^fij^' 


4^<»iy    "*<  -fl»n* 


tfj     -*y     & 


*te 


ttfrj} 


iyyJSP    _+^    mfu^     fcu/ij     J,  >^-r     ,X" 


^Vh     i-  fl/Jy    Hn,'  ^ti**      ^wifc     iKwtAftji/i*.     #,    JUmt*<^^     t^fja^ft^/^''-^! 


i^*T4*-.-fl'_Vi, 


^.■Tj'T'fe^'^     -tiii'4*^.ii'  ti 


'•fJ>-j£-/v?    •(&'  Ore*    ^      ^fit/    uyUS'f  Jr 


/*;  ytai^  K  d-i, 


^■jj,^;,  ^411*^; 


/ 


■    yflS-C^.V     ^«Ai. 


Forma  maxima  a  imaginii. 


112 


O  expresie  a  elegan^ei  §i  a  aten^iei  §i  o  mostra  de 
rafmament  regular.  Adica  avem  de-a  face  cu  un  referat  obisnuit  §i 
nu  cu  unul  special  la  o  teza  de  licen^a.  Referatul  este  anexat  la 
teza  de  licen^a  a  candidatului,  manuscrisul  fiind  batut  la  ma§ina  §i 
legat  in  piele. 

Referatul  domnului  Nichifor  Crainic  este  elogiator  iar 
candidatul  scria  o  teza  de  licen^a  despre  poetul  Vasile 
Voiculescu,  cand  poetul  implinise  5 1  de  ani  de  via^a. 

Daca  nu  ne  reca§tigam  frumuse^ea,  aten^ia  §i 
maiestuozitatea  in  Teologie,  cu  alte  cuvinte,  se  pare  ca  nu  avem 
ce  sa  lasam  posterita^ii! 


113 


Ce  ne-a  invafat  incatalogabilul  §tefan  Iordache? 


...In  primul  rand,  valen^ele  insondabil  de  cutremuratoare 
ale  tacerii146.  Nu  1-am  vazut  niciodata  direct,  fa^a  catre  fa^a,  dar 
unde...l-am  vazut,  1-am  vazut  profund,  incatalogabil,  maiestuos, 
intr-o  splendoare  rara,  impletind  in  el  dramatismul  viefii  cu  pofta 
de  viajd. 

§i,  la  fiecare  inregistrare  ramasa  de  la  el  se  imbina  aceasta 
tristeje  rara,  adanca,  profunda,  a  genialilor,  cu  clocotul  de  viaja  si 
de  voiosie  al  omului,  care  se  bucura  de  ceea  ce  se  petrece  cu  el. 

Dinu  Sararu  afirma  ca  a  murit  ca  un  fdran  autentic, 
pentru  ca  a  cerut  sa  i  se  dea  lumanare  inainte  sa  moara  si  si-a 
^inut  el  singur  lumanarea  in  mana. 

Va  fi  ingropat  in  satul  pe  care  si  1-a  ales,  dupa  ce  mar^i, 
adica  maine,  16  septembrie  2008,  va  fi  la  Teatrul  National, 
pentru  ca  sa  il. .  .revedem  pentru  ultima  oara. 

Aseara,  intr-un  interviu  pe  care  1-am  urmarit  la 
televiziunea  na^ionala  spunea,  ca  nu  s-a  spovedit  niciodata  - 
pacat,  daca  nu  a  primit  acest  mare  dar  al  iertarii  macar  odata!  - 
insa  voca^ia  lui  a  fost  aceea  tocmai  de  a  marturisi  despre  om, 
despre  vigoarea  si  neputin^ele  omului. 

Am  inva^at  tainele  tacerii  cu  el,  ale  tacerii  dramaticc.iar, 
in  al  doilea  rand,  am  inva^at  sa  privesc  profund.  Marii  actori  nu 
pozeaza,  ci  ei  privesc  in  tainele  inimii  omului,  ca  sa  scoata 
arcurile  de  constiin^a  ale  fiin^ei  noastre  la  lumina.  Ei  se  store  de 


146  Articol  din  data  de  15  septembrie  2008. 

147  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_S%C4%83raru. 


114 


viaja,  la  propriu,  pentru  ca  viat.a  unui  personaj  sa  fie  viat.a  care 
vibreaza  in  vie^ile  altora. 

Ca  scriitor  de  piese  de  teatru  §tiu  ce  inseamna  sa  fii  in 
pielea  personajului.  De  foarte  multe  ori,  pentru  ca  sa  scriu  teatru, 
am  fost,  a  trebuit  sa  fiu  inteligenfa  interioara  aidoma  lui  Florin 
Piersic  sau  §tefan  Iordache,  pentru  ca  sa  pot  rosti  /  percepe  / 
gandi  /  sesiza  via^a  unui  personaj,  sa-i  pun  pe  limba  randuri  de 
viaja  §i  sa-1  fac  sa  fie  viu. 

Ca  sa  po^i  sa-i  dai  viatl,  din  via^a  ta,  unui  personaj  trebuie 
sa  fii  o  inteligenfa  creatoare,  un  om  care  nu  este  o  personalitate 
scindata  in  ea  insa§i,  ci,  dimpotriva,  o  personalitate  care  poate 
accesa  diverse  moduri  de  a  fi,  tocmai  pentru  ca  este  mai  presus 
de  ele,  ca  una  care  le-a  inmagazinat  organic. 

Iar  §tefan  Iordache  este  unui  dintre  preagenialii  actori 
romani,  care  nu  poate  fi  catalogati  intr-un  fel,  tocmai  pentru  ca 
nu  po^i  sa  il  vezi  doar  al  unui  personaj  pe  care  1-a  realizat,  ci  el 
este  al  tuturor  personaj elor  la  un  loc. 

§tefan  Iordache  a  fost  o  planeta,  o  lume  care  s-a  dus 
impreuna  cu  el  §i  care  nu  mai  poate  fi  recuperata.  Cand  mor 
oamenii  de  geniu  §i  Sfintii  lumii,  ei,  tot  ceea  ce  inseamna  ei  se 
translateaza  impreuna  cu  ei  §i  ramanem  mai  goi,  mai  singuri,  mai 
neexplica^i... pentru  ca  ei  ne  explicau  cine  suntem  in  ample 
moduri. 

Ieri,  azi,  maine...sunt  trist.  Sunt  trist  pentru  ca,  aidoma  lui 

1  dS 

Mitica  Popescu  ,  mi-am  pierdut  un  prieten  cu  care  nu  am 
discutat  niciodata  verbal... dar  cu  care  am  avut  lungi  dialoguri  de 
in^elegere  reciproca. 

Sunt  trist  pentru  ca  §tiu  ce  inseamna  moartea  lui.  Moartea 
lui,  a  lui  Florin  Piersic149,  a  Maei  Morgenstern150,  a  Oanei 
Pellea151,  a  Emiliei  Popescu152  etc.  inseamna  §i  va  insemna 
pentru  teatrul  §i  cultura  romana  -  avansand  in  mod  realist 
lucrurile,  chiar  daca  dureros  -  apusurile  unor  lumi  interioare 
unice,  lasand  goluri  de  neumplut  in  urma  lor. 

Via^a  Lui  §tefan  Iordache  ,  ca  §i  moartea  sa,  ne  inva^a  ca 
valoarea  ^i-o  da  munca,  aspira^iile  imense,  gratia  cu  care  traie§ti, 
prietenii  pe  care  ii  cucere§ti  cu  ceea  ce  e§ti,  patrimoniul  spiritual 
pe  care  il  la§i  posterita^ii. 


148  Un  interviu  al  sau:  http://www.gandul.info/news/mitica-popescu-e-jenanta-societatea- 
romaneasca-prin-lupta-ei-pentru-nimicuri-4246666. 

149  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 

150  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Maia_Morgenstern. 

151  Idem:  http://www.oanapellea.com/. 

152  Idem:  http://www.bulandra.ro/ro/biografii/emilia_popescu.htm. 

153  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Iordache. 


115 


§i,  poate,  ca  eel  mai  important  lucru  invafat  de  cdtre  noi 
de  la  Maestrul  §tefan  Iordache,  a  fast  acela  de  a  indrdzni  sd 
admiri  pe  oamenii  de  geniu  ai  lumii.  Acest  a  indrdzni  sd  admiri 
inseamna  lucrul  pe  care  1-a  facut  pentru  mine  personal,  fapt 
pentru  care  ii  suntem  recunoscatori  toata  via^a. 

Dumnezeu  sa  va  ierte,  Maestre  §tefan  Iordache  §i  sa  va 
rasplateasca  pe  masura  admira^iei  pe  care  v-o  purtam! 


116 


Crin  Antonescu:  un  om  al  maturitalii politice 


interviu-cu-crin-antonescu 

ttt 
Preluare  de  la  Victor  Ciutacu. 

*** 

Cu  o  saptamana  in  urma154,  o  domni§oara  atenta  §i 
sensibila,  m-a  solicitat  pentru  un  sondaj  de  opinie  §i,  printre 
multe  alte  intrebari,  mi-a  cerut  sa.  dau  nume  de  politicieni  in  care 
am  incredere  §i  sa  §i  motivez  pentru  ce  fac  acest  lucru. 

La  primirea  intrebarii  am  avut  doar  doua  nume  pe  limba: 
Sorin  Oprescu  si  Crin  Antonescu.  §i,  pe  amandoi  i-am  crezut  §i  ii 
cred  capabili  sa  ma  reprezinte,  pentru  ca  mi-au  ca§tigat 
increderea  ca  persoane. .  .§i  nu  pentru  coloratura  lor  politica. 

Pe  Prof.  Dr.  Sorin  Oprescu155  l-am  cunoscut  prin 
intermedierea  televizorului.  Pe  Prof.  George  Crin  Lauren^iu 
Antonescu156  l-am  cunoscut  prin  prisma  vecinatatii. 

Insa  nu  mi-am  exprimat  niciodata  admira^ia  pentru 
dumnealui,  ci  raporturile  dintre  noi  au  ramas  la  stadiul  de  saluturi 
amiabile,  de  vecinatate.  Pentru  ca  nu  am  obiceiul  de  a  ma 
autopropune  [§i  cu  acest  obicei  am  pierdut  multe  in  via^a!]  nu  am 
indraznit  niciodata  sa  imi  exprim  nici  admira^ia,  dar  nici 
compasiunea,  atunci,  cand  am  aflat,  ca  so^ia  sa...se  sinucisese. 

Insa  am  facut  rugaciune  de  pomenire  pentru  dumneaei, 
cand  am  vazut  ca,  intr-o  sambata  diminea^a,  domnul  deputat,  cu 
un  grup  de  5-6  persoane  apropiate,  plecau  spre  Biserica  pentru  a-i 
face  pomenirea  de  9  zile. .  .§i,  cand  ne-am  intalnit  pe  strada  sau  in 
fa^a  blocului,  i-am  aratat,  prin  fa^a  mea,  ca  sunt  aproape  de 
dumnealui,  ca  §tiu  ce  s-a  intamplat  §i  ca  regret  acest  lucru. 


154  Articol  din  15  noiembrie  2008. 


155  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Oprescu. 

156  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Crin_Antonescu. 


117 


§i  cred  ca  a  in^eles  mesajul  meu...§i  a  zambit  dureros. 
Altadata,  intalnindu-ne  inopinat,  acest  lucru  s-a  repetat  §i 
amandoi  ne  bucuram  sa  ne  aratam  respectul  reciproc. 

Insa  cu  fiica  dumnealui  §i  cu  bunica  [nu  §tiu  daca  e  mama 
sa  sau  soacra  sa]  ne  intalnim  adesea,  trecem  unii  pe  langa  al^ii, 
ne  intalnim  la  cumparaturi  sau  in  pare  §i  vad,  in  mod  constant, 
modul  cum  bunica  incearca  sa  fie  §i  o  buna  mama  pentru  nepoata 
ei. 

Iar  nepoata  este  de  o  delicate^e  rani,  ascultatoare,  cu  o 
gra^ie  aparte  cand  se  joaca  §i  poetica  in  fiin^a  ei,  pentru  ca  se 
vede  ca  sufera  dar,  in  acela§i  timp,  traie§te  bucuriile  unei  copilarii 
stinghere,  de  apartament  bucure§tean. 

Interviul  pe  care  1-a  postat  Victor  Ciutacu  astazi  m-a  facut 
sa  fiu  confesiv  §i  sa  spun  aceste  lucruri  §i  nu  imi  pare  rau.  E 
placut  §i  reconfortant  sa  scrii  despre  oameni  pe  care  ii  stimezi  §i 
ii  iube§ti,  care  ni  sunt  dragi  in  mod  dezinteresat. 

Da,  Crin  Antonescu  e  un  om  al  delicate^ii  §i  al  bunului 
simk  care  traie§te  potrivit  demnita^ii  sale  dar  care  nu  abuza  de  ea. 
Traie§te  la  modul  comun  §i  nu  uita  cine  este.  Adica  pozi^ia  sa 
sociala  nu  i-a  erodat  principialitatea  §i  tocmai  acest  lucru  e  eel 
mai  stimabil  pentru  mine. 

Cred  ca  Prof.  Crin  Antonescu  m-a  inva^at  ca  politica  poate 
avea  §i  delicate^e  §i  ca  zambetul  lucid  e  un  mod  prin  care  po^i 
descre^i  frun^i  reci,  necomunicative.  §i  asta,  pentru  ca  omul  vazut 
la  televizor  s-a  imbinat  in  mintea  mea  cu  omul  intdlnit  pe  strada 
§i  tocmai  de  aceea  am  vorbit  de  o  principialitate  continud  in  via^a 
sa. 

Acesta  nu  e  un  mesaj  electoral!  Dar  este,  cu  siguran^a,  o 
marturie  despre  un  om,  care  §i-a  capatat  o  maturitate  politica  §i 
umana  de  care  avem  nevoie. 


118 


Darul   bunului   simf   sau    despre    Otlodor-ul    lui 
Mircea  Petru  Suciu 


A  1  C*7  1  CO 

In  autocarul  care  ne  ducea  spre  Pasarea  ,  la 
inmormantarea  d-lui  Silvestri159,  printre  scriitorii  -  to^i,  cu  mult 
mai  in  varsta  decat  mine  -  cu  care  am  facut  cunostint.a,  a  fost  si 
domnul  Mircea  Petru  Suciu160. 

Nu  stiam  de  dumnealui...nimic  pana  atunci.  Am  vorbit 
diverse  lucruri,  am  stat  la  masa  unul  langa  altul  si...dumnealui 
ne-a  cerut  adresa  ca  sa  ne  trimita  romanul  sau  Otlodor,  in  trei 
volume... drept  cadou  din  partea  sa.  I-am  dat  tot  ceea  ce  ne-a 
cerut... pentru  ca  intrezarisem  in  dumnealui  distinc^ia  omului 
profund,  semnul  omului  atent  la  cuvinte,  dar  si  atent 
la...zambete. 

Zambetul  sau  m-a  cucerit  din  prima:  un  zambet  calm, 
incet,  care  sus^ine  conversa^ia...si  nu  incearca  sa  o  disipeze.  Nu 
am  mai  intalnit,  de  ceva  ani  incoace. .  .un  zambet  si  o  fa^a  de  om, 
care  sa  se  ritmeze  atat  de  bine  cu  cuvintele  pe  care  le  rosteste. 

§i,  mi-am  dorit,  ca  intui^ia  mea. . .sa  fie  veridica. 


Articol  scris  pe  data  de  9  decembrie  2009. 

158  Sf.  Manastire  Pasarea  de  langa  Bucuresti: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Pas%C4%83rea. 

159  Artur  Silvestri:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Artur_Silvestri. 

160  Un      fragment      din      roman:      http://viatadepretutindeni.wordpress.com/prietenii- 
nostriscriitorii-din-romania/proza/mircea-petru-suciu-%E2%80%9Ecantece-si-voie-buna- 
tovarasi%E2%80%9C-i/. 


119 


De  ce?  De  multe  ori  mizez  pe  oameni,  cred  in  ei  mai  mult 
decat  se  incred  acestia  in  ei  insisi. .  .§i  apoi  raman  dezamagit. 
Raman  dezamagit  de  neputin^a  lor  de  a  nu  putea  sa  se  dezbare  de 
badaranie,  nici  atunci  cand  le  dai  toate  motivele  ca  esti... 
seriozitatea  la  ea  acasa. 

§i  ma  bucur  ca  dumnealui  mi-a  confirmat  intui^ia  vizavi  de 
profundul  sau  caracter,  de  suavul  sau  bun  sim^. . . 

Astazi  am  primit  confirmarea  pentru  colet,  am  ridicat 
coletul...si,  de  vreo  doua  ore  nu  imi  pot  astampara  bucuria  si 
hazul,  ca  in  Mircea  Petru  Suciu161  am  intalnit...un  Marin 
Preda162  al  Transilvaniei. 

Am  citit  numai  17  pagini  din  primul  volum...dar  mi-au 
fost  indeajuns  ca  sa  vad,  ca  stau  in  mana  cu  o  carte  fenomenala, 
cu  un  monument  de  limba  romana,  cu  atata  spirit  si  cu 
atata. .  .arhaism  dezgropat  din  uitare. 

Cuvintele  de  fa^a  sunt  o  reveren^a  fa^a  de  omul  de  litere 
aflat  la  senectute,  pentru  ca  a  dovedit  multa  aplecare 
constiincioasa  fa^a  de  tinere^ea  mea.  §i,  cand  un  om  albit  de  ani 
face  asemnea  gesturi  de  incredere  fa^a  de  mine  sunt  extrem  de 
impresionat,  pentru  ca  dovedeste  faptul,  ca  anii  n-au  trecut 
degeaba. 

Pentru  ca  stiu  ca  acest  articol  va  fi  citit  de  oameni  care  ii 
sunt  prieteni. .  .ii  rugam  sa  transmita  mesajul  nostru  de  mul^umire 
fa^a  de  dumnealui,  inainte  ca  noi  sa  il  intalnim  si  sa  ne  exprimam 
gratitudinea  fa^a  de  gestul  sau. 


161  Din  pacate,  nu  am  gasit  la  nivel  online  nicio  fotografie  sau  o  biografie  a  autorului,  caruia 
ii  omagiem  caracterul  si  bunul  simt. 

162  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda. 


120 


Oameni  care  nu  mor  niciodata 


.163 


Un  muncitor...autodidact  rar  de  care  ma  leaga 
sentimente  vii,  autentice...dincolo  de  posteritatea  sa.  Fara  carte 
prea  multa...si  dintr-o  familei  sarmana,  scapatata...ajunge  sa 
lucreze  mai  mul^i  ani  in  fabrica  de  ulei  de  la  Rosiorii  de  Vede164, 
pentru  ca,  in  ultimii  ani  de  via^a  sa  munceasca  in  subteran,  la 
mina,  in  Petrila165. 

Muncea  munca  grea...insa,  dupa  ce  isi  termina  treaba  si 
acasa...citea  multa  proza.  Diverse  romane.  Nu  mai  {in  minte 


Articol  scris  pe  data  de  12  februarie  2009. 


Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fiorii_de_Vede. 
Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrila. 


121 


cc.Insa  cred  ca  pe  la  vreo  4-5  ani  de  la  el  am  auzit  de  existen^a 
lui  Marin  Preda.  Cred  ca  mi-a  si  citit  ceva. 

Finul  Mihai  Stoica  a  fost  omul  care  m-a  inva^at,  pentru 
prima  data,  ce  inseamna  sa. .  .simii  cartea.  Nu  sa  o  citesti,  ci  sa  i^i 
palpite  in  inima,  sa  o  citesti  ca  pe  o  fiin^a  vie. 

Citea  car^i  cu  o  virilitate  greu  de  exprimat.  Un  om  cu  maini 
mari,  lovite,  grele...lua  cartea  in  maini  cu  o  seriozitate  iesita  din 
comun...si  statea  ore  intregi  cufundat  in  ea.  Dupa  ce  citea  era 
extrem  de  practic.Insa  atunci,  cand  citea,  parea  sa  nu  auda 
nimic. 

Iar  eu  eram  fascinat  ca  cineva  se  poate  concentra  atat  de 
mult  la  ce  spune  in  carte,  incat,  se  pare,  ca  am  intuit,  in  mod 
instinctiv,  cat  de  grava  e  taina  aceasta  a  cititului.  Peste  pu^in 
timp  eu  eram  omul  care  inva^a  sa  citeasca  si  sa  scrie  de  la 
gradinrfa. .  .pentru  ca  sa  citesc. 

Insa  mi-am  dat  seama  ca  cititul  nu  te  face  si  nu  trebuie  sa 
te  faca  un  om  inactiv,  daca  el,  era  atat  de  energic  si  de 
contemplativ  in  acelasi  timp,  fara  ca  aceste  doua  lucruri  sa  se 
bata  cap  in  cap. 

Tot  datorita  fmului  Mihai  am  prins  drag  de  apa  si  de  prins 
peste,  insa  nu  am  inva^at  niciodata  sa  mot...  si  acum,  cu  atat  mai 
mult,  nu  as  vrea  sa  mai  fac  acest  lucru.  Mi  s-a  parut  inotul  ceva 
nefiresc  pentru  om,  pentru  ca  aveam  impresia  ca,  datorita  lui,  ma 
transform  in. .  .peste. 

Nu  imi  placea  sa  ma  vad  in  apa... insa  imi  placea  si  imi 
place  apa  ca  sa  o  pot  contempla,  pentru  multa  via^a  care  este  in 
ea. 

El  prindea  peste  cu  mana  si  nu  cu  undi^a.  Intra  sub  malul 
apei,  sub  radina166  dupa  peste,  nu  ii  era  frica  de  serpi,  se  ducea  la 
prins  raci  si  la  gasit  scoici...si,  mai  ales,  era  un  specialist 
desavarsit  la  preparat  raci.  Primii  raci  fier^i,  de  culoare  aprinsa, 
mirosind  peste  inchipuire. .  .i-am  vazut  la  el  pe  masa. 

Pe  mine  ma  prindeau  tot  timpul  in  clesti,  nu  prea 
in^elegeam  cum  sa  mint  scoicile  ca  sa  se  deschisa...doream  sa 
prind  pesti  si  raci  si  sa  gasesc  scoici  dar  mi-era  mila  sa  le 
mancam.  Nu  suportam  sa  le  omoram. 

Insa  el  mi-a  explicat  ca  noi  trebuie  sa  le  mancam... chiar 
daca  ne  este  mila  de  ele;  ca  si  lui  ii  e  mila  de  ele. .  .dar  ca  nu  avem 
ce  face... I-am  dat  dreptate:  nu  aveam  ce  face,  pentru  ca  §i  noua 
ne  erafoame. 


166  Cf.  http://dexonline.ro/search.php?cuv=radin%C4%83,  radina  =  loc  de  sub  mai,  scobit, 
unde  se  aduna  pestii. 


122 


El  imi  arunca  pe§tii  iar  eu  faceam  o  groapa  in  nisip, 
puneam  apa  in  ea  §i  ii  pastram  acolo,  vii.  Pentru  ca  nu  se 
in^elegea  deloc  cu  mine  trebuia  sa  mergem  cu  vadra  plina  de  apa, 
pentru  ca  pe§tii  sa  nu  moara  pana  acasa.  Insa  lui  ii  placea  sa  imi 
faca  toate  gusturile  §i,  mai  ales,  sa  imi  explice  ceea  ce  ma 
interesa  pe  mine... pentru  ca  §tia  ca  pe  mine  se  poate  baza  §i  ca 
in^eleg  tot  ceea  ce  el  dorea  sa  imi  transmits. 

Nu  mai  §tiu  de  unde  am  facut  rost  de  un  iepurc.Insa  eu 
nu  §tiam  ca  iepurii  stau  in  cu§ca. .  .I-am  dat  drumul  prin  curte  §i  a 
inceput  sa  manance  varza  §i  joardele  de  la  vi^a  de  vie.  Pentru  ca 
mamaia  sa  nu  ma  bata...m-a  ajutat  sa  prind  iepurele  buclucas. 
§i. . .el  mi-a  aratat  cum  trebuie  sa  ii  construim  ghereta  /  casa  unde 
sa  doarma. 


123 


In  vreo  ora-doua  mi-a  facut  casa  pentru  iepure...  insa 
iepurele  nu  prea  vrea  sa  stea  in  cusca  aia,  pentru  ca  se  sim^ea 
stingher.  Insa,  si  dupa  ce  a  murit  finul  Mihai. .  .ghereta  a  ramas  ca 
o  amintire  barbatoasa,  facuta  de  mainile  lui  muncitoare  si  de 
inima  lui  extrem  de  prietenoasa,  dintr-o  nevoie  copilaroasa  ca  a 
mea,  care  nu  aveam  locuin^a  pentru  iepure. 

Desi  putea  si  trebuia  sa  faca  o  lucrare  de  mantuiala, 
nesolida,  el  s-a  apucat  sa  faca  o  lucrare  artistica...  pentru  un 
iepure,  care,  si  asa,  stia  ca  o  sa  moara  maine-poimaine... pentru 
ca  eu  imi  gaseam  mereu  alte  gusturi,  alte  jocuri,  alte  proiecte. 

In  toata  copilarirea  mea  cu  finul  Mihai  nu  am  in^eles 
nimic  indecent,  nimic  nelalocul  lui.  Primele  dracuituri  si 
injuraturi,  paradoxal,  le-am  inva^at  de  la  colegii  mei  de  joaca, 
care  erau  niste  natantoi  invidiosi,  buni  numai  de  glume  tampite. 

Niciodata  nu  am  vazut  si  auzit  la  el  lucruri 
indecente...Subliniez  acest  lucru,  pentru  ca  stia  ca  trebuie  sa  fie 
foarte  atent  cu  simplitatea  mea,  cu  curiozitatea  mea,  cu  navalnica 
mea  pasiune  pentru  lucruri  noi,  pentru  experience  noi. 

In  fotografia  aceasta  era  cu  mine  la  balci  si  ne-am  dus  la 
fotograf.  Nu  mai  stiu  nimic  despre  circumstan^ele  momentului. 
Mi-a  placut  mult  sa  revad  aceasta  fotografie,  pentru  ca  exprima  o 
candoare  autentica,  fiindca  fmul  Mihai  si-a  dorit  intotdeauna  un 
baiat  si  nu  1-a  avut  niciodata  cu  fma  Tudora. 

Cand  fotograful  ne-a  imortalizat  pe  amandoi  -  cred  ca  e 
singura  pe  care  o  mai  am  cu  el  -  a  prins,  de  minune,  atat  bucuria 
lui  pentru  mine,  paternitatea  lui  reala  pentru  mine  cat  si  sfiiciunea 
si  cumin^enia  vie^ii  mele,  care,  sunt  tot  la  fel  de  vii  in  fiin^a  mea 
si  acum. 

Binein^eles,  ca  nu  le  pot  arata,  ca  si  pe  alte  stari,  ca  pe  niste 
carfi  deschise. .  .tuturor.  Cred  ca  un  fald  mare  al  smereniei  e  acela 
de  a  nu  te  prezenta  cu  sincerita^ile  tale  tulburatoarc.sub  lumina 
rampei.  Cand  aceste  lucruri  se  produc...sfhn;enia  /  frumuse^ea 
devin  teatrale.  §i  sunt  admirabil  de  dezgustatoare. . . 

Un  barbat  de  o  frumuse^e  puternica...langa  un  copil  de  o 
candoare  fermecatoare.  Tocmai  asta  il  uimea  pe  el  la  mine: 
candoarea  cu  care  il  ascultam,  cu  care  ii  puneam  intrebari,  cu 
care  il  ascultam,  cu  care  ma  lasam  condus  fara  sa  o  fac  pe  prostu' 
sau  pe  sonatu',  pentru  ca  imi  displacea  pro  fund  -  ca  si  acum  -  ca 
cineva  sa  isi  bata  capul  cu  mine  si  eu  sa  nu  fiu  cu  totul  atent  la 
ceea  ce  imi  spune  el  si  la  ceea  ce  vrea  el  de  la  mine. 


124 


Intr-o  iarna,  fina  se  certase,  habar  aveam  de  ce,  cu  mamaia 
§i  nu  mai  m-a  lasat  sa  vorbesc  cu  el.  Pe  fmul  Mihai  il  durea  mult 
acest  lucru,  ca  §i  pe  mine. 

Pe  mine  nu  ma  interesa  cearta  lor,  a§a  ca  m-am  dus,  langa 
gard  [ei  stateau  in  fundul  cur^ii  noastre]  ca  sa  vad  cum  taia 
porcul.  Noi  nu  aveam  pore  in  acel  an,  nu  ma  interesa  sa  mananc 
carne. .  .dar,  ca  intotdeauna,  abia  a§teptam  sa  mananc  §orici. 

Imi  era  o  mila  teribila  pentru  proc. .  .dar  §i  o  pofta  nesatula 
pentru  §orici  cu  sare,  smuls  direct  de  pe  porcul,  care  era  parlit  cu 
paie.  Cand  m-a  vazut  privindu-i  printre  gard. .  .i-au  dat  lacrimile. 

A  certat-o  pe  nevasta  lui  nu  §tiu  pentru  ce  -  probabil  dorea 
ca  sa  nu  ma  bage  in  seama  -  §i  a  venit  la  mine  la  gard,  m-a  ridicat 
cu  mainile  pe  deasupra  micului  gard  de  sarma,  dintre  cele  doua 
cur^i  §i  m-a  pus  pe  pore,  pe  porcul  curat  colilie...care  abia  fusese 
taiat  §i  m-a  uns  pe  frunte  §i  pe  nas  cu  sangele  cald  al 
animalului... 

Stai  aid,  cu  mine,  Doruleiule  tata,  si  nu  te  uita  lafemeile 
astea!  Ca  barbat  trebuie  sa  ai  minte  si  sa  stii  ce  e  bine  safacil: 
asta  am  in^eles  eu  din  gesturile  §i  cuvintele  lui.  Acesta  a  fost 
primul  exemplu  major  de  discernamant  din  via^a  mea  §i,  ulterior, 
exemple  de  discernamant,  din  pacate,  am  primit  numai  de  la 
barba^i,  cat  §i  exemple  admirabile  de  tandre^e  duhovniceasca. 

Pentru  ca  eram  un  copil  premiant...tataie  Marin  mi-a  luat, 
intr-un  an,  acordeon...intr-un  alt  an  chitara,  o  ditamai  chitara  de 
la  Reghin     . . .  Insa  mi-a  displacut  profund  meseria  de . . .  lautar. 

Binein^eles,  muzica  nu  inseamna  numai  lautarie  §i  la 
aceste  instrumente  se  pot  canta  multe  lucruri.  Insa  am  in^eles  ca 
muzica  instrumentala  nu  este  o  exprimare  umana  genuina  ca 
glasul...fapt  pentru  care  nu  am  vrut  sa  cant  fals... din 
instrumente.  Le-am  primit... §i  nu  am  inva^at  niciodata  sa  cant  la 
ele. 

§i,  finul  Mihai,  cand  am  capatat  eu  chitara,  pe  la  8-9  ani, 
tocmai  tragea  sa  moara.  Mi-a  ascultat  zdranganiturile  cu  o  pace 
rani,  de§i,  i§i  ^inea  ma^ele  in  chimir168,  ca  sa  nu  ii  cada,  pentru  ca 
i  se  sparsese  firul  de  la  operate. 

Era  in  agonie,  intr-o  lupta  teribila,  pe  care,  culmea,  atunci 
nu  am  nrfeles-o  deloc.  A  doua  zi,  daca  nu  ma  in§el,  a  fost  luat  la 
spital,  a  murit  la  spital. ..§i  cand  1-a  adus  acasa  am  fost  terifiat, 
pentru  ca  prietenul  meu,  datorita  caldurii,  avea  viermi  in  nas,  pe 
care  fina  incerca  sa  ii  mascheze  cu  vata. 


167  Din  cele  clasice,  de  aici:  http://www.hora.ro/pages/guitars_ro.htm. 

168  Un  brau  lat,  care  ii  strangea  pantecele. 


125 


Am  sarit  de  la  o  mare  tandre^e  la  o  mare...teama  §i  la  o 
apasatoare  singuratate.  Moartea  a  devenit  un  gol  teribil  in  fiin^a 
mea.  Atunci  am  in^eles  zadarnicia  trupului,  a  existen^ei...dar  §i 
faptul,  ca  oamenii  nu  mor  niciodata. 

§i  acum,  cand  il  evoc,  il  evoc  ca  pe  un  om  viu,  pentru  care 
ma  rog  mereu,  pentru  ca  e  tot  prietenul  meu,  e  tot  omul  pe  care  il 
iubesc,  un  om  fundamental  din  via^a  mea,  intr-un  anume  fel  un 
parinte,  intr-un  anume  fel  un  initiator  al  meu  in  cultura,  intr-un 
anume  fel  un  model  de  bdrbat  de  care  ma  simt  mandru. 

El  este  printre  rarii  oameni  din  via^a  mea  pentru  care 
cuvantul  dat  a  fost  mai  presus  de  orice.  La  el  cuvantul  dat  era  mai 
presus  de  datorie.  De  la  el  am  inva^at  punctualitatea,  de§i,  pentru 
unii,  s-ar  parea  ca  copiii  de  5-6  ani  nu  §tiu  ce  e 
aia. .  .punctualitate  §i  ascultare. 

Cu  el  ma  sim^eam,  deopotriva,  in  timpuri  stravechi,  in 
campanii  militare,  departe,  in  expedrfii  de  cercetare  a  faunei  sau 
intr-o  realitate,  care  nu  cuno§tea  greul.  El  aplana  greul,  facea  tot 
greul  §i  mie  mi  se  parea  greul  extrem  de  u§or,  pentru  ca  el  dadea 
fiecarei  clipei  alura  ca  totul  se  poate,  ca  totul  e  frumos  §i  prea 
pu^in  greu. 

Cred  ca  la  un  moment  dat  am  mai  scris  la  nivel  online 
despre  finul  Mihai.  Acum  mi-am  dat  seama.  §i  despre  careful  lui 
eel  mare,  care  a  murit  de  dorul  lui,  atunci  cand  a  murit... despre 
Tnica.  Ma  simt  bine,  bine  de  tot  ca  am  vorbit  despre  el.  Ma 
bucur  foarte  mult  ca  am  gasit  aceasta  fotografie,  care  m-a  facut  sa 
ma  in^eleg  §i  mai  mult;  sa  ma  reamintesc. 

Da,  e  o  mare  fericire  sa  fii  contemporan  cu  oameni 
incatalogabili...§i  e  o  minune  de  fericire  sa  fii  intimul  lor!  Fiin^a 
mea  e  formata  din  aceste  intalniri  mai  mult  decat  providen^iale  cu 
oameni  speciali.  Ma  simt  dator  sa  vorbesc  despre  ei...§i,  cu 
siguran^a,  despre  unii  dintre  ei  voi  vorbi  atat  de  mult,  pana  cand 
mul^i  le  vor  in^elege  foarte  bine  unicitatea. 


126 


Sunt  personal  ...de  aceea  merg  cu  personalul 


Am  fost  la  mamaia169  pentru  ca  sa  o  spovedesc  §i  sa  o 
imparta§esc170,  acum,  la  intrarea  in  post171...binein^eles  cu 
personalul.  Personalul  e  personal... pentru  ca  sa  ai  timp  sa  legi 
rela^ii  personale.  Pana  ajungi  la  destina^ie  te  legi  la  o  vorba,  mai 
auzi  o  relatare  reala  de  via^a,  mai  sesizezi  cum  sta  romanul  cu 
via^a. 

Ora  diminetii:  Bucure§ti  Basarab  -  Ro§iori  Nord.  Te  urci 
din  mers,  ocupi  loc  daca  apuci,  oamenii  se  intoc  de  la  paza  de 
noapte  sau  de  la  copii  §i  cam  to^i  sunt  somnoro§i.  Se  vand  ziare 
nevandute,  semin^e,  ciocolata  cu  sau  fara  expirare,  ciorapi, 
§ervetele  parfumate,  se  citesc  ziare  ieftine,  omul  mai  i§i  da 
drumul  la  vorba  sau  la  telefonul  mobil,  care  a  devenit  megafon 
portabil. . .Te  sim^i  bine,  de. . . 

Franturile  de  vorbe  devin  discu^ii.  De  la  vinderea  porcului 
la  o  vorbire  in  Spania,  de  la  nenorocijii  de  guvernanji  la  criza,  de 
la  cum  a  murit  Stan  a  lui  Cicondel,  in  timp  ce  bea  o  bere  §i  i-au 
pus  lumanarile...la  faptul  ca  n-ai  bilet  §i  vine 
supracontrolul. .  .vorbele  sunt  vorbe  §i  romanii  sunt  romani. 

Din  tot  vagonul. . .se  pare  ca  un  sfert  aveam  bilet  §i  alte  trei 
sferturi  nu  avea.  Oamenii  veneau  din  spate  in  fa^a...ca  sa  nu  dea 
bani  la.... nasi.  De  ce  controlorii  se  numesc.rtfl^'?!  Pentru  ca 


Floarea  Piciorus. 

170  Articol  scris  pe  data  de  24  februarie  2009. 

171  E  vorba  de  Postul  Mare. 


127 


fmii  vin  la  na§i  cu...ceva  in  mana...§i  de  aceea  romanul  ii 
nume§te  pe  controlori  na§i. .  .pentru  ca  nu  iau  bilet  ci  le  dau  banu' 
in  mana. 

Lumea  picote§te...diminea^a.  Stam  infofolni  pentru  ca  e 
frig.  Degerasem  o  jumatate  de  ora  pe  peron...§i  mi  s-a  tras  cu 
raceala. 

Insa  toata  lumea  era  cam  murdara  pe  ghete  §i 
cizme...numai  tanara  profesoara,  navetista,  care  a  coborat  la  a 
treia  sta^ie  sau  la  a  patra,  nu  avea  nici  pic  de  murdarie  pe  cizmele 
ei  impecabile,  de  un  alb  alb  §i,  tot  la  fel,  nici  pe  geanta  ei 
ro§ie. .  .dar  ii  era  frig. . . §i  era  morocanoasa. 

Am  avut  o  uluire  frumosa.  M-am  gandit:  O,  daca  ar  fi 
curatd  §i  la  suflet  cape  cizme,  ce  bine  arfi?!  §i  asta  mi-am  dorit- 
o  §i  mie... 

La  intoarcere...m-a  uluit,  in  primul  rand,  verdele  ultra 
intens  al  pulovarului  unei  doamne,  care  a  urcat  cu  so^ul  ei  de  la 
stasia  Atdrnaii,  prima  dupa  Ro§iori.  Ma  uitam  la  pulovar...§i  la 
graul  de  afara,  de  pe  camp.  Graul  era  cam  ingalbenit,  pentru  ca 
nu  a  avut  prea  multa  zapada...dar  verdele  de  pe  ea  era  atat  de 
frumos,  incat  nu  cred  ca  am  vazut  vreun  verde  mai  frumos 
vreodata. 

Am  venit  acasa  §i  am  cautat  acest  verde  in  tablourile  mele 
§i  1-am  gasit  doar  in  unul,  foarte  concentrat  §i...intr-o  mica 
por^iune.  Mi-ar  fi  placut  la  culme  sa  o  pictez  pe  aceasta  doamna 
tanara,  care  nu  cred  sa  fi  avut  mai  mult  de  26  de  ani...numai 
pentru  verdele  acesta  uluitor  de  bine  ales. 

Dupa  un  alb  ultrastralucitor,  un  verde. .  .fara  cuvinte. 

In  gara  la  Ro§iori  am  intrat  in  discu^ie  cu  un  om  pe  care  il 
vazusem  ca  era  suferind.  Cand  vede  ca  sunt  disponibil  pentru  el 
imi  spune  ca  a  pa^it  o  mare  dandana  de  curand:  o  scula  electrica 
i-a  retezat  mana  stanga. .  .§i  mi-a  aratat  cusatura  facuta  la  un  spital 
bucure§tean.  Nea  Vasile  §i-a  ^inut  tot  drumul  mana,  cu  durere, 
intr-un  fular. .  .pentru  ca  il  junghia  la  caldura. 

Ne  povestim  franturi  de  existen^a  romaneasca.  Vorbim 
frumos.  Un  om  muncitor,  care  toata  via^a  a  muncit  §i  nu  s-a  dat 
inapoi.  Imi  reaminte§te  despre  cum  se  facea  schimbul  trei,  de 
noapte,  pe  timpul  comunismului,  de  cum  arata  Bucure§tiul 
altadata,  despre  cutremurul  din  90... Imi  da  detalii  despre  saracia 
bucure§teana  actuala,  care  e  saracie  lucie  in  casele  sarace. 

Cand  vine  vorba  sa  imi  vorbeasca  despre  rela^ia  lui  cu 
medicii...  imi  spune  ca  nu  i-au  cerut  niciun  ban  ca  sa  ii  puna 
mana  la  loc. .  .dar  el  le-a  dat  650  de  lei  ca  a§a  a  vrut. 


128 


Altadata  a  mai  avut  probleme  cu  spitalul. .  .§i  nu  i-au  primit 
banii.  Dar,  cand  a  auzit  ca  vrea  sa  ii  aduca  oua  §i  vin  de  la 
^ara. .  .medicul  a  acceptat. 

Am  mers  impreuna  pana  la  metrou.  Cand  sa  intru  in 
metrou  mi-am  dat  seama  ca  trebuie  sa  imi  cumpar  cartela.  Insa 
Nea  Vasile  nu  m-a  lasat  in  ruptul  capului  pana  nu  am  intrat, 
amandoi,  pe  cartela  lui. 

Un  om  la  vreo  50-60  de  ani,  mic  de  statura,  imbracat 
saracacios  §i  suferind,  mi  se  pleaca  la  plecare,  imi  saruta  mana,  il 
binecuvintez...§i  se  bucura  ca  a  avut  cu  cine  sa  discute  §i  ca  m-a 
bagat  la  metrou  pe  banii  lui.  S-a  bucurat  la  culme  ca  am  acceptat 
sa  ma  bagepe  banii  lui  -  subliniez  asta  -  la  metrou. 

A§a  ca  sunt  personal... §i  merg  cu  personalul,  pentru  ca 
imi  plac  oamenii personali . . .§i  doresc  sa  aflu  pulsul  lor,  al  vie^ii 
lor. 

Concluzia  mersului  cu  personalul:  un  alb  impecabil  la  o 
profesoara  navetista  tanara,  un  verde  de  la  o  tanara  doamna  §i  un 
bun  sim{  foarte  generos  de  la  un  om  in  varsta,  care  §tie  §i  ce  e 
munca  §i  ce  e  bunul  sim^. 

Merita  sa  conversezi  cu  oamenii...din  personal,  pentru  ca 
sunt  personam  Unii  dintre  ei,  desigur! . . . 


129 


Gustul  ingratitudinii  vs  bunul  simf  al  recuno§tintei 


1977,  cununia  civila  aparinfilor  mei 


■in 


Barbatul  in  varsta  cu  palarie  =  bunicul  care  m-a  crescut 


173 


Femeia  cu  flori  =  mama  mea 


174 


Barbatul  tanar  cu  palarie  =  tatal  meu 


175 


mamei 


Femeia  in  varsta  din  dreapta  imaginii  =  bunica  din  partea 

•176 


A  1  *7*7 

In^eleg  de  ce  oamenii  se  smintesc  :  fiindca  sunt  torpila^i, 
pe  nepusa  masa,  direct  in  sinceritatea  inimii  lor.  §i  sunt  torpila^i 
la  nivel  inalt,  de  oameni  in  care  cred,  pe  care  ii  iubesc. . . 

Omul,  oricat  de  meschin  sau  de  copil  ar  fi,  are  un  punct 
dureros...in  care  nu  trebuie  sa  il  atingi.  Nu  e  uman  sa  il  atingi! 
Dumnezeu  nu  lasa  nerazbunata  aceasta  sminteala!  De  aceea,  am 
inva^at,  pas  cu  pas,  amaraciunea  a...ceea  ce  inseamna  sa  nu  fii 


La  primaria  din  localitatea  Scrioastea,  jud.  Teleorman. 

Marin  Piciorus. 
1  Joiana  Piciorus. 

Octavian  Comeliu  Piciorus. 
1  Aurora  Mecu,  din  localitatea  Seaca,  jud.  Olt. 

Articol  din  data  de  26  martie  2009. 


130 


om,  ci  bruta.  §tiu  ce  inseamna  sa  nu  l\\  dea  nimeni  nicio 
sansa. .  .si  totusi,  Dumnezeu,  sa  \\\  faca  parte. 

De  unde  stiu?  Simplu!  Prin  aceste  randuri  subliniez  de  ce 
nu  sunt  trecu^i  in  CV-ul  meu  . .  .proprii  mei  paring.  De-a  lungul 
timpului,  mai  murfi  oameni  grosi  la  inima...au  presupus  ca 
sunt... bastard119.  O,  nu,  nu  sunt  bastard!. .Si,  daca  as  fi 
fost. .  .poate  ar  fi  fost  mai  simplu! 

Parnuii  mei  traiesc,  insa  nu  le  plac.copiii  si,  mai  ales, 
popiil  De  aceea  am  considerat  ca  inca  nu  ma  pot  legitima  cu 
oameni. ..care  nu  ma  vor. 

1  80 

Cutremurul  din  4  martie  1977  a  insemnat,  pentru  mine, 
personal... un  eveniment...al  izbavirii.  Mama,  impreuna  cu  o 
asistenta181,  in  mod  ilegalist...vroia  ca  sa  ma  avorteze  in  acea  zi, 
pentru  ca  sa  nu  isi  pateze...rochia  de  mireasa.  Tocmai  se 
pregateau... 

§i  cutremurul  a  inceput  chiar  atunci,  cand  ele  doreau  sa 
produca  avortul. . .intr-o  curte  vecina. . .si  s-au  inspaimantat. 

Cutremurul  a  insemnat... minunea  vie^ii  mele,  minune  care 
pe  al^ii  i-a  omorat  iar  pe  mine  m-a  facut  viu!  Cand  s-a  intors 

1  89 

acasa,  pentru  ca  totul  sa  ii  fie  clar  ...toate  lucrurile  ei  cazusera 
din  sifonier...si  se  imprastiasera  pe  jos.  Numai  ale  ei!  Nu  a  mai 
indraznit  sa  ma  avorteze... insa  a  ^inut  un  regim  de  via^a  ca  sa 
devin. .  .rahitic  si  sa  mor  prematur. 

Insa,  cu  tot  efortul  ei  de  a  ma  omori...m-am  nascut  bine, 
paradoxal,  pentru  ca  Dumnezeu  m-a  dorit.  Dar,  la  doua 
saptamani  dupa  nastere...m-a  lasat  la  bunicii  mei,  fara  lapte  si  a 
plecat  la  mama  ei. .  .in  urma  unei  cer^i  cu  tatal  meu. 

1  81 

Bunicul  meu... s-a  pomenit  cu  mine,  care  eram  de 
dimensiunea  unei  linguri  (mi-a  tot  repetat  acest  lucru,  cu  lacrimi 
in  ochi,  pana  a  murit),  mort  de  foame  si  singur.  La  doua 
noaptea. .  .o  vecina  mulgea  vaca184. .  .ca  sa  imi  dea  sa  mananc.  Era 
primul  dintre  strainii. .  .care  aveau  sa  ma  imbra^iseze. 

De  aceea,  cand  am  inceput  sa  scriu  literatura,  pseudonimul 
meu,  Dorin  Streinu185,  era,  de  fapt,  o  marca  personala  dar,  in 


178  De  la  nivel  online. 

179  Anumiti  credinciosi  baptisti  romani  au  tras...aceasta  concluzie,  cand  au  vazut  ca  nu  imi 
tree,  in  CV,  numele  parintilor  mei. 

180  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977. 

181  Care  locuia  la  Alexandria,  si  care  venise  la  soacra  ei. 

182  Pentru  ca  sa  inteleaga  raul  pe  care  mi-1  facea. 

183  Marin  Piciorus. 

184  Nu  mai  stiu  cum  o  chema  pe  femeie,  dar  era  mama  unui  tractorist,  pentru  ca  tataie  era 
seful  sectiei  de  tractoare  din  comuna  si  acela  era  subordonatul  lui. 

185  A  se  vedea,  la  nivel  online,  tagul:  Am  fost  Dorin  Streinu: 
http://bastrix.wordpress.com/category/am-fost-dorin-streinu/. 


131 


acela§i  timp,  §i  o  recuno§tin^a  pentru  mul^ii  straini  din  via^a 
mea. . .care  mi-au  fost  mai  aproape  decat. . .cei  de  aproape  ai  mei. 

Din  acea  noapte...bunicul  meu  §i-a  jurat  ca  nu  ma  va  mai 
da  parkrfilor  mei,  acestor  oameni  iresponsabili  §i  reci,  care  au 
trait  in  aceea§i  curte  cu  noi...dar  intr-o  indiferen^a  greu  de 
in^eles. .  .chiar  §i  pentru  mine. 

Bunica  mea186  a  devenit  casnica...  numai  pentru  ca  sa  ma 
creasca  §i  sa  ma  educe.  Lor  amandoi  le  datorez  primii  mei  20  de 
ani  de  via^a. .  .pentru  ca  am  trait  cu  ei  §i  am  mancat  din  banii  lor. 
Parin^ii  mei  §i-au  vazut  de  via^a  lor,  §i-au  folosit  cum  au  vrut 
banii. . . iar  eu  am  inva^at  sa  rabd,  sa  in^eleg. . . §i  sa  iert. 

Toata  adolescen^a  mea  a  fost  o  drama...  vie.  De 
aceea... mi-am  jurat  sa  nu  fiu  nesimfit,  rau,  razbunator,  alcoolic, 
curvar,  indelicat  etc.,  ca  parin^ii  mei.  Tot  acest  travaliu  al  §colilor 
prin  care  am  trecut  §i  toata  crea^ia  mea...e  facuta  cu  ajutorul, 
preponderent,  al  strainilor...sJ  nu  al  rudelor.  Cei  ai  mei... dep arte 
au  stat...§i  se  sileau  cei  ce  cdutau  sufletul  meu... 

N-am  in^eles  niciodata  cum  po^i  sa  invidiezi  sau  sa  ura§ti 
pe  cine  va...  pentru  ca  face  lucruri   bune.  Am  ajuns  la  aceasta 

1  87 

varsta. .  .am  terminat  studiile  doctorale  luna  trecuta  . .  .am  fost  la 
bunica  mea  ca  sa  o  vad. .  .§i  parin^ii  mei  nici  nu  s-au  uitat  la  mine. 

E  mai  mult  decat  incredibil...insa  nu  pot  sa  imi  inva^ 
mama  §i  tatal  ca  sa  ma  iubeasca!  Am  suferit  enorm...ca  nu  am 
avut  iubirea  lor...pana  cand  durerea  mi  s-a  cauterizat...§i  harul 
lui  Dumnezeu  m-a  dezlipit  de  acea  durere  sfredelitoare. 

E  pentru  prima  oara  cand  vorbesc,  in  mod  public,  despre 
aceste  lucruri,  deloc  frumoase,  deloc  atragatoare,  deloc  u§or  de 
zis.  De  ce?  Pentru  ca  sa  observam  cu  totii...cat  de  rau  e  sa  te 
compor^i  in  acest  fel,  cat  de  dezumanizant  e. 

Ii  am  pe  parnuii  mei,  pe  rudele  mele  care  nu  ma  vad...§i 
nu  ma  vor,  pentru  ca  am  intrecut  pe  to^i  din  neamul  meu  in 
cunoa§tere  si  elegan^a  §i  nu  pot  sa  suporte  aceste  lucruri... zilnic 
in  rugaciunile  mele.  Sufar  zilnic  pentru  ei.  Plang  pentru  ei...Ma 
zbucium...Insa  nu  po^i  sa  faci  nimic,  nimic  impotriva  voin^ei 
oamenilor! 

Neamul  meu  m-a  inva^at,  pas  cu  pas,  ca  nu  po^i  sa  iube§ti 
cu  for^a,  ca  nu  e§ti  respectat  pentru  ca  e§ti  un  om  al  lui 
Dumnezeu,  ca  nu  valorezi  nimic... daca  nu  e§ti  grotesc  sau...daca 
excelezi,  daca  intreci,  daca  dai  lec^ii  prin  propria  ta  prezen|a. 

Insa  eu  nu  vreau  sa  in^eleg  aceast  lecfie  intoarsa.  Nu  vreau 
sa      accept...  ca     bunul      sim^,      binele,      cura^ia,      sfin^enia, 

186  Floarea  Piciorus. 

187  Pe  19februarie'2009. 


132 


de§teptaciunea     sunt     ni§te     pagube...§i     nu     ni§te     valori 
fundamentale. 

Traiesc  o  singuratate  teribila  din  partea  acelora  care  m-au 
nascut...§i  a  acelora  care  ar  fi  trebuit  sa  ma  iubeasca,  macar  a§a, 
trupe§te,  prin  intermediul  sangelui  comun. 

De  aceea,  cu  demonii  smintelii...sunt  in  razboi  de  la 
varsta  de  6-7  ani,  cu  ace§ti  demoni,  care  l\\  spun  sa  la§i  binele  la 
o  parte,  sa  nu  mai  fii  cinstit. ..§i  sa  te  faci  o  bruta...care  sa  ii 
calare§ti  pe  cei  mai  pro§ti  decat  tine. 

Ma  trezesc  §i  ma  culc. . .cu  acest  satanism  injur:  cu  ranjetul 
demonilor  care  vor  sa  clachez,  sa  ma  pierd...in  rele.  O,  §i  e  atat 
de  u§or  sa  fii  satanist. .  .dar  atat  de  greu  sa  rezi§ti,  pas  cu  pas,  intr- 
o  lume  duplicitara,  avida  numai  dupa  bani  §i  dupa  imagine 
decupata  de  context! 

Insa  mesajul  meu...e  sa  va  iubrfi  parin^ii  §i  sa  ii  respecta^i, 
chiar  daca  nu  va  vor  sau  chiar  daca  nu  §tiu  sa  va  arate  iubirea  lor, 
mai  mica  sau  mai  mare!  Sa-i  iubrfi  tocmai  in  pofida  faptului  ca 
nu  va  vor,  ca  nu  sunt  aten^i  la  voi. .  .ca  va  invidiaza. 

Toata  aceasta  durere,  acest  munte  de  durere  din  inima  mea 
nu  a  fost  in  van.  Eu  am  scos  din  el  aur...iar  ei  foe!  Acum,  am 
in^eles  de  la  bunica  mea,  ca  nu  §tiu  cum  sa  faca  ca  sa  vorbeasca 
cumine... 

Insa  ce  sa  vorbim...dupa  31  de  ani?  Habar  am  ce  se  mai 
poate  vorbi...Nu  pot  sa  ii  iubesc  trupe§te,  ca  de  la  fiu  la 
parinte. .  .pentru  ca  nu  am  primit  o  astfel  de  iubire. . . 

Nu  pot  inventa  iubire!  Iubirea  se  daruie,  pentru  ca  sa  se 
intoarca,  inapoi,  la  tine!  Ii  iubesc  duhovnice§te,  cu  iubirea  lui 
Hristos,  care  vede  §i  in  parinte  §i  in  du§man  §i  in  prieten... numai 
apropiafi. 

Sunt  in  stare  ca  sa  ii  spovedesc.ca  §i  pe  bunica  mea,  cu 
toata  aten^ia,  daca  ar  renun^a  la  ateismul  lor  declarat, 
furibund. .  .pentru  ca  eu  reprezint  pe  preotul  pe  care  ei  nu  il  vor. 

Insa...trecutul  nu  poate  fi  §ters...§\  nici  comprimatl 
Neiubirea,  aceasta  ingratitudinc.are  nevoie  de  iertare. 

Imi  cer  scuze  daca  v-am  intristat  cu  marturia  mea 
publica...  Doar  vreo  3-4  in§i  o  §tiau  pana  la  aceasta  data,  a§a,  in 
toata  nesavoarea  ei.  Astazi  am  trait  o  decep tie... care  m-a  intristat 
pro  fund. .  .§i,  scriind  aceste  lucruri. .  .mi-am  plans  durerea  de  doua 
ori. 

Nu  da^i  na§tere  la  copii,  daca  nu  §ti^i  sa  ii  iubi^i  mai  mult 
decat  pe  dv.  in§iva! 

Nu  va  bate^i  joe. .  .de  vlastarele  lui  Dumnezeu,  pentru  ca  nu 
ve^i  scapa  nepedepsi^i! 


133 


Nu  ii  sminti^i  pe  cei  mici  sau  pe  cei  sinceri  cu  dv.,  pentru 
ca  va  ve^i  sataniza  pas  cu  pas! 

Imi  cer  inca  odata  iertare... pentru  ca  v-am  intristat,  poate, 
cu  durerea  mea! 


134 


Omul  care  mi-a  spus  prima  oara:  „  ar  fi  bine  sa 
facefi  teza  doctorala  pe  opera  Sfdntului  Simeon 
Noul  Teolog" 


~n 


Moartea  dramatica  a  parintelui  profesor  Constantin 
Mihoc  m-a  luat  iara§i  pe  nepregatite.  Statura  sa  inalta  §i  calma 
imi  staruie  in  minte  de  cateva  ore,  de  cand  am  auzit  vestea 
nea§teptata  a  mor^ii  sale. 

De§i  nu  am  mai  avut  ocazia  sa  discut  cu  dumnealui,  clipele 
marcante,  cand  1-am  cunoscut  intru  catva,  au  fost  acelea,  cand  in 
primul  an  de  facilitate,  am  facut  o  lucrare  despre  vederea  lui 
Dumnezeu  la  Sfantul  Simeon  Noul  Teolog190. 

L-a  impresionat  faptul,  ca  un  student,  abia  intrat  pe  bancile 
faculta^ii,  venea  cu  un  proiect,  pe  care  l-a  muncit  in  mod  personal 
§i  ca  era  apt  sa  discute  despre  probleme  atat  de  profunde  §i 
nelaindemana  oricui. 


'  Articol  din  data  de  5  august  2009. 


Mai  multe  fotografii  cu  sine: 
http  ://images. google. ro/images?q=Constantin+Mihoc&oe=utf-8&client=firefox- 

a&rlz=l  Rl  GGGLen R03  56&um=  1  &ie=UTF- 

8&ei=ZK04S6ezO6aknQOA2NzwDw&sa=X&oi=image_result_group&ct=title&resnum= 

4&ved=0CCsQsAQwAw. 

190  Am  pastrat  manuscrisul  acelui  articol,  pe  care  inca  nu  1-am  editat  la  nivel  online  sau  in 

vreo  carte  a  mea. 


135 


De  aceea  mi-a  spus  sa  pastrez  textul  §i  sa  ma  gandesc 
serios,  ca,  pe  viitor,  sa  fac  munca  de  cercetare  academica  §i  sa 
continui  subiectul  ca  atare. 

Fara  sa  imi  propun,  cu  ostenta^ie,  alegerea  subiectului, 
proiectul  tezei  mele  doctorale  a  fost  tot  pe  teologia 
simeoniana191...§i,  se  pare  ca  parintele  profesor  Constantin 
Mihoc  a  avut  dreptate. 

A  avut  dreptate  cand  m-a  incurajat  sa  fac  ceva,  la  care  nu 
ma  gandisem  nicio  clipa  mai  inainte.  Un  astfel  de  indemn  a  fost 
benefic  §i  ii  sunt  recunoscator  pentru  el. 

Dumnezeu  sa  va  odihneasca  in  pace,  parinte  profesor 
Constantin  §i  va  mul^umesc  pentru  cele  pe  care  le-am  inva^at  de 
la  Sfin^ia  voastra! 


191  Teza  noastra  doctorala  se  afla  la  nivel  online  si  o  puteti  downloada,  in  mod  gratuit,  de 
aici:  http://bastrix.wordpress.eom/2009/l  1/1 8/vederea-lui-dumnezeu-in-teologia-sfantului- 
simeon-noul-teolog/. 


136 


Sa  vezi  si  dincolo  de  ochi 


1  Q9 

Nici  adormirea  sa  nu  m-a  luat  pe  asteptate.  Exista, 
uneori,  un  fel  de  a  muri...care  ma  lasa  fara  cuvinte.  Tocmai  de 
aceea  nu  am  scris  nimic,  de  cateva  ore  incoace,  de  cand  am  aflat 
vestea.  Pentru  ca  nu  ma  pot  obisnui  usor  cu  moartea  unora. . . 

Parintele  Teofil,  un  alt  Fericit  al  lui  Dumnezeu,  a  plecat 
dintre  noi  cu  un  aer  frumos,  cu  zambet  teologic.  Pentru  ca 
prezenta  sa  printre  noi  a  avut  darul  sa  ne  spuna,  ca  poti  sa  vezi 
dincolo  de  ochii  stinsi,  dincolo  de  pleoapele  lasate,  dincolo  de 
tine. .  .daca  ai  harul  lui  Dumnezeu  drept  ochi  noi,  duhovnicesti. 

Cand  unii  merg  de-amboulea  si  cu  ochi  buni,  cum  sa  nu  fie 
o  minune  imensa,  cand  vezi  pe  un  om  fara  ochi,  ca  merge  sa 


192  Articol  scris  pe  data  de  30  octombrie  2009. 


137 


predice  peste  tot,  sa  spovedeasca,  ca  citeste  si  scrie  carti,  concepe 
carti. .  .si,  mai  are  si  zambet  non-atotsiutor? 

L-am  audiat  de  vreo  doua-trei  ori  in  direct,  in  sala.  Nu  am 
vorbit  niciodata  cu  dumnealui,  insa  am  auzit  vorbe 
frumoase...dar  si  urate  despre  el.  Insa  eu  nu  ma  uit  la  ceea  ce  se 
spune  despre  cineva... ci  la  ceea  ce  vad  in  cineva.  Nu  imi  plac 
comentatorii  care  denigreaza  si  nici  cei  care  umfla  conturul  unei 
persoane. .  .ca  sa  devina,  cu  dinadinsul, personalitate. 

Personalitatea  duhovniceasca  nu  este  intruziva,  adica  nu  se 
propune  in  mod  barbar  in  viata  ta...ci  ea  intra  ca  uleiul  in 
candela  si  la  fel  si  arde  in  tine.  Persoana  sa  si  cuvintele  sale  s-au 

5  5  5 

sedimentat  in  timp,  desi  nu  cred  sa  fi  vorbit  vreodata  despre  el  in 
mod  public.  Doar  privat. . . 

Dumnezeiescul  Teofil  face  parte  din  lumea  lui,  care  nu  e 
lumea  mea...Face  parte  din  romanismul  primei  parti  de  secol  20, 
are  parfumul  lui,  modul  lui  de  a  pune  problema...insa,  de  foarte 
multe  ori  am  simtit  caduce,  improprii  modurile  cum  punea 
problema,  atat  el  cat  si  alti  Dumnezeiesti  Parinti  ai  Romaniei, 
care  au  adormit. .  .sau  o  vor  face  in  curand,  ca  asta  e  viata  omului, 
fie  el  si  Sfant... 

5 

Insa,  cu  toate  ca  era  depasit  de  vreme  in  abordarea  sa 
eclesiala  si  in  cuvantarile  sale  (si  toti  suntem  depdsiti,  mai  mult 
sau  mai  putin,  atata  timp  cat  lumea  noastra,  in  care  am  trait, 
moarc.la  un  moment  dat  si  nu  o  mai  invie  nimeni  si  vine... la 

5  5 

rand... lumea  altora),  tocmai  asta  m-a  fascinat:  ca  imi  vorbea 
despre  lumea  lui,  care  nu  era  lumea  mea...dar  care  a  imbogatit 
lumea  mea. 

Femeia  de  la  tara,  de  vreo  60-70  de  ani,  care  vine  la  oras, 
dupa  cum  stiti,  vine  cu  fusta  ei  si  cu  baticul  ei  de  acum  30  de  ani, 
pe  care  le-a  imbracat,  cand  era  ea  tanara,  cu  modul  ei  de-a  fi.  Nu 
stie,  eel  mai  adesea,  cum  se  vorbeste  la  mobil,  cum  se  foloseste 

5  7  7  5  7  , 

un  card  bancar,  cum  se  face  chat... Lumea  ei  a  inghetat 
undeva...si  aceasta  inadaptare  continua  la  nou  pe  mine  ma 
infioara,  pentru  ca  e,  eel  mai  adesea,  voita. . . 

La  fel  erau  si  vorbele  si  modul  lui  de  a  face  teologie  si 

5  5  O  5 

modul  lui  de  a  vedea  lumea:  ramasesera  in  urma.  Insa,  cu  toata 
aceasta  ramanere  in  urma  in  domeniul  surselor  teologice  si  a 
raportarii  la  ele,  a  vorbelor,  a  cunoasterii  pacatelor  si  a  bunelor 
vremii  noastre  reale  si  nu  imaginare . .  .FarintelG  Teofil  avea 
ingenuitatea  sa,  frumusetea  sa,  copilarismul  sau  matur,  sfintenia 
sa,  experienta  sa  enorma...care  te  faceau  sa  treci  peste  micile 
neajunsuri  aduse  de  varsta  si  de  inadaptare. 


138 


Ceea  ce  m-a  binedispus,  ceea  ce  m-a  umplut  de  har  era 
seninatatea,  jovialitatea  si  lejeritatea  sa  duhovniceasca  de  a 
disculta  probleme  grave,  in  doi  timpi  si  trei  miscari  si  cu  un 
limbaj  comun.  Traia  o  Ortodoxie  destinsa  si  nu  crispata.  Stia  sa 
se  faca  iubit,  apreciat,  ascultat  pana  la  sufocare...pentru  ca 
spatiile  unde  el  conferentia  deveneau,  deodata,  mici. 

Era  fenomenul  frumos,  minunat,  care  se  dorea  vazut.  Era 
eel  de  la  care  se  asteptau  multe,  impotriva  sanatatii  si  a 
handicapului  sau.  Era  eel  care  isi  inregistra  (cat  imi  placea  asta!) 
cuvantarile,  pentru  ca  sa  le  reasculte,  sa  le  pasteze. . . 

Un  om  al  curajului  si  al  rezistibilitatii  impotriva 
handicapului  sau  dobandit  de  vedere.  Un  om  al  muncii,  cum  nu 
sunt  multi  dintre  cei  tineri,  de  astazi.  Un  om  al  bunului  simt,  cu 
dragoste  fata  de  Traditia  Bisericii,  cu  dragoste  fata  de  romani,  cu 
dor  pentru  tineri,  pentru  a  se  darui  prin  cuvant  si  fapta  altora. 

Nu,  lucrurile  nu  tree  neobservate,  chiar  daca,  uneori, 
raman...neconsemnate!  Faptele  raman  in  oameni,  formeaza 
oamenii.  Ceea  ce  se  face  in  ascuns,  in  taina  se  vede  pe  fata,  pe 
trupul,  in  cuvantul,  in  carnea  si  in  sufletul  omului.  Nimic  nu 
ramane  fara  vedere!  Ochii  lui  Dumnezeu  privesc,  iau  seama, 
asculta  indelung.  Ochii  lui  Dumnezeu  ne  asculta  indelung  si 
urechile  Sale  ne  vad  indelung. 

Si  iarasi:  nu  mi-am  propus  in  aceasta  seara  ca  sa  va 
vorbesc  despre  el.  Nu  mi-am  propus  nimic.  Dar  harul  vietii  lui, 
care  a  ramas  in  mine  si  in  multi  altii,  cu  siguranta,  m-a  indemnat 
sa  vorbesc  si  vorbesc  cu  placere,  cu  bucurie,  cu  candoare,  pentru 
ca  cuvintele  izvorasc. .  .si  nu  sunt  trase  de  par. 

Necrologurile  nesincere  sunt  precum  copilul  dus  cu  forta  la 
gradinita.  Ala  nu  vrea  sa  mearga...si  bunica-sa  sau  mama-sa  ii 
spun  invatatoarei...ca  nu  a  putut  sa  doarma  toata  noaptea  de 
dorul  gradinitei... 

Cam  asa  ramanem  in  oameni:  ca  un  izvor  de  bucurie  si  de 
seninatate,  de  cuvinte  frumoase,  daca  suntem  o  imagine  plina, 
crestineasca,  pro  fund  ortodoxa!  Daca  vrei  sa  fortezi  lucrurile  nu 
vei  avea  nimic.  Dar  daca  te  darui  oamenilor,  daca  le  misti  inimile 
si  mintile,  daca  le  umplii  gandurile  si  inima  cu  har,  atunci  harul 
lui  Dumnezeu  va  vorbi  despre  tine  in  inimile  altora. 

Dumnezeu  sa  te  ierte,  Parinte  Teofile,  si  sa  ne  ierte,  prin 
sfintele  tale  rugaciuni  catre  Domnul!  Si  iti  multumesc  frumos 

G  5  5  5 

pentru  candoarea  de  a  ne  fi  aratat  ca  Ortodoxia  e  o  viata  cu  mult 
umor   serios,    cu   multa   nevointa   serioasa,    cu   multa   curatie 

~  i  ?  5 

ascetica,  cu  multa  deschidere,  adica  cu  fata  omenoasa. 
Si  abia  e  inceputul. . . 


139 


When  You  Are  Born  Again 


The  day  of  October  3 1  is  my  birthday. .  .and  I  reached  at  32 
years  .  After  4  years  of  literature  and  painting,  after  100  or  so 
books,  after  15  years  of  theology,  after  4  years  of  priesthood, 
after  4  years  of  blogging,  in  32  years... I  feel  everything  from  the 
beginning,  all  in  a  student's  life.  Today  I  felt,  that  I  was  born 
again,  or  take  to  the  top,  because  that  life  is  a  journey,  that  never 
ends,  although  you  die. . . 

God  taught  me  to  appreciate  life,  because  life  means 
properly  in  which  we  saved.  He  taught  me  to  respect  life  from  the 
first  moment  of  my  life,  because  I  was  saved  from  death  by  an 
earthquake.  An  earthquake,  earthquake  in  1977,  saved  my  life  in 
order  not  to  be  aborted  by  my  mother. 


Articol  scris  pe  data  de  31  octombrie  2009.  Fotografia  supra  e  facuta  de  doamna 
preoteasa,  cu  mine  rugandu-ma  la  mormantul  Fericitului  Dumitru  Staniloae,  Parintele 
nostru.  Langa  mine  e  crucea  sa  si  a  sotiei  sale... 


140 


Continuously  and  learned  that  life  is  pointless,  if  your  life 
means  a  work  that  fulfills  you.  And  my  life  is  a  job  and  a  prayer, 
which  I  celebrate  myself,  make  myself  beautiful,  beautiful  man. 
Therefore  today  I  am  happy,  fulfilled. .  .but  feel  that  I  have  to  take 
one  from  beginning,  I  forget  what  I  did  and  I  concentrated  on 
what  to  do. 

Without  this  fresh  start  everything  I  have  done  not  make 
sense. 

Looking  back  and  seeing  the  long  line  of  miracles  in  my 
life.  I  see  those  who  helped  and  those  who  I  have  avoided  due  to 
satanic  or  I  was  impaired.  I  see  all  sorts  of  people  and  great 
events  in  my  life.  This  would  have  occurred,  if  not 
started. .  .earthquake. 

In  Romania,  died  in  1977,  in  that  earthquake,  many  people 
value... But  I  was  born  when,  at  the  end  of  October  and  early 
November,  in  an  ambiguous  atmosphere.  I  have  lived  until  about 
13  years  into  full  communism,  for  class  8th  to  begin  to  teach 
democracy,  because  of  the  revolutionary  events  of  1989's 
Romania. 

The  year  1989  marked  my  conversion  to  the  Church's  life, 
just  because  some  young  people,  like  me,  who  were  dying  in  the 
streets,  with  flowers  in  their  hands,  because  President  Nicolae 
Ceau§escu,  the  communist  dictator  of  that  date.  In  1989,  in 
Bucharest,  tank  was  passed  over  the  young  demonstrators,  who 
had  flowers  in  their  hands. 

Their  faith  and  their  courage  have  passed  since  then  in  my 
heart,  for  which  I  thank  them  and  pray  for  their  salvation. 
Therefore  I  say  that  no  one  comes  by  chance  on  this  earth,  but 
each  one  is  born  with  a  purpose,  a  purpose  that  God  wants.  And  I 
think  my  vocation  is  to  be  a  servant  of  the  Church,  a  priest  and  a 
writer  of  the  Church,  a  theologian,  to  speak  about  the  wonders  of 
God  in  the  life  and  history  of  the  Church. 

I  feel  the  same  with  all  my  being.  Therefore  I  need,  day  by 
day,  to  do  something  more  and  more  beautiful  for  me  and  for  all 
together.  And  every  day  is  an  evocation  of  presence  and  work  of 
God  in  our  lives.  His  presence  with  us  is  that  which  makes  us 
constantly  changing  life,  to  see  our  sins,  we  see  errors,  let  us  see 
our  wickedness. .  .but  we  while,  to  be  others,  to  be  His  own. 

Write  it  here,  I  do  not  evoke  my  person,  but  evokes  person 
of  God  and  I  thank  and  publicly,  in  the  eyes  of  all  for  the 
wonders  of  my  life.  And  our  Church  has,  in  its  Liturgy,  prayers 
for  the  blessings  of  God  poured  into  our  lives  and  encourages  us 


141 


to  thank  His  with  heart  size.  It  teaches  us  to  thank  and  to  enjoy 
front  of  God. 

And,  if  we  live  our  lives  before  Him,  all  before  Him  and 
we  should  enjoy  beautiful. 

I  thank,  my  God,  for  all! 

I  know,  that  I  can  not  pray  to  Thee. 

But  I  know  You  know  my  heart  and  understand  my  joy  for 
You  and  that  only  You  are  my  joy  completely. 

Your  will  be  with  me,  my  God,  to  know  what  to  do  with 
my  life! 

This  is  the  fulfillment  of  my,  if  I  see  what  to  do. 

Fill  me  of  Thy  glory  and  Thy  eternal  joy,  that  Yours  is  the 
Kingdom  and  power  and  glory  of  the  Father  and  the  Son,  and 
Holy  Spirit,  now  and  ever  and  ever.  Amen! 


142 


Intdlnirea  cu  Sfdntul  Ierarh  Spiridon  sau  despre 
seriozitatea  asprimii  duhovnicesti 


Nu,  nu  mai  suport  tipul  de  icoana  renascentista,  cum  e 
aceasta194,  care  e  o  bataie  de  joe,  o  inlocuire  a  celei  traditional 
ortodoxe! 

Insa,  prin  intermediul  ei,  1-am  intalnit  prima  data  pe 
Sfantul  Ierarh  Spiridon195,  pe  la  7-8  ani.  E  o  reproducere  pe 
hartie,  de  prin  anii  '70-80  probabil...insa  seriozitatea  privirii  sale 
de  aici  a  devenit  prima  intalnire  a  mea  cu  asprimea  vietii 
duhovnicesti. 

Harul  lui  Dumnezeu  a  lucrat  in  mine  insa,  prin  aceasta 
icoana  adanc  desfigurata,  antropocentrica,  si  mi-a  dat  sa  simt 
ceva  din  profunzimea  vietii  Sfantului  Spiridon.  Nu  stiam  nimic 
despre  el...decat  aceasta  privire.  Si,  se  pare,  ca  aceasta  privire, 
alaturi  de  alte  priviri  si  intelegeri  s-au  constituit  in  fundamentul 
viitoarei  mele  convertiri. 

Aseara  am  cunoscut  o  femeie  foarte  speciala,  profunda, 
misterioasa...si,  in  acelasi  timp,  foarte  trista  in  sine.  Tipul  de  om 


'  Articol  scris  pe  data  de  1 1  decembrie  2009. 


Mai  multe  date  despre  sine:  http://ro.orthodoxwiki.org/Spiridon_al_Trimitundei. 


143 


care  a  crezut  ca  viata  e  o  aventura... si  aceasta  aventura,  acum,  isi 

5  5  ~  ~  5 

cere  scadenta. 

5 

Si  privind-o  am  inteles  cat  de  usor  e  pentru  o  astfel  de 
femeie  trecuta  prin  viata  si  inca  sub  50  de  ani,  invartita  prin 
lumea  artistilor,  a  politicienilor,  a  magnatilor  de  tot  felul  sa  se 
converteasca.  Doar  cateva  cuvinte. . . 

Trebuie  sa  ii  spui  acele  trei  vorbe,  in  ochi,  direct,  ca  sa  o 
faci  sa  se  rascoleasca  interior. . .sa  geama  dupa  Dumnezeul  ei. 

Tristetea  profunda  are  nevoie  de...realismul  vietii 
duhovnicesti.  Asta  cautam  cu  totii!  Cum  sa  II  gasim  pe 
Dumnezeul  Cel  viu,  Care  ne  umple  inima,  Care  ne  tamaduieste 
viata,  Care  face  ordine  in  viata  noastra,  care  e  vraiste. 

*         7  5  ~  5 

Doar  cateva  vorbe. . . 

Ma  uit  adesea  la  tinerii  care  cred  ca  II  cauta  pe  Dumnezeu, 
care  vin  sa  te-asculte,  care  se  due  la  Manastiri,  in  pelerinaje. .  .Dar 
ei  nu-L  cauta,  in  mod  real,  pe  Dumnezeu,  pentru  ca  sunt  plini  de 
ei  si  plini  de  viata  in  acelasi  timp.  Nu  II  cauta  pe  Dumnezeu 
pentru  ca  nu  L-au  pierdut  de  fapt.  Ei  cred  ca  nu  stiu  ce  sa 
faca. . .dar,  de  fapt,  ei  niciodata  nu  au  trecut  prin  drama  renuntarii 
la  ei  insisi,  la  constiinta,  la  Dumnezeu,  la  tot. 

55?  55?  1 

Ei  sunt  ingenui  in  cautarea  lor. . .  si  au  tot. 

Oamenii  storsi  de  viata  insa,  oamenii  secatuiti  de  atata 

55?  5 

distractie,  curvie,  hule  si  depravare  morala  II  cauta  in  mod  real  pe 
Dumnezeu,  pentru  ca  ei  nu-L  mai  au.  Nu-L  mai  au  ca  tinerii 
prostuti,  care  cred  ca  nu  stiu  ce  sa  faca,  cand,  de  fapt,  ei  nu  vor  sa 
ia  taurul  ascezei  de  coarne. .  .si  nu  ca  nu  stiu  ce  sa  faca.  Stiu  ce  sa 

5  5  5 

faca. .  .ca  nu  sunt  baloti  de  paie,  dar  nu  vor! 

De  ce?  Simplu!  Pentru  ei,  viata  lor  le  sta  inainte...E  lunga. 
Li  se  pare  ca  mai  e  timp  si  pentru  Dumnezeu,  pentru  a-L  iubi  pe 
Dumnezeu  mai  aprins,  dar  se  invata  tantalai,  efeminati  in 
dragostea  lor  pentru  El. 

Insa  pentru  unul  care  are  nevoie  de  har  ca  de  sange  in 
vene,  Dumnezeu  e  lucru  serios  si  nu...plimbare,  pelerinaj, 
convorbiri  duhovnicesti. 

5 

Nu  vorbi  de  funie  in  casa  spanzuratului.  Tot  la  fel,  nu  vorbi 
despre  Dumnezeu  si  despre  credinta,  acolo  unde  acestea  sunt 
cautate  cu  rafuieli  interioare,  cu  zbucium,  cu  neliniste  multa. 

Unii  cred  ca  II  au  si  nu  II  mai  cauta  si  mor  reci  si  goi  sau 

5  5  5  C 

calduti  ca  apa  statuta,  pe  cand  altii  se  zbuciuma  in  chip  si  fel,  II 
cauta  peste  tot,  II  cauta  si  II  vor  si  II  nimeresc,  tocmai  cand 
credeau  mai  putin,  pentru  ca  nu  se  cred  posesorii  Lui. 

Dictatorii,  fariseii,  puslamalele  religioase,  mentorii 
inchipuiti,  ocultatorii  credintei  sunt  cei  care  cred  ca  sunt  pe  picior 


144 


de  egalitate  cu  Dumnezeu.  Adica  cred  ca  se  trag  de  barba  cu 
Dumnezeu,  joaca  zaruri  cu  El. 

Insa,  pentru  cei  care  credinta  nu  e  o  diploma,  pe  care  sa  o 
arati  la  toti,  cu  care  sa  te  impaunezi,  Dumnezeu  e  o  somitate  de 
seriozitate,  de  raspundere,  de  atentie  si  delicatete,  de  nu  mai  au 
timp  sa  se  laude  cu  ea. 

M-a  strapuns  si  a  ramas  in  mine  seriozitatea  privirii  si  a 
vietii  Sfantului  Ierarh  Spiridon. 

Aceasta  a  fost  prima  intelegere  experimentala  a  relatiei 
sale  cu  mine.  El  m-a  invatat  privindu-ma  prin  icoana.  Cand  am 
citit  viata  lui,  cand  am  sarutat  Sfmtele  sale  Moaste  am  invatat  si 
experimental  alte  lucruri,  dar  niciodata  aceasta  privire  directa, 
complexa,  profund  serioasa,  profund  acaparatoare.  Ceea  ce  m-a 
invatat  direct  prin  icoana  sa  nu  m-ai  m-a  invatat  nimeni196. 


Icoana  infra  e  o  icoana  traditional  ortodoxa  a  Sfantului  Ierarh  Spiridon.  De  aceea  puteti 
face  comparatie  intre  aceasta  si  prima,  cu  care  am  inceput  articolul. 


145 


Si  aceasta  privire  directa  si  tipul  de  aceste  experience 
directe  si  minunile  si  tot  felul  de  intelegeri  duhovnicesti  traite  in 

5  5  5  C  5 

relatia  cu  Sfintii  nostri  sunt  date  vii,  reale  ale  Traditiei  ortodoxe. 

5  5  5  7  5 

De  aceea  trebuie  scrise,  pastrate,  sublimate,  pentru  ca  altii  sa  stie 
ca,  inaintea  lor,  aceste  lucruri  s-au  mai  petrecut  si  cu  inaintasii  lor 
si  sa  se  bucure  si  sa  fie  incredintati  de  veridicitatea  lor. 

5  5  5  5 

O  privire  cat  un  tratat  de  teologie! 

O  privire  bulversant  de  frumoasa  si  care  iti  transmite 
intuitia  adevaratei  experience  duhovnciesti. 

Tocmai  de  aceea  Sfmtele  Icoane  trebuie  sa  fie  pictate 
traditional,  cu  chipurile  Sfintilor  pastrate  traditional  in  Biserica, 
pentru  ca  ele  sa  ne  priveasca  si  sa  ne  transmita  simtul  adevaratei 
nevointe,  adevaratei  seriozitati,  adevaratei  cuprindere  a 
adevarului. 

1 Q7 

Nu  poti  agiorna     Icoanele! 

Masacrul  adus  de  renascentism  si  realism  in  pictura 
bisericasca  ortodoxa  e  ca  bomba  cu  neutroni.  Pana  nu  le  inlocui 
nu  te  vindeci  de  o  privire  neroada,  boanta  asupra  vietii 
duhovnicesti. 

5 

Sfmtii  iconografiei  ortodoxe  autentice  nu  sunt  bucalati, 
grasi  si  plini  de  osanza  iar  Sfmtele  nu  sunt  cu  pieptul  afara  si 
senzuale! 

Tocmai  de  aceea  iconarii  reali  sunt  teologi  vizuali,  teologi 
care  vizualizeaza  dogmele  si  nu  pictori!  E  ca  diferenta  intre 
lautar  si  compozitor  de  muzica:  urechea  e  ureche  chiar  si  cand  e 
mare  dar  muzical,  iar  compozitorul  e  ala  cu  stiinta  mare  in 
domeniul  muzicologiei. 

Din  cauza  saraciei  inca  se  mai  picteaza  in  Romania,  de 
catre  tot  felul  de  ageamii,  Bisericile  noastre.  Preturile  picturii 
bisericesti  insa  sunt  foarte  piperate  si  nerealiste.  La  fel  si  pretul 
constructiilor  eclesiale.  Totul  este  exorbitant. 

5 

Sunt  rari  insa  si  maestrii  picturii  ortodoxe,  pentru  ca 
iconarul  nu  numai  ca  e  un  geometru  al  ascezei,  dar  trebuie  sa  fie 
si  un  teolog  profund  si  un  traitor  profund,  ca  orice  teolog 
ortodox. 

Pentru  ca  trebuie  sa  transmita  starea  ascetica  si  duhovnicia 

5 

Sfantului  sau  a  complexului  praznical  pe  care  il  picteaza.  Trebuie 
sa  trasmiti,  in  mod  iconic,  nevazutul  dar  sesizabilul,  perceptibilul 


197  Nu  le  putem  schimba  dupa  gusturile  si  mofturile  generatiei  de  fata,  ci  trebuie  sa  le 
pictam  potrivit  Traditiei  Bisericii  si  pline  de  teologia  si  ascetismul  lor. 


146 


la  nivel  duhovnicesc  al  Sfantului,  care  trebuie  sa  intre  in  relatie 
cu  tine. 

Icoana  nu  e  o  fusta  sau  o  rosie,  pe  care  tu  pui  mana  si  o 
cumperi!  Icoana  e  o  prezenta  personala,  prin  harul  lui  Dumnezeu, 
pentru  ca  intermediaza  o  intalnire  personala  cu  Sfantul  iconizat 
pe  ea  si  care  ne  personalizeaza.  Desi  icoana  nu  e  vie,  pentru  ca  e 
pictura  pe  lemn  sau  pe  zid,  ea  intermediaza  o  relatie  vie  cu 
Sfantul  iconizat  pe  ea,  tocmai  de  aceea  e  o  prezenta  personala, 
pentru  ca  te  introduce  intr-o  relatie  personala  abisala. 

Insa,  daca  pe  Sfantul  Ierarh  Spiridon  1-am  cunoscut  de  la 
icoana  spre  viata  lui  si  spre  rugaciunea  fata  de  el,  pe  Sfanta 
Mucenita  Filoteea  /  Filofteea  (romanizat)  am  cunoscut-o  de  la 
cateva  date  despre  ea  si  apoi,  intr-un  mod  profund  si  foarte 
personal,  in  momentul  cand  i-am  sarutat  Sfmtele  Moaste. 


147 


.198 


Undeva  in  1991-1992,  inainte  ca  sa  intru  la  Seminar 
sarutarea  trupului  Sfintei  Filofteea  a  fost  prima  mea  intalnire  cu 
Sfmtele  Moaste  ale  unui  Sfant199. 


Sfanta  Filofteea  m-a  invatat,  prin  acea  sarutare  a  trupului 
ei,  ce  inseamna  curatia  si  fecioria  sufletului  si  a  trupului.  Atunci 
am  avut  prima  intalnire  reala  cu  curatia  la  modul  zdrobitor, 
defmitiv. 

La  fel  pot  da  multe  detalii,  despre  intalnirile  mele  cu 
Sfintii,  care  inseamna  tot  atatea  transmisii  directe  de  experienta. 
Ale  lor  catre  mine.  Si,  cu  siguranta,  fiecare  dintre  dv.  puteti  da 
marturii  asemanatoare,  despre  modul  cum  ati  perceput  ca  Sfintii 
lui  Dumnezeu  intra  in  viata  dv.,  pentru  ca  asa,  de  fapt,  se  petrece 
cu  fiecare  credincios  in  parte. 

Relatia  e  reala,  e  vie,  e  transfiguratoare. 

Dupa  aceea  nimic  nu  mai  e  la  fel. 

Totul  devine  si  mai  mult,  si  mai  bogat  in  intelegere. 


Seminarul  Teologic  Sfdntul  Calinic  Cernicanul  de  la  Turnu  Magurele,  Teleorman. 
199  Racla  cu  Sfintele  Moaste  ale  Sfintei  Mucenite  Filofteea.  Fotografia  a  fost  preluata  din 
articolul  de  aici:  http://calindragan.wordpress.com/2009/12/07/7-decembrie-sfanta-filoteia- 
iubitoarea-de-dumnezeu/,  unde  gasim  si  amanunte  biografice  despre  Sfanta  Filofteea. 


148 


Insesizabila  poveste.  Despre  el  la  persoana  a  4-a 


El  statea  cu  sensibilitatea200  pusa  la  pamant  in  fata  lui,  a 
celuilalt.  II  batuse  pana  cand  1-au  durut  mainile,  pana  cand  oasele 
mainii  drepte,  ale  pumnului,  au  inceput  sa-1  doara. 

Disproportia  dintre  tata  si  fm  sau  dintre  mama  si  fiica  nu 
mai  contau  in  acest  moment  si  nu  mai  conta  nici  daca  el  sau  ea 
sau  niciunul  dintre  ei,  deci  eel  de  la  persoana  a  4-a,  vazuse  ceva, 
asa,  din  intdmplare. 

Cearta  devenise  agresiune,  agresiunea  calca  in  picioare 
cuvintele,  cuvintele  nu  mai  contau  deloc  in  fata  lui,  si  cand  da  cu 
pumnul,  eel  mai  tanar,  nu  avea  nicio  alta  sansa,  decat  sa  rabde 
loviturile. 

Rabdarea,  o  astfel  de  rabdare,  naste  monstri.  Frustrarile  se 
tin  lant.  Ele  pot  naste  misoginism,  triumfalism,  barbarism, 
sadomasochism  interior,  dorinta  de  ati  bate  ioc  de  cei  care  ti  se 
par  tot  la  fel  de  neputinciosi  ca  si  tine,  eel  de  odinioara. 

Sangele  ii  siroia  pe  obraz.  Lacrimile  se  amestecau  cu  mucii 
lui  sau  cu  murdaria  de  pe  jos. 

Fata  ii  devenise  altceva. 

Ea  era  o  expresie  pe  care,  daca  ai  fi  stat  sa  o  descifrezi,  te- 
ar fi  infiorat. 

Fa^a  lui  era  o  panorama  deschisa,  viguroasa,  a  razbunarii, 
a  dorin^ei  de  a  se  razbuna  cu  orice  pret  sau  de  a  baga  in  pamant 
pe  eel  din  fa^a  lui,  de  a-1  desfiin^a  pur  §i  simplu. 

Cand  te  gande§ti  in  spatele  vie^ii  tale,  lucrurile  sunt 
estompate.  Dar  atunci  nu  erau.  Amintirea  uita,  te  ui^i,  i^i  revii,  dar 
undeva  se  aduna  tot  timpul  o  mie  de  miliarde  de  frustrari,  pe  care 
nu  mai  §tii  sa  le  gestionezi  prea  bine. 

Mama  il  elibera  de  mazga  de  pe  fa^a.  Ii  §terse  lacrimile, 
dar  nu  §i  furia  din  inima,  il  imbraca  in  alte  haine  (pe  astea  i  le 
rupsese  celalalt)  §i  il  trimise  la  joaca. 

Ce  fel  de  joaca  mai  e  aia,  in  care  \\\  vine  sa  vorbe§ti  cu 
jucariile,  dar  nu  §i  cu  oamenii? 

Ce  joaca  teribila  e  aceea  in  care  \\\  inabu§i  toate  cuvintele, 
pentru  ca  niciun  cuvant  al  tau,  nu  valoreaza  niciun  ban? 

De  unde  joaca?!  §i,  cu  toate  astea,  el  se  juca  in  tacere, 
invaluit  intr-o  umbra  de  mister  frumos,  pe  masura  ce  furia  din  el 
pierea  si  revenea  grija  de  caii  lui  din  plastic,  care  trebuiau,  §i  ei, 


200  Un  text  din  data  de  13  decembrie  2006. 


149 


culca^i,  cand  vine  seara.  Furia  se  pierdea  in  launtrul  inimii  lui  §i 
ie§ea  la  rampa,  la  fatada,  frumusetea. 

De  fapt,  frumusetea  era  acea  savoare,  pe  care  al  patrulea,  o 
gase§te  la  al  treilea  §i  nu  o  mai  gase§te  la  primul.  Mama  era  intre 
primul  §i  al  treilea.  Al  patrulea  sta  distant  de  istorie  §i  nareaza 
istoria. 

Istoria  are  nevoie  de  istorici,  dar  are  nevoie  §i  de 
personaje  reale.  Daca  al  patrulea  pierdea  din  vizor  drama  aceasta 
mica,  ea  nu  ar  fi  existat  niciodata  in  istorie. 

Cel  care  comenteaza  evenimentul  face  istorie  fara  sa  vrea, 
fara  sa  ii  §tie  consecin^ele.  Insa  istoriile  se  pierd  ca  §i  urmele 
personajelor.  Istoria  se  rescrie  de  fiecare  data,  mai  dureros  sau 
mai  fals,  cu  mai  multa  patima  sau  cu  dezinvoltura.  {...} 

Insa,  in  acea  seara,  al  treilea  s-a  gandit  ca  via^a  nu  poate  sa 
fie  bataie  §i  nici  stres  zilnic.  A  in^eles  cat  de  prost  e§ti  cand  nu 
§tii  sa  \\\  respec^i  timpul,  via^a,  cand  nu  §tii  sa  i^i  respec^i  inima  §i 
lacrimile. 

Nu  a  mai  vrut  sa  planga  §i  nici  sa  scoata  lacrimi  din  el  in 
momentul,  cand  nu  are  nicio  indulgen^a  din  partea  nimanui.  §i-a 
propus  sa  nu  repete  gre§eli  paternale,  sa  nu  contamineze,  la 
randul  lui,  alte  lacrimi,  tot  la  fel  de  suave  §i  de  sincere  ca  §i  ale 
sale. 

Pentru  istorii  de  inima,  trebuie  sa  m...inimal  El,  al  treilea, 
are  inima. 


150 


Ma  vei  intreba  lucruri. 


Ma  vei  intreba 

daca  mor  cand  traiesc     , 

daca  imi  beau  ceaiul  sau 

cafeau  la  fel  ca  si  tine, 

daca  iubesc  tot  ceea  ce  trece 

pe  langa  mine  si  prin  mine, 

daca  toate  intrebarile 
ma  asalta  sau  numai  unele. . . 

Ma  vei  intreba  daca 

nu  te-am  mintit  niciodata 

si  despre  cat  de  greu  mi-a  fost 

cand  nu  ai  fost  langa  mine, 

ce  prieteni  am  avut, 

pana  cand  i-am  avut, 

de  ce  i-am  pierdut 

si  cat  de  mult  copilul  din  mine 

a  devenit  matur 

sau  maturitatea  din  mine 

e  la  fel  ca  ochii  tai  vii, 

zglobii. 

Cand  imi  vei  darui  prietenia  ta 

ma  vei  intreba 

unde  am  fost  pana  acum 

si  de  ce  nu  ne-am  intalnit 

mai  devreme, 

de  ce  nu  au  fost  emailuri 

pana  la  noi 

sau  telefoane, 

care  sa  ne  uneasca. . . 

Sau,  poate,  ma  vei  intreba  ce 
nu  am  facut  cand  tu  nu  erai 
sau  ce  am  facut  cand  te  asteptam. 

Si  iti  voi  spune  atunci, 


201 


Un  poem  din  30  ianuarie  2007. 


151 


prietenul  meu, 
iubitul  meu  suflet  pereche, 

ca  te  asteptam  ca  sa  vii, 

cu  aceeasi  intensitate  cu  care 

ma  grabeam  sa  te  astept. 


152 


Unde  nu  erau  ei? 


909 

Mereu  incercau  sa  treaca  mai  departe  .  Cumparau  ziarul 
de  dimineata,  mai  discutau  la  o  cafea,  vorbeau  ore  in  sir  despre 
mici  lucuri,  pe  care  ei  le  considerau  cele  mai  importante  si  se 
odihneau. . .  Se  odihneau  in  timp  ce  vorbeau  'sir-te  margarite  ,  in 
timp  ce  el  isi  amintea  despre  tineretea  lor  iar  ea,  mai  atenta  la 
timp,  ii  repeta  intr-una,  ca  trebuie  sa  mai  faca  si  piata. 


In  chilia  sa,  parintele  Nicolae  isi  impartea  timpul  intre 
asteptarea  rugaciunii  de  seara  si  cartea  pe  care  trebuia  sa  o 
termine.  O  pasare  se  auzea  pe  un  ram,  cantand...in  timp  ce 
rugaciunea  inimii  lui  era  ca  susurul  unui  rau  incet,  de  munte... 
Nu  puteai  sa  ii  strivesti  rugaciunea. . . . 


Sunase  telefonul  de  mai  multe  ori.  Comenzile  de  alimente 
pentru  a  doua  zi  trebuiau  sa  soseasca,  alaturi  de  nota  de  plata  la 
gaze. 

Doamna  Cecilia  nu  incercase  sa  il  sune  pana  la  aceasta 
data  pe  V.,  pentru  ca  nu  stia  in  ce  ape  o  sa-1  gaseasca.  Avea  un 
tremur  interior,  care  sim^eai  ca  o  sa  dea  pe  afara,  ca  o  sa 
izbunceasca  in  plans  sau,  ca  si  de  alte  da^i,  o  sa  ridice  telefonul  si 
o  sa-1  sune. 

Nu  1-a  sunat  in  acea  zi.  A  asteptat,  de  fapt,  pana  seara, 
cand  to^i  angaja^ii  firmei  au  plecat  si  apoi  1-a  sunat,  ca  o 
adolescenta,  care  spune  primul  te  iubesc  din  via^a  ei. 


Isi  numara  banii  pe  care  ii  castigase  in  acea  zi.  Statuse  pe 
caldaram  de  la  ora  9  dimineata  pana  la  ora  1 6,  cand  a  gonit-o,  de 
acolo,  ploaia. 

Acum,  uda  pana  la  piele,  se  aciuase  langa  un  copac,  si 
incercand  sa  nu  o  vada  nimeni  (desi  ploua  toren^ial)  femeia  isi 
numara  banii  uitandu-se  in  toate  par^ile. 

Instinctul  atentiei...  Frica  de  a  nu  fi  furata... 


202  O  scriere  din  data  de  31  ianuarie  2007. 

203  Vorbeau  multe  si  de  toate. 


153 


Acum  doua  saptamani  mi  se  plansese  ca  i-au  fost  fura^i 
banii  de  catre  un  capcaun,  care  venise  si  i-i  smulsese  din  mana. 

Am  crezut-o...desi  eram  sigur  ca  imi  poate  insira  la 
minciuni  cu  ghiotura204  si  eu  tot  am  s-o  cred.  Nu  din  credulitate, 
ci  din  sinful  ca  nu  puteai  sa  nu  o  crezi  pe  ea.  Ea  te  mintea, 
intotdeauna,  foarte  credibil. 


Trecu  indiferenta  pe  langa  chioscul  de  ziare,  se  indrepta 
spre  el  (el  o  astepta)  si  se  sarutara.  Intalnirea  lor  avea,  de  departe, 
ceva  erotic  si  indiferent  in  acelasi  timp,  un  fel  de  prins  al  mainii 
care  i^i  da  de  injeles  dar,  in  acelasi  timp,  si  multa  indiferenta  a 
asteptarii.  Jocul  de  culise  era  usor  interceptabil. 

Sim^eai  ca  nu  sunt  casatorrfi  si  ca  aventura  e  pusa  la  punct, 
in  cele  mai  mici  detalii  dar,  in  acelasi  timp,  ca  ceva  funest  ii 
asteapta.  O  iubire  unde  nimeni  nu  se  gaseste  si  nu  se  intalneste  cu 
nimeni  ci  numai  trupurile  se  cauta  intr-o  febrilitate  nauca. 


M-am  intors  acasa  binedispus,  cu  un  fel  de  bucurie  pe  care 
nu  mi-o  pot  ascunde.  I-am  povestit  ce  am  facut.  So^ia  mea  se 
astepta  ca  sa  mearga  astfel  lucrurile. 

Am  baut  pu^ina  apa  rece  si  m-am  uitat  la  linistea  din 
camera,  la  linistea  care  imi  facea  bine.  Dupa  atatea  cuvinte,  unde 
obosisem  din  plin,  intalnirea  cu  tine,  in  tacere,  in  impacarea 
inimii  nu  e  resim^ita  decat  ca  o  binecuvantare  imensa. 


Unde  nu  erau  ei?  Unde  nici  noi  nu  eram.  Nu  eram  in  noi,  ci 
aiurea.  Treceam  de  la  una  la  alta.  Ne  imbatam  de  iluzii,  aveam 
capul  plin  de  planuri,  care  mai  de  care  mai  mare^e  si  nu  incercam 
sa  ne  protejam,  cumva,  sanatatea.  Munceam  prea  mult.  Ne 
dureau  ochii  dupa  ore  intregi  de  citit,  incat  nu  mai  puteam  sa-i 
inchidem. 

Citeam  tot  ceea  ce  ne  cadea  in  mana,  citeam  cu  o  nespusa 
graba,  cu  graba  ca  vrem  sa  terminam  de  citit  toate  car^ile  din 
lume.  Binein^eles,  ca  nu  aveam  sa  citim  toate  cdriile. 


204  Cu  ghiotura  =  in  numar  mare,  cu  gramada. 


154 


§tiam  cu  to^ii  ca  planul  nostru  de  a  introduce,  cu  for^a, 
zeci  de  pagini,  de  ganduri  in  noi,  nu  inseamna  o  achizifie  ci  o 
tortura  interioard,  atata  timp  cat  nu  vine  totul  de  la  sine. 

Citeam  §i  dincolo  de  puterea  normala  a  adolescen^ilor  care 
eram,  pana  cand  creierele  noastre  incepeau  sa  gandeasca 
excedentar,  sa  ia  foe  §i  sa  ne  mi§cam  ochii,  de  la  pagina  la 
pagina,  uluitor  de  repede. 


Uitam.  Ceea  ce  ne  aducem  aminte  e,  de  fapt,  ceea  ce  am 
uitat  §i  ne-am  readus  aminte.  Efortul  nostru  nu  e  acela  de  a 
inmagazina  ci  de  a  ne  clddi  mereu,  de  a  ne  sim^i  ni§te  locasuri  de 
Bisericd.  Cu  toate  caderile  noastre  zilnice,  ceea  ce  este  in  fa^a 
noastra  e  bucuria  iertarii  lui  Dumnezeu. 


155 


Primdvard  cufrisoane 


De  cand  suferise  atacul  de  cord  era  foarte  atent  la  tonul 
vocii,  la  faptul  de  a  nu  se  enerva,  la  efortul  prea  mare.  Mult  prea 
atent  la  detalii.  II  enervau  sunetele  stridente  §i  mai  mult. 

Nu  mai  putea  suporta  ticaiturile  ceasului,  mana  stanga  il 
junghia  mai  tot  timpul...Isi  cauta  refugiul  in  rugaciunile  sale  dar 
§i  in  munca  de  a  termina  cat  mai  repede  cartea.  Cartea  lui, 
principala  lui  opera,  acel  summum  al  puterii  tale  pe  care  il  dai  de 
la  50-60  de  ani  incolo. 

Nu  puteai  sa  il  inielegi  numai  pentru  ca  il  priveai.  Nu  te 
puteai  opri  in  fa^a  lui  §i  sa  il  intrebi  cum?,  de  ce?,  pentru  ce?  se 
intamplasera  toate  lucrurile.  Sunt  sigur  ca  ^i-ar  fi  spus,  ca  via^a 
are  multe  lucruri  pe  care  le  inielegi  parcurgand-o  §i  nu  sta^ionand 
intr-o  gara... 

Era  o  gara  mica.  Ne  opriseram  in  ea  pentru  cateva  ore, 
pentru  ca  nu  mai  era  o  alta  legatura.  Atunci  mi-am  dat  seama  cat 
de  greu  e  sa  a^tep^i  ceva,  care  §i  a§a  o  sa  se  intample.  Cat  de  greu 
e  sa  prive§ti  cum  trece  timpul,  pe  masura  ce  nu  ai  nimic  de  facut 
sau  nimeni  nu  te  baga  in  seama. 

Cand  a  venit  trenul  eram  obosi^i,  prea  obosi^i  ca  sa  mai 
avem  chef  sa  discutam.  Fiecare  privea  pe  geam  §i  incerca  sa  uite. 

Sejurul  nostru  ne-a  urmarit  ceva  timp.  Foamea  noastra  de 
adevar  fusese  terfelita  in  picioare.  Insa  ie§iseram  invingatori, 
atata  timp  cat  evitaseram  atat  de  multe  obstacole  in  calea  noastra. 

Cand  am  ajuns  acasa  nu  am  avut  timp  sa  ne  mai  gandim  la 
altceva  decat  la  somn.  Odihna  noastra  ne  scotea  afara  din  inima 
toata  grija,  framantarea  din  cele  cateva  zile  chinuite  ale  calatoriei. 

...Si,  totu§i,  privind  inapoi,  acel  colt  de  rai  pamantesc, 
unde  ne-am  rugat  §i  am  trait  cateva  zile  ne-a  facut  bine,  cu  toata 
atmosfera  tensionata  din  jur.  Locul  era  mai  frumos  decat  negrija 
oamenilor  care  il  locuiau.  Insensibilitatea  lor  ne-a  ranit  insa  mult. 


205  O  nuvela  din  3  februarie  2007. 


156 


Poveste  tehnologicd 


Un  om  se  chinuia  sa  i§i  scoata206 
trecutul  din  cap  cu  o  §urubelnitl. 

Credea  ca  a§a  e  mai  bine... 
sau,  poate,  se  credea  masina... 

Incerca,  din  rasputeri,  sa  inghita 

tone  intregi  de  nesimtire  §i  de 

buliba§eala207, 

numai  sa  nu  mai  fie  cu  cap. 

Dorea  sa  fiefara  cap. 

t    •  208 

I§i  pusese  un  cosorog 

de  cap  in  loc  de  cap, 

se  uita  la  capul  lui  ca 

la  un  metal  de  cap, 

pentru  ca  nu  mai  dorea  sa  aiba  cap. 

Dorea  sa  fie  racheta,  viteza  luminii... 

Tocmai  de  aceea  §i  mergea 

pe  strada  val-vartej, 

ca  un  girofar  stricat, 

ca  un  fel  de  a  calca  in  strachini  candid.. 

In  felul  lui,  avea  doua  maini 
pe  care  le  folosea  numai  in  buzunare. 

Mergea  cu  nasul  pe  sus, 

incat  il  lovise  un  avion  in  nas  mai  ieri, 

pentru  zkprea  inalta  nasul. 

Acum  are  un  borcan  de  nas, 
pentru  ca  §i  ochii  lui 
au  ceva  pisicesc  in  ei, 


206 


Un  poem  din  4  februarie  2007. 


207  De  excese  grandilocvente. 

208  Cosorogul  =  partea  din  fata,  in  forma  de  semiluna,  care  te  apara  de  razele  soarelui,  a 
sepcii. 


157 


meat,  atunci  cand 

il  deranjezi,  te  zgarie  rau... 

de§i  pare  bland. 

Dar  el  nu  e  deloc  bland. 

E  salbatic,  e  derbedeu... 

e  bestial. ..e  aiurea...e  singur... 

Are  o  singuratate  de  cue, 

de  cuci,  de  cuculeana...pe  langa 

batiste  de  singur, 

mancare  de  singur, 

pat  de  singur, 

ifose  de  singur. 

Merge  pe  strada  cam  singur, 
chiar  daca  se  crede  vapor. 

Dar  el  nu  e  vapor... ci  singur. 

Cel  cu  §urubelnrfa  incearca 

tot  timpul  sa  fie 

in  pas  cu  debandada209. 

De  aceea  i§i  baga  in  cap 

tot  felul  de  satelrfi  artificiali 

§i  behaie  debitatii. 


209 


Cu  dezordinea,  cu  neoranduiala. 


158 


Antipoezia  de  dupd  masd  (poem  de  clasicd 
rezonanfd) 

910  911 

Daca      Emil  Brumaru      vorbe§te  toata  ziua  despre  femei, 

919 

Kiki  Vasilescu      rupe  revistele  semidocte  iar 

911 

Ioana  Baetica      e,  in  mod  fals,  obsedata  de  sex, 
afara  e  frig  de  te  doare  in  basca  §i  cainii  au  figuri  in  cap. 

914 

Se  tot  mini  poetii  de  ce  Savatie  Bastovoi  nu  mai  vrea  sa 
scrie  poezie  din  aia,  de  pierde  vara  si  de  ce  nu  avem  cu  to^ii 
obsesii  sexuale  puternice,  incat  sa  ne  vina  sa  mergem  pe  pereti. 

Acum  e  la  moda  sexul,  toata  lumea  injura  pe  toata  lumea, 
toata  lumea  e  o  mahala  puternic  retardata  de  conflicte  sau  de 
curentii  de  aer  dinspre  polul  nord.  Maine,  literati  se  vor  ocupa 
oare  de  crime  in  serie? 

91  S 

Se  vinde   foarte  bine   Cartarescu       dar  pe   nimeni  nu 
intereseaza  cultura.  De  fapt  ce  e  cultural 

Daca  ai  taste poti  safari  cultura,  zice  Zosoram  .  Cineva 
se  impiedica  tocmai  acum  de  o  metafora,  cineva  sudeaza  ni§te 
substantive  in  mod  haotic,  de  enerveaza  pana  §i  pietrele  de 
canalizare;  nu  §tie  omul  ce  e  o  litota217,  pune  doua  puncte  §i  mai 
mananca  un  hot  dog. 


10  Un  text  scris  pe  data  de  4  februarie  2007. 


211  Mai  multe  date  despre  sine:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Brumaru.  Cu  referire  la 
poemele  sale  pornografice,  ca  erotice  nu  mai  sunt  de  mult... 

212  Mai  multe  date  despre  sine:  http://www.kikivasilescu.ro/.  Cu  referire  la  o  fila  video,  in 
care  rupea  revistele  romaneste,  care  i  se  pareau  prost  scrise.  Daca  vreti  sa  cunoasteti 
instigarile  sale  la  cultura  si  la  critica  reala,  puteti  accesa  contul  sau  din  You  Tube: 
http://www.youtube.com/user/kikih2o. 

213  Ioana  Baetica  e  din  Turnu  Magurele,  mi-a  fost  o  persoana  apropiata  spre  finalul  studiilor 
mele  seminariale,  alaturi  de  mama  ei,  Nicoleta  (profesor  de  Limba  Romana,  care  ne-a  fost 
un  mare  sprijin  la  varsta  de  17-18  ani)  am  discutat,  ne-am  cunoscut,  in  mod  reciproc, 
poemele  de  inceput...si  aici  fac  referire  la  romanul  sau  fracturist,  pornografic  in  mod 
obstinat:  Fisa  de  inregistrare. 

A  se  vedea:  http://atelier.liternet.ro/articol. php?art=1416. 

214  Acesta  este  blogul  sau  personal,  pe  care  si-1  asuma  acum:  http://savatie.wordpress.com/, 
desi  exista  mai  multe  puse  pe  seama  sa.  Aici  ne  referim  la  un  pasaj  din  romanul 
autobiografic  scabros  Letopizdet  (Cactusi  albi  pentru  iubitea  mea),  al  lui  Alexandru 
Vakulovski.  A  se  vedea  aici  o  recenzie  a  romanului:  http://www.bookblog.ro/literatura- 
contemporana/letopizdet-cactusi-albi-pentru-iubita-mea/. 

215  Mircea  Cartarescu. 

216  O  referire  aluziva  la  Valentin  Petcu,  alias  Zoso  (http://www.zoso.ro/),  care  pentru  multi 
frunzaristi  ai  onlineului  e  un  scriitor,  cand  el  nu  este  decat  un  exponent  reprezentativ  al 
postmodernului  fdrd  cultura. 

217  Litota  e  figura  de  stil  care  consta  in  faptul  de  a  spune  foarte  putine  amanunte  si,  prin  ele, 
sa  se  inteleaga  foarte  multe  lucruri  despre  cineva  sau  despre  o  anume  intamplare.  Minimul 
de  efort  scriitoricesc  (dar  cu  multa  inteligenta)  pentru  maximum  de  rezultat.  Adica  o  palma 
peste  obraz...venita  din  plan  stilistic. 


159 


Acum,  daca  ai  fotbal,  inseamna  ca  e§ti  academician.  Dai 
un  uspe  metri  cu  capul,  l\\  §tergi  nasul  in  batista  pe  care  nu  o  ai, 
tipi  ca  energicul  pentru  ca  e§ti  marfd  expiratd  §i  generatia  de 
maine  e  tributara  celei  de  ieri218. 

-  Nu  te  enervezi,  ma,  de  tipi  ca  descreieratul,  zice  mama 
lui  Cornel? 

-  NU!...Asa  e  la  rnodd  acum:  care  e  mai  prost  iipa  mai 
tare.  De  ce  sa  nu  tip  daca  sunt  liber? 

Insa  a  venit  polrfia  §i  1-a  luat  pe  Cornel  la  intrebari,  la 
perchezitii  §i  la  ambiguitati.  Dar  el,  n-o  sa  vorbeasca  cu  politistul 
despre  ce  urlase,  1-a  intrebat  daca  are  blog. 

-  Tu  ai  ma  blog?,  il  intreba  el. 

Politistul  crezu  ca  e  vreo  injurdturd  §i  ii  mai  dadu  doua 
cartoane  de  oua  pe  gratis. 

Asta  iar  il  mai  intreaba  §i  polrfistul  ii  mai  dadu  vreo  doi 
litri  de  benzina,  din  corf,  de  la  tanti  Lili. 

De  fapt  a  zis  si  domnu '  Iliescu  ,  zise  Cornel,  ca  pe 
blogurile  alea  scriu  toft  derbedeii,  ce  le  trece  prin  cap,  ca  e  o 
incdierare  intre  clanuri. 

Cand  auzi  polrfistul  ca  domnu'  Iliescu  e  pronunt.at  intr-un 
respect  fidel  §i  calm  de  catre  Cornel,  zis  §i  Alifie,  atunci  in^elese 
ca  blogurile  astea  nu  sunt  din  alea  de  perchezifionare,  ci  e  o 
treabd  de  marfd. 

990 

Sa  ne  intoarcem  la  punctele  noastre  de  suspensie  .  Avem 
emisiuni  joase     ,  ca  sa  nu  te  doara  genunchii. 

Cineva  mi-a  zis:  Astia  cred  ca  nu  dau  emisiuni  bune  la  TV 
pentru  ca  sa  nu  ne  invefe  cu  exigence  mari. 


218  In  2006  a  existat  o  falsa  problema  publica  in  Romania,  ca  multe  altele  de  dinainte  si  de 
dupa,  si  anume  asupra  generatiei  expirate.  Sau  a  generatiilor  expirate.  S-a  intocmit  o  lista  a 
personalor  care  trebuie  scoase  in  afara  spatiului  public,  uitate,  de  catre  o  alta  lista  de 
intelectuali,  care  nici  ei  nu  prea  au  dovedit  prea  multe  lucruri  geniale  sau,  mai  pe  inteles, 
pot  fi  trecute  la  expirati. 

In  loc  de  idei  cu  bun  simt  si  cu  fundamentare,  venite  din  experienta  reala,  scriitoriceasca  si 
de  viata...discutia  propunea:  rafuieli  ideologice.  Un  articol  din  Cotidianul,  pe  aceasta  tema: 
http://www.cotidianul.ro/plesu_si_liiceanu_despre_generatia_expirata-17961.html,  desi 
domnii  Plesu  si  Liiceanu,  pentru  o  alta  lista  de  intelectuali,  fac  si  ei  parte  din  generatia 
pomului  laudat,  la  care  nu  trebuie  sa  te  duci  cu  sacul. 

219  Tot  prin  2006,  daca  nu  ma  insel,  presedintele  Ion  Iliescu,  intr-un  interviu,  a  spus  ca  pe 
bloguri  sunt  numai  niste  pierde  vara.  Asta  in  rezumat. 

Cand  a  vazut  ce  se  poate  crea  pe  WordPress,  datorita  generatiei  de  creatori  de  online  din 
care      si      noi      facem     parte,      in      2007      si-a      facut     blog,      adica     pe      acesta: 
http://ioniliescu.wordpress.com/,  devenind  si  dumnealui  creator  de  online. 
Alaturi  de  premierul  Adrian  Nastase  (http://nastase.wordpress.com/)  au  fost  primii  creatori 
de  online  surprizd  ai  WordPress-ului  romanesc,  care  au  scris  in  mod  constant. 

220  La  problemele  pe  care  nu  mai  vrem  sa  le  discutam...desi  toti  le  vad  si  ii  enerveaza  tot 
timpul. 

221  Foarte  proaste. 


160 


A§a  e:  daca  ne  baga  secven^e  mari  §i  exigence  mari,  incepe 
sa  ne  doara  capul,  sa  ne  plezneasca  capul,  sa  ne  urle  capul  §i  daca 
ai  capul  mare  sau  fe  taie  capul  sau  fe  inmoaie  capul  inseamna  ca 
e?ft'  cm  cap  tare. 

999 

Urmaresc  atent  petele  de  cerneala  pixeloasa  din  miile 
de  pixelii  ai  displayului.  Sunt  sigur  ca  el,  ea,  ei,  vor  crede  ca  am 
cineva  cu  ceva.  Dar  nu  am  nimic  cu  nimeni. 

O  cana  de  apa  sta  in  dreapta  mea  §i  mai  beau  ceva  apa  §i 
ma  gandesc  la  amicul  meu  de  pe  net,  care  imi  da  car^i  §i  imi 
spune  ca  se  imbata  cu  apa  §i  cu  inten^ii  bune223. 

Inten^iile  bune  sunt  ca  painea.  Cand  nu  le  ai  mori  de 
foame,  cand  ai  prea  multe  dai  §i  la  al^ii  iar  cand  ai  timp  mai  mult 
atunci  ar  fi  bine  sa  te  rogi. 

-  Eu  nu  ma  rog,  zise  Cornelus. 

-  De  ce,  il  intreb  eu. 

-  Pentru  ca  nu  vreau. 

-Inseamna  ca  nu  vrei sa fii fericit,  Cornelusule.  Inseamna 
ca  nu  vrei  sa  fii  fericit. 

E  bine  sa  strecori  ni§te  fraze,  pe  ici,  pe  colo.  Baie^ii  cu 
blogul  vin  §i  se  uita.  Hmm!.. .zice  unul,  ca  maraitorul224.  Asta  e 
dus  cu  pluta,  zice  el  la  adresa  mea,  transformandu-se  in 
ganditorul  de  la  Hamangia225,  care  mananca  semin^e,  necoapte, 
de  floarea  soarelui. 

Nu  conteaza,  nu  conteaza, 
e  §i  el  o  capra  breaza, 
un  copil  §i  o  garoafa... 

Orice  trece  de  o  anumita  limita  a  decen^ei  se  nume§te 
impertinenfd. 

Ultimul  vers  este  un  enun^:  parin^ii  ar  trebui  sa  spuna 
pove§ti  copiilor  lor  inainte  ca  ei  sa  adoarma.  Pove§ti  adevarate. 


22  Urmaresc  cu  atentie  creatiile  online. 


Cu       referire       la       impartitorul,       foarte       generos,       de       carti       de       aici: 
http://www.esnips.com/web/RomanianE-Books,  care  isi  zice:  aquaholics. 

224  Ca  invidiosuL.caruia  nu  ii  place  nimic. 

225  Mai  multe  date,  despre  celebra  sculptura,  aici: 
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/Pagini/_romare/pagini/istorie/romani.htm. 


161 


Solitudine 


.226 


Un  "v  copac  rezemat 

langa  gard  - 

o  intalnire. 


1  Un  haiku  scris  pe  data  de  6  februarie  2007. 


162 


Pastel  oricum   ar  fi  el   (poem  pentru   copiipre- 
scolari) 


Doua  maturi,  obosite 

de  atata  abnegatie227, 

stateau  aruncate  intr-un  colt 

§i  faceau  politica:  politica  strazii. 

Erau  uscate  de  abnegate. 

Langa  ele,  un  caine  flocos, 

negru,  cu  multe  zoaie  pe  el, 

adica  murdarie,  se  ruga  de  maturi 

sa  il  ajute  cu  caldura  de  afara, 

adica  sa  ii  mature  caldura  din  blana. 

Maturile  se  uitau  de  sus  la  caine, 
de§i  erau  maturi. 

Cainele  fusese  ca^el  la  mama  lui, 
care  avea  grija  de  el,  ii  amenaja  lini§tea. 

Dar  acum,  de  cand  el  este  orfan 

§i  soarele  vine  la  el  ca  printr-un  geam, 

via^a  este  foarte  grea. 

Langa  caine,  o  mica  gaza,  musca 
sau  libarca,  o  mica  vietuitoare, 

nn  o 

ca  la  Elena  Farago     , 

trecea  prin  fa^a  maturilor 

sastisite  de  senza^ii  tari 

§i  a  nevolnicului229  caine, 

ducandu-§i  lini^tea  lor  pe  spate, 

in  capul  mic  sau  in  inima, 


227 


Un  poem  din  9  februarie  2007. 


8  Mai  multe  date  despre  sine:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Farago.  Ma  refer  la 
poemul,  foarte  sensibil,  Gandacelul  (http://poezii.t2i.info/elena-farago/gandacelul/),  pe  care 
1-am  invatat,  la  scoala,  in  primele  clase. 
229  Nevolnic  =  lipsit  de  forta,  batran... 


163 


daca  gazele  or  avea  §i  ele,  acolo, 

o  inima,  ca  orice  om, 

caine  sau...  matura. 

Insa  maturile  nu  cam  au  inima, 
pentru  ca  te  matura  de  nu  te  vezi. 

Maturile  stau  ^an^o^e, 
beligerante,  acre  de  emotie. 

Am  facut  din  ele 
ni§te  insolente. 

Nu  po^i  sa  mai  dai  cu  matura 
pana  nu  le  ceri  voie  maturilor. 

Un  guzgan230  trece  prin  pastel, 

ca  un  tren  inter  city,  §i  il 

enerveaza  pe  ca^el,  caine 

sau  ce-o  mai  fi  el, 

il  enerveaza  rau. 

Cainele  sare  peste  maturi, 

arunca  cana  cu  lapte  de  pe  masa, 

face  sa  cada  draperia... 

§i  tot  nu  prinde  guzganul  de  apa  dulce. 

Dupa  acest  act  de  eroism 

se  intoarce  langa  maturi, 

gargari^a,  albina  sau  libarca 

ajunsese  deja  la  puii  ei 

iar  eu  ma  bucuram  sa  vad, 

un  tablou  de  pastel 

sau  ce-o  mai  fi  el, 

aga^at  in  fa^a  ochilor  mei, 

atat  de  simplu  §i,  totu§i, 

atat  de  viu  ca  acesta. 


230 


Un  sobolan. 


164 


Vorbe  de  carta  folositd 

Imi  consumi  prea 

repede  inteligenta     . 

Treci  repede  peste 

cuvintele  mele 

§i  cau^i  insecte,  goluri, 

prapastii... 

Cine  te-a  pus  inspector  peste 
ganduri  sau  peste  sentimente? 

De  ce  ma  inspectezi,  a§a,  toata  ziua, 

cu  nasul  tau  adulmecand  prozaic 

peste  o  cana  de  cuvinte, 

de  lapte, 

de  apa? 

Pe  semne  ca  nu  ai 

o  cana  cu  cuvinte  §i  tu 

sau  de  zambet. 

Cand  imi  omori  lini§tea  simt, 

ca  oricat  de  cana  de  apa  as.  fi, 

oricat  de  mult  mai  folosi, 

tot  am  demnitatea  mea 

de  cana  folosita. 

Vad,  imi  halucinez 

in  minte  degetele 

tale  care  ma  folosesc, 

gandurile  tale,  care 

se  dilata  in  fa^a 

mea  §i  vor  sa  ma  sugrume... 

Cand  visele  tale  te  tree  fiorii, 
cand  inima  ta  te  trece  gandul, 

cand  tot  ce  trece... trece, 

Hi  aminte§ti  ca  ai  fost 

un  consumator  egoist  de  apa, 

ca  ai  baut  ca  un  nesatul 


231 


Un  poem  din  data  de  10  februarie  2007. 


165 


via^a  ta  de  apa 

§i  nu  ai  dat  niciun  strop 

de  cana  de  apa  altora. 

Tu  e§ti  un  consumator  sau 

un  consumat  de  curiozitatel 

Tu  e§ti  un  cdldu  sau  o  victimdl 

Se  presupune  ca  o  cana, 

ca  orice  obiect, 

perisabil, 

7^7 

ageamiu     . .  .nu  §tie  pana  unde 

duce  nelini§tea  ta  de 

cautator,  de  cutezant... 

Sa  presupunem  ca  acea 
cana  te  cunoa§te,  te  §tie. 

Cum  reac^ionezi 
fa^a  de  ea?! 

Te  tree  fiorii,  o  mangai  pe  obraz, 

o  intrebi  de  vorba  sau, 

ca  un  bezmetic233,  te  napuste§ti 

asupra  ei  §i  o...strivesti? 

Cine  te  mai  face  vreodata, 
cana?! 

De  ce  e§ti  cana,  cititorule, 

§i  niciodata  nu  te  transformi 

in  imbrafi§are, 

in  coloana  sdrutului, 

in  cruce  de  stejar,  de  piatra,  de  aurl 

Cine  te  face  sa  fii  un  uliu, 
o  cana,  o  marfa,  cititorule? ! 

De  cine  te  doare  pe  tine, 
candnu  te  doare?! 


232 


Care  nu  se  pricepe  prea  bine. 


233  Ca  un  zapacit,  ca  un  om  care  nu  esti  in  toate  mintile. 


166 


De  cine  ma  doare  pe  mine, 
cand  te  doare  pe  tine? ! 

O  cana  este  intotdeauna 
un  obiect  pentru  eel  care 

o  folose§te  in  graba 
§i  e  un  prieten  mut  pentru 
eel  care  contempla  lumea. 

E  un  prieten  mut, 
care  §opte§te  celui 
care  vede  lumea. 

E  un  prieten, 
care  vorbe§te. 


167 


Jurnal  de  om  cotidian  (unfel  de  lasd-md  sd  te  las) 


In  fiecare  zi  esti 

5 

pus  sa  optezi 

intre  mai  mult 

sau  deloc     . 

O  iei  pe  strada  principals, 

faci  la  dreapta, 

te  lovesti  de  realitate, 

5  ~ 

o  izbire  dura 

si  iarasi  mai  mananci 

ceva  la  doispe. 

Te  razgandesti 
in  mijlocul  strazii. 

Daca  esti  mai 

zanatic  pui  mana 

pe  bicicleta  sau 

pe  motocicleta 

si  faci  turul  gandurilor. 

Din  gand  in  gand, 

te  cam  dor  oasele, 

o  foame  de  doi  lei 

te  rapeste 

si  mai  musti  din  viata 

5  5  5 

inca  o  data. 
Desi  foamea  nu  e 

5 

gurmanda 
se  tine  de  tine 

5 

ca  guturaiul. 
Platile  se  tin 

5  5 

ca  scaiul  de  nori. 


234 


Un  poem  din  16  februarie  2007. 


168 


Te  uiti  iarasi  la  ceas, 

5  3  1 

obturezi  tastele, 

te  dor  iarasi  salele 

si  plonjezi  in  virtualitatea 

ta  hoinara, 

dandu-te  cand  Maricica 

din  Balcic, 

cand  Ostrogotul 

de  la  capdtul  mdrii. 

Tu, 

despre  tine, 

vorbestiurat... 


Eu  incerc  sa  vorbesc  mai 

235 

cu  acupunctura  cu  tine     , 
mai  cu  elan. 


Eu  nu  cred  ca  tie  ti-e  foame 

numai  de  naluci, 

chiar  daca  visezi  numai  berze, 

rate  si  alte  gainarii. . . 

Eu  cred  ca  dincolo  de  nelinistea 
ta  tampa  sta  un  baiat,  care 
nu  e  caraghios  nicidecum, 

care  isi  face  temele, 
care  e  un  viitor  de  baiat, 
care  nu  e  o  hahalera236. 

Insa  cine  stie  cum  esti  tu, 

5  5  7 

daca  te  subestimezi? 

Cine  sa  stie  ca  tu  ai  principii, 
daca  te  lasi  dus  de  vail 

Cine  baga  mana  in  foe 

dupa  tine, 

daca  pe  tine  putin 

te  doare  de  tine? 


235 


Mai  la  obiect. 

236  Hahalera  =  persoana  fara  caracter,  lipsita  de  scrupule,  o  pramatie,  un  om  de  nimic. 

237  A  te  lasa  dus  de  val  =  de  moda  timpului,  de  gura  lumii,  de  ceea  ce  fac  mai  toti. 


169 


La21:  15, 
el  a  iesit  din  casa, 

intr-o  amarata 

de  geaca  la  moda, 

si-a  luat  bani  la  el 

si  s-adus  sa...bea. 

Bineinteles,  singur. 

Daca  vrei  sa  ii  spui 

ca  nu  e  bine  asa, 

el  ti-o  reteaza  scurt: 

Lasa-ma,  ba,  in  pace!... 

El  il  foloseste  pe  ba!.. . 

cam  nazal... Dar  pe 
cine  inter eseaza  asta?! 

El  e  el  si  sa  piece  toata 
lumea,  cand  trece  el. 

Dupa  cateva  zeci  de  ore 

se  va  intoarce  ca  un  mort, 

ca  un  fir  de  trandafir 

stors  de  vlaga 
si  va  adormi  bustean. 

Cand  se  va  trezi  va 

vrea  sa  manance, 

desi  nu  a  contribuit 

cu  nimic  la  frigider. 

De  mila, 

ii  pui  sa  manance, 

ca  de  aia  esti  mama  de 

adolescent  si  nu.  ..lichea. 

Apoi  intra  pe  chat  pana 

i  se  inrosesc  ochii,  injura 

si  dracuie  birjareste, 

da  muzica  in  surdina 

pana  exaspereaza 


170 


toata  scara... 

Si,  tot  asa, 

ca  o  pala  de  enervare, 

te  insulta  la  nesfarsit 

si  se  insulta  la  sigur, 

ros  de  invidia  ca 

nu  e  si  el  altul. . . 

Final. 

Nu  sunt  de  acord  cu  acest 
mod  de  viata,  dar  el  exista. 

5        7 

Nu  putem  da  nicio  lege 

in  acest  sens  si  nu  putem 

sa  schimbam 

pe  nimeni  cu  forta. 

Insa  e  lamentabil 
sa  traiesti  asa. 

Un  nou  inceput.  Se  aude  un  cantec  vesel  in  camera  lui. 
Cred  ca  a  aruncat  Cannibal  Corpse23*  la  gunoi,  cu  tot  grohaitul 
lor  demonic. . .si  si-a  adus  aminte  de  vremuri  mai  bune. 

Pot  eu  sa  cred  intr-o  noua  identitate  a  acestui  tanar?  De  ce 
nu  as  face-o. .  .Toti  meritam  sa  inviem  din  morti. 


238  Mai  multe  date  aici:  http://en.wikipedia.org/wiki/Cannibal_Corpse. 


171 


Un  omfugea  cu  realitatea  la  subraf 


239 

Pentru  ca  este  primavara 
§i  nu  avea  bani  de  flori, 

un  om  fugea 

cu  realitatea  la  subra^ 

prin  ora§, 

prin  cotloanele  ora^ului 

§i  i§i  jumulea  propria 

lui  umbra  de  intrebari. 

Un  om  fugea  cu  o  ma§ina 

prin  intrebarile  tale, 

nefiind  indragostit  de  stopuri 

§i  manca  intruna  insatisfactii, 

dejectii  verbale,  tranzitive, 

declamative, 

corelative... 

De  ce  nu  este  oprit 
acest  om,  care  mananca  faruri? 

Ce,  daca  e  primavara, 

trebuie  sa  mearga 

cu  realitatea,  galant,  pe  strada?! 

Sa  se  mai  opreasca  §i  el, 

oxigenatul, 

ca  sa  mai  ia  aer. 

Primavara  de  primavara, 

primavara  fara  teorii, 

fara  repro§uri, 

plina  de  politica  oligarhica 

§i  de  mucali^i  fara  bani. 


239 


Poem  scris  pe  data  de  1  martie  2007. 


172 


O  primavara  in  care 

oamenii  se  tern  de  ei, 

o  primavara 

in  care  campurile 

nu  mai  au  pove§ti 

de  adormit  copiii, 

o  primavara 

cu  zgomot  surd, 

cu  ma§ini  aruncate 

la  fiare  vechi. 

Prea  multa  primavara. 
O  violenta  primavara. 

Dragostea,  ca  o  primavara, 
te  aten^ioneaza  sa  nu  fi  obscen. 

Pofi  sdfii  om,  dar  nu  obscen!, 
zice  primavara. 

Primavara  nu  este 
ca  primavara  care  a  fost. 

Ea  este  intotdeauna 
ca  primavara, 
care  este  in  toi 
sau  in  mugur. 

Nici  noi  nu  mai  suntem 
ca  primavara,  care  a  fost, 

ci  ca  primavara, 
care  da  cu  ochii  de  noi. 

Ce  te  doare, 

de  primavara? 

Ce  nu  ma  doare, 

de  primavara? 

Daca  tot  a  fugit  omul  ala 

cu  realitatea 

§i  ne-a  lasat  numai 

cu  emo^ii  cre^e, 

la  ce  mai  poate  fi 


173 


primavara? 

Oricum  de  primavara, 
oricand  de  primavara, 

mereu  inotand 

in  deslu§irile  pa§ilor  tai, 

mereu  izolat 

de  ierni  cu  naluci. 


174 


Fiecare  gdnd  e  dragoste . 


Te  opresti  la 

r  a     i240 

fiecare  gand     , 

ca  sa  iti  amintesti 

de  mine... 

Merita,  oare? ! 

Tu  crezi  ca  da, 
pentru  ca  de  aceea 

241 

m-ai  crescut     , 

de  aceea 

mi-ai  purtat  pasii 

pe  fiecare  zi. 

Ma  astepti  sa  vin 

ca/?e  un  mare  dar, 

cape  o  bucurie. 

Ce  bucurie 
iti  fac  eu?! 

Tu  imi  spui  ca 
sunt  bucuria  ta. 

Eu  ma  simt  mic 

pe  langa  bunatatea  ta, 

pe  langa  imensa 

ta  dragoste  pentru  mine. 

Pe  fiecare  zi  invat 

5 

ca  nu  te  merit, 
ca  nu  te  merit  nici  pe  tine 


240 


Un  poem  din  16  martie  2007. 


241  Un  poem  dedicat  bunicii  mele  Floarea  Piciorus. 


175 


242 


Marin  Piciorus. 


si  nici  pe  bunicul  meu, 
sotul  tau     , 

5  ? 

caruia  astazi  i-am 

facut  pomenirea 

de  trei  ani. 

Nu  stiu  ce  inseamna 

sdfii  vaduv. 

Tu  stii. 

Si  ma  inveti  si  pe  mine 

ce  inseamna  sd  stdrui, 

sd  pldng  ca  sa  merg 

mai  departe, 

sd  vreu  sa  merg 

mai  departe  frumos. 

Viata  ta  e  eel  mai 

autentic  poem, 

pe  care  nu  stiu  sa-1  scriu 

ci  doar  sa-1  contemplu. 

Stiu  ca  privind  la  tine, 
vad  un  om  care 
si-a  sfmtit  viata 

5  5  5 

prin  plans 
si 

5 

prin  dor. 


176 


Atonalitate     (un    fel    de    linii    drepte,cdnd    ele 
sunt  strdmbe) 

Cadea  lumina 
pe  cosorogul 

••      -243 

§epcn  ei     . 

-  Cum  cadea  lumina? 
-  Cadea. 

-  Cadea  §i...doar  atat?! 

-  De  ce  cadea? 

-  Nu  §tiu  de  ce  cadea. . . 

§tiu  ca  s-a  auzit  o 

muzica  in  fa^a  mea, 

un  fel  de  gol  §i 

de  suspansuri 

§i  de-nu-§tiu-ce-altceva. . . . 

-  Te  rog  nu 
ma  mai  intreba! 

Ce  enervant  e  ca  sa  scrii 

despre  o-ntrebare, 

care  nu  mai  vine, 

care  te  doare, 

care  nu  te  cauta 

la  domiciliu, 

nu  are  e-mail 

§i  nici  stilou... 

-Mi  se  pare  ca 

aud  un  ecou. 

„Nu  ma  enerveaza", 

ii  zic  eu, 

chiar  daca  este  ecou 

§i  are  maneca  de  tricou 

§i  are  nasul  cat  un  ou. . . 

-  Un  ecou?! 
-Nu,  unbou... 

-  Un  ecou  este 


243 


Un  poem  din  1 1  aprilie  2007. 


177 


ca  un  bou 
§i  are  un  tricou 
§i  sta  in  metrou? ! 

-  Nu,  un  tricou  e 

ca  un  tricou 
§i  mi  se  pare 

ca  vad  un  ecou 
darparcae  ou... 

§i  incep  din  nou: 

cadea  o  raza  de  soare 

pe  nasul  tau 

§i  erai  frumoasa, 

foarte  tanara 

§i  mi  se  pare  ca 

§i  acum  te  vad, 

tot  la  fel  de  tanara, 

ca  un  ecou, 
mancandun  ou... 

-  Ce  romantism 

de§ucheat! 

In  tricou, 
mancaun  ou... 

-  Da  manca  un  ou, 

§i  o  raza  de  soare 

nu  cadea  pe  nasul  tau. 

Pe  nasul  tau  cade 
numai  enervare... 

-  Nu  ma  mira 
nicio  mirare. 

-  Pai  nu  te  mira, 
ca  nu  e§ti  sensibil, 

cateodata, 

de  atata  nesim^ire 

e§ti  incredibil, 

tu  nu  vezi  nicio 


178 


raza  de  soare, 
nicio  poezie, 

nicio  incantare, 

esti  tare  de  cap 

ca  o  masina, 

care  sare 

la  trambulina... 

-  Ca  o  trambulina? ! 

-  Da,  ca  o  masina, 

care  sare 

la  trambulina, 

pentru  ca 

nu  are  benzina... 

-  Mai  naucit  de  cap, 
uite  ma  doare  pancreasul 

si  mi  se  sparge 
de  emotii 
sinasul... 

-  §i  ce  are  pancreasul 

cu  nasul, 

cand  pe  mine 

ma  intereseaza 

cat  e  ceasul?! 

-  §i  cam  cat 

vrei  sa  fie  ceasul? 

-  Spre  seara. . . 

-  Atunci  e  seara. 

-  Da,  dar  eu  vream 
ca  sa  mergem  la  gara, 

sa  vedem  cum  tree 

trenurile  in  gara, 

cum  arata  o  gara 

in  seara, 

cum  se  scar^aie  resile 

ca  o  moara... 

-  Aha. .  .intr-o  inserare 

in  seara, 
pasul  tau  de  domnisoara, 


179 


sta  o  raza  pe  o  nara, 
pasul  tau  de  domni§oara, 
ai  in  ochi  numai  o  seara, 
pasul  tau  de  domni§oara, 
ochii  tai  sunt  ca  o  gara, 
pasul  tau  de  domni§oara, 

cine  §tie, 
pasul  tau  de  domni§oara, 

ce  te  doara, 
pasul  tau  de  domni§oara, 

tot  cuvintele  sa  doara, 
pasul  tau  de  domni§oara. . . 

-  §i  cand  se  mai  termina. . . 
pasul  tau  de  domnisoarall. 


-  Intr-o  inserare-amara, 

intre  doua  trenuri,  gara, 

plopii  fara  so^  e-afara, 

§i  leoaica  e  afara, 

ca  o  tanara, 

afara, 

o  leoaica  e  afara, 

ca  o  tanara  vioara. . . 

- Nu,  e  ca  o  tanara.. . iubireall 

-  Vezi,  ca  este  tot  iubirea 

§i-ai  intrat  in  jocul  meu, 

ca  un  pas  de  domni§oara, 

enervarea  sa  te  doara, 

ca  o  tanara  iubirea, 

ca  un  pas  de  domni§oara, 

ca  o  raza  de  lumina 

ce-i  cadea  pe  cosorogul  §epcii. 


Post  scriptum:  Dedicat  unui  cuplu  de  indragosti^i,  care  nu 
mai  §tiau  ce  sa-§i  spuna,  pentru  ca  i§i  spusesera  totul. 


180 


Discuiii  clandestine,  ceva  poezie  si  doud  cepe 
El244  intra  pe  partea  dreapta  in  scena  §i  ii  spune  ei: 

-  Ai  capul  ca  un  celular,  pentru  ca  toata  ziua  vorbe§ti  la 
celular.  Ce,  e§ti  celular?  Spune:  e§ti  celular? 

-  Nu  sunt  celular,  sunt  femeie. . . 

-  Cam  prost  eu,  nu  §tiu  ca  tu  esti  femeie ..  .Dar  ara^i  ca  un 
celular. . . Si  aud  voci. . . 

-  Auzi  voci  in  capul  tau  pentru  ca  e§ti  nesanatos.  Daca  e§ti 
nesanatos  auzi  voci  §i  daca  auzi  voci  e§ti  diliman245,  adica  trebuie 
sa  te  spitalizam. 

-  Cine  pe  cine  spitalizeaza? ! 

-  Eu  pe  tine.  Te  ducem  acolo,  te  bagam  in  cama§a  de  for^a, 
eu  ma  fac  ca  te  vizitez. .  .§i  tu  stai  acolo,  ca  un  celular. . . 

-  Ba,  nu,  tu  e§ti  un  celular! . . . 
-  Ba,  nu,  tu  e§ti  un  celular! . . . 

Regizorul  este  iritat  de  aceasta  frecven^a  de  celulare  pe 
scena  §i  fiind  supraenervat  opre§te  mersul  bun  al  repetrfiei. 

-  Ba,  voi  ma  baga^i  in  pamant  cu  zile...Daca  scrie  acolo, 
in  textul  ala  dement,  ca  voi  trebuie  sa  zice^i  celular...,  celular..., 
celular...,  voi  asta  zice^i?! 

-  Adica  sa  improvizam?!,  zice  ea. 

-  Da,  sa  improviza^i,  zice  regizorul. 

-  Atunci,  repetam,  adica  zicem  mai  departe. .  .§i  mai  bagam 
§i  de  la  noi. . .,  zice  el,  barbatul. 

Femeia,  ca  §i  cand  §i-ar  pune  parul  pe  moa^e,  se  uita  in 
oglinda  cu  interes.  De  fapt  nu  prea  are  ce  vedea,  ca  se  §tie,  e  tot 
ea,  dar  ea  tot  se  uita. .  .cu  interes. 

Un  interes  de  cateva  minute  bune. 

Barbatul  e  si  el  interesat  sa  vorbeasca  cu  femeia  dar  nu  §tie 
ce  replica  sa-i  dea,  pentru  ca  are  prea  multe  replici  in  cap. 

Ii  zboara  replicile  prin  cap,  el  nu  §tie  ce  sa  faca,  e 
consternat  de  situate,  ba,  mai  degraba  iritat,  sta  ca  un  pisalog,  ca 
un  clandestin,  arata  cu  degetul,  da  din  bra^e  haotic,  pana  cand. .  .il 
apuca  un  singur  gand,  un  gand  dominant,  freudian  am  zice,  sa  se 
gandeasca,  daca  nu  cumva  el  s-a  indragostit  aiurea. . . 


244  O  piesa  de  teatru  din  data  de  26  aprilie  2007. 

245  Prescurtare  de  la  dilimache  =  nebun. 


181 


Nici  nu  pot  sa  continui.  La  Freud246,  daca  iji  vezi  so^ia  e  ca 
§i  cum  {i-ai  vedea  mama  in  ea,  adica  te-ai  fi  casatorit  cu  mama 

Elucubra^ii. .  .Adica  demen^e,  absence. . . 


ta247 


-Ti-a§  putea  recita  o  poezie,  draga  mea, 
numai  cu  acceptiunea  ta. . . 

Femeia  se  tot  uita  in  oglinda  §i  in  ultimele  trei  sferturi  de 
ora.  Atrac^ia  frumuse^ii  nu  ii  da  pace. 

-  Da,  po^i,  daca  nu  ai  altceva  mai  bun  sa  faci. . . 

-  Poezia  inseamna  safari,  nu  sa  nufaci. . . 

-  §i  ce  faci  tu,  ma  rog,  daca  imi  creezi  mie  poeziiV. 
-l\\  spun  ce  simt... 

-Hai,  spune-mi! 

—Te  vad  visdnd  si-mi  pare  rdu.. . 

-  Asta  e  primul  vers?! . . . 

-  Da,  §i  or  sa  mai  vina  §i  altele.  Daca  nu  a^tep^i  sa  creez 
versuri,  atunci  ma  due  in  oras.  §i  te  las  cu  bigudiurile. 

-Hai,  zii! 

-  Zic,  dar  fara  sa  ma  intrerupi.  Daca  ma  intrerupi  \\i  dau  cu 
ceva  in  cap. .  .(femeia  cam  tacu  male) 

De  enervare  libera 

Ma  enervez  pentru 

ca  nu  am  ce  sa-^i  spun. 

Cred  ca  am  cateva 

lucruri  sa-^i  spun, 

adanci  sau  seci, 

dar  nu  §tiu 
cum  sa  ^i  le  spun. 

A§a  vreau  eu 

sa  ^i  le  spun, 

chiar  daca  ma  enervez 

§i  ma  enerveaza  §i 

bigdiurile  tale 

de  o 

jumatate  de  ora 

puse 


246 


Sigmund  Freud:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud. 
Aluzie  la  supozitia  lui  Freud,  ca  noi  ne  iubim  so 
mama  sau  ca  vedem  in  ea  pe  propria  noastra  mama. 


247  Aluzie  la  supozitia  lui  Freud,  ca  noi  ne  iubim  sotia  cu  aceeasi  iubire  cu  care  ne-am  iubit 


182 


§1  iara§i  raspuse. 

Dar  pentru  ca  nu  §tiu 
cum  sa  ^i-o  spun,  te  iubesc, 
chiar  daca  ma  enervezi 
ca  ni  pui  de  o  jumatate 
de  ora  bigudiurile. . . 

Poezia  a  durat  adanc  in  noapte.  Problema  e  ca  nu  poezia  e 
de  vina,  ci  doua  cepe,  ginga§e,  care  mi-au  cazut  prin  email  direct 
in  my  books  sau  in  my  space. 

-  Doua  cepe  ginga§e?! 

-  Da,  doua  cepe  ginga§e,  mari,  galbene. .  .din  care  am  facut 
salata. 

-Salata?!! 

-  Da,  domnule,  salata  cu  salata  de  primavara  §i  a  fost 
buna. . . 

In  spatele  meu,  al  doilea  regizor  al  regizorului  imi  spunea 
sa  termin  ca  e  ora  mesei.  Atunci,  daca  e  ora  mesei,  pofta  buna  de 
teatru,  de  poezie  si  de  alte  lucruri  §i:  fi^i  sinceri! 


183 


Nu  e  bine  sa  mirosi  flori...dar  ai  tot  dreptul  sa 
mirosi  gaze  de  esapament 

O  viitoare  mamica  mergea 
pe  strada  cu  prietena  ei248. 

In  fa^a  lor:  flori. 

O  ^iganca  romantica, 

cu  toale  mai 

alese, 

da  drumul  la  reclama 

ca  sa-i  cumpere  floarea. 

Viitoarea  mamica 
da  bir  cu  targuiala 

§i  cat  pe-aci 
sa  cumpere  flori. 

Dar  dansa,  de  langa  ea, 

§tiutoare,  se  vede  treaba, 

a  obiceiurilor  populare, 

ii  spuse  cu  in^elepciune: 

Nu  e  bine  sa  mirosi  flori!. . . 

Noi  am  trecut 

pe  langa  cele  doua 

§i  am  luat  in  nas, 

pe  langa 

gaze  de  e§apament 

la  greu  §i 

cateva  mirosuri  de  pi§at 

facut  pe  gard, 

mirosuri  de  maldare 

de  gunoi  neridicate 

de  domnul  Prigoana249. 

Sau  poate  ca 
acolo  e  alta  firma, 


248 


Un  poem  din  8  mai  2007. 
Silvii 
orasului. 


249  Silviu  Prigoana,  care  nu  era  in  Parlament  la  acea  data  si  se  ocupa  cu  salubrizarea 


184 


mai  scumpa  la  vedere 

§i  vrea, 

cu  tot  dinadinsul, 

ca  Bucure§tiul 

sa  fie  eel  mai  frumos  oras. 

al  gunoaielor  §i  al  mirosurilor. 

Poemul  continua 
cu  drumul  in  piaja. 

Si  preo^ii  fac  pia^a. 

Am  cumparat 

salata  verde 

si  ceapa, 

pentru  ca  era  prea  verde 

§i  prea  mare  si  mirosea  §i  bine, 

pe§te, 

un  pui  §i  role  de  hartie 

de  §ters  pe  maini. 

§i  ele  sunt  tot  poem. 

§tiam  ca  am  pe  blog 

cateva  poeme  care  a§teapta, 

probabil  sa  piece  in  vacan^a 

§i  vreo  doua, 

maxim  trei  adjective, 

acum,  cand  este  luna  mai. 

Poemul  se  lasa 

cu  miros  de  pe§te, 

chiar  cu  paine  calda. 

Poemul  ii  saluta 
pe  to^i  enerva^ii, 

pe  care  i-am  enervat 
astazi  pe  blog 

§i  carora  o  sa  le  treaca 
pana  s-or  insura. 

Asta  cu  insuratul  este  o 


185 


expresie  romaneasca250. 
Cert  este  ca  daca  ai  flori 
§i  nu  le  miro§i  inseamna 
ca  e§ti  increzut  de  flori. 

Sau  mitocan  de  flori. 

In  orice  caz  florile, 

daca  tot  e  sa  le  miro§i, 

atunci  trebuie 

sa  le  miro§i  bine. 

O  noapte  buna  §i 
pute^i  sa  mirosrfi  flori! 

E  voie. 


250  Cand  un  copil  se  taie  la  mana  sau  cade  din  neatentie  si  se  raneste  usor,  i  se  spune  de 
catre  parinti  sau  bunici:  O  sa-ti  treaca,  pana  te  insori  sau  te  maritil  Adica  se  va  vindeca  in 
curand,  vei  uita  durerea  de  acum,  pentru  ca  nu  e  ceva  grav. 


186 


Drumul  care  te  duce,  prietenul  meu! 


<J  C  1 

Nu  incerca  sa  ni  pierzi  diferen^a     . 

Nu  incerca  sa  fii  eel  care  nu  po^i  fi. 

Fii  macar  eel  care  reu§e§ti  sa  fii. 

Gropile  vie^ii  sunt  ni§te  iatagane 
care  ni  taie  toata  increderea. 

Increderea  ta  e  ca  vantul 
care  sufla  in  panzele  corabiei. 

Daca  vei  fi  naucit  de  idei 

o  sa  visezi  numai  ne§anse. 

Daca  vei  fi  muncit  de  ne§anse 

vei  avea  numai  idei, 

idei  hatre, 

idei  contagioase. 

§i  daca  tinere^ea  ta 

va  deveni  o  epava, 

vai  de  batrane^ile 

care  nu  au  ce  sa-^i  mai  spuna! 

Prietenul  meu, 

fii  macar  autentic, 

daca  nu 

un  declarator  de  con§tiinfe. 

Fii  macar  tu 

care  ma  vezi  §i  te  vad, 

care  mancam  cuvintele 

care  ne  dor, 

ca  §i  cand  am  fi  doua  pasari 

care  vin  sa  bea  apa, 

doua  pasari  tacute. 

Anotimpul  nostru 
nu  este  efemer, 
chiar  daca  trece! 


251 


Un  poem  din  17  mai  2007. 


187 


Anotimpul  nostru  trece, 

chiar  daca  ramanem 

in  inima  lor 

§i  in  privirea  Lui. 

Anotimpul  nostru 

se  coace 

§i  ne  coacem 

ca  spicele  de  secerat, 

ne  coacem  ca  merele 

ce  vor  fi  culese, 

ne  transformam  din  barbafi 

in  mai  bdrbafi, 

din  mai  tineri 

in  tot  mai  translucizi. 

Nu  te  teme  sa  fii  pe  drum, 

pe  drumul  pe  care  nimeni 

nu  a  plecat  cu  mana  goala! 

Nu  te  teme  safii  in  drum, 

mereu  ca  drumul,  mereu  ca  inainte, 

pentru  ca  drumul  Lui  te  poarta 

§i  vei  ajunge  o  u§a  pentru 

cei  care  vin  spre  tine. 

Te  temi  sa  devii  drum 

§i  u§d  altora? ! 
Te  temi  sa  fii  desuet 

ca  adevdrull ! ! 

Te  temi  sa  fii  sincer 

c&  dr  ago  steal  \\\ 

Orice  privit  inapoi 

te  scoate  din  drum. 

Orice  alergat  aiurea 

te  scoate  din  ritm. 

Inva^a  sa  ai  ritmul 

acestui  drum 

care  te  poarta 

§i,  inevitabil,  te  clarifica, 


188 


te  face  sa  vezi, 

ca  tot  ce  am  vorbit 

intre  noi 

este  mdntuire. 


189 


De  dor  in  multefeluri  (sofiei  mele) 
Mi-e  dor  sa  l\\  spun 

-       .      .  .   -252 

ca  nimic  nu  se  uita     . 


Mi-e  dor  sa  te  vad 

pe  fiecare  zi, 

sa  te  ascult, 

sate  caut... 

Sunt  tot  felul  de  doruri 
care  se  cauta  unele  pe  altele. 

Mi-e  dor  sa  fiu  mereu  altul 

§i  mereu  sa  ma  las  in  urma, 

ca  pe  un  necunoscut. 

§tiu  ca  §i  \iq  \i-q  dor 

§i  imi  ara^i  dragostea  ta 

intr-un  fel  de 

nu  mai  am  cuvinte. 

Tot  ce  am  trait  impreuna 
are  un  dor  al  lor. 

Daca  te-am  privit 

cant  te  treze§ti, 

daca  mi-am  dat  seama 

ca  de  fiecare  data  mancarea 

are  un  dor  al  ei 

§i  vorbele  tale 

§i  privirile  tale, 

atunci  de  fiecare  data 

mi  se  deschid 

in  mine  lacrimi 

de  dragoste, 

de  dor, 

de  fericire...vie. 

Pot  sa  spun  mereu 


252 


Poem  din  data  de  6  iunie  2007. 


190 


cuvinte, 

mereu  doruri, 

insa  in  fa^a  ta 

sunt  numai  eu, 

care  sunt  purtat 

de  toate  dorurile 

pentru  ca  sunt  ^inut 

pe  palme  de  tine. 

Toate  dorurile 

se  intorc 

inapoi 

cand  iube^ti 

o  singura  data. 


191 


Solufia  mersului  incet  §i  bicarbonatul 


Daca  vrei  sa  vezi  lucrurile  din  jur  la  reala  lor  valoare 
trebuie  sa  mergi  incet,  sa  contempli.  Daca  mergi  incet,  nu  mai 
transpiri  mult. 

Iar  daca  transpiri  mult  po^i  sa  iei  bicarbonat  §i  sa  te  ungi  la 
axile  (la  subsuoara)  §i  transpira^ia  se  impu^ineaza.  Doamna 
vanzatoare  a  avut  dreptate:  daca  nu  ai  alergie  la  acizi  merge  cu 
bicarbonatul. 

Se  presupune  adesea  ca  mersul  incet  nu  afecteaza  inima. 
Sau  daca  mergi  incet  ai  probleme  cu  inima. 

Daca  i^i  acoperi  capul  cu  §apca,  soarele  e  ^inut  la  departare 
iar  daca  \\\  la§i  capul  sa  fie  afectat  de  ultraviolete  po^i  sa  ai 
vertijuri  (ameteli)  sau  cefalee  (dureri  de  cap). 

Insa  doctorii  §tiu  prea  pu^ina  greaca  §i,  cu  toate  astea,  toate 
medicamentele  sunt  cam  in  greaca254. 

Iar  tinerii  care  sunt  in  trend  folosesc  din  plin  cuvinte 
americane,  fara  ca  vreunul  sa  inceapa  sa  viseze  in  limba  engleza. 

De  ce  sa  visezi  intr-o  limba  in  care  vorbe§ti  numai  pentru 
ca  sa  fii  la  moda?  §i  de  ce  sa  folose^ti  un  singur  cuvant  pentru 
realita^i,  care  pot  fi  spuse  in  mai  multe  feluri  de  cuvinte? 

Spre  exemplu:  merg  incet.  Pot  merge  §i  alene,  §i 
contemplate,  pot  merge  tacut,  ingdndurat,  taciturn,  vesel  in 
inima  mea,  tandru. 

Pot  doar  merge?  Cand  merg  fac  mai  multe  lucruri,  ma 
gandesc  in  mai  multe  direc^ii.  §i  pe  cine  intereseaza  asta? 

§i  ce  rost  are  bicarbonatul  in  toata  povestea  din  aceasta 
seara?  §i  de  ce  e  o  povestel  De  ce  trebuie  sa  pui  semnul  intrebarii 
dupa  toate  lucrurile  pe  care  nu  le  §tii? 

Bicarbonatul  e  „sarea  acidului  carbonic,  in  care  un  atom  de 
hidrogen  a  fost  inlocuit  cu  un  metal". 

Iar  acidul  carbonic  este  „un  acid  slab,  care  se  ob^ine  din 
dizolvarea  bioxidului  de  carbon  in  apa". 

Iar  bioxidul  de  carbon  se  mai  nume§te  §i  anhidridd 
carbonicd. 

Iar  anhidrida  este  o  „substan^a  anorganica  care, 
reactionand  cu  apa,  formeaza  un  acid". 

§i  acidul  ce  este? 

§i  lacrima  ce  este? 


253  Un  articol  din  18  iunie  2007. 

254  Numele  medicamentelor. 

255  In  tendinta  zilei,  in  moda  zilei. 


192 


§i  caldura  ce  este? 
§i  ce  este  cand  nu  este? 
§i  daca  nu  este? 
Poate  ca  este... 

Excesul  de  cuvinte  e  tot  la  fel  de  daunator  pentru  dialog  ca 
§ipenuria  de  cuvinte. 

-  De  ce  nu  ai  folosit  sdrdcia  de  cuvinte? 

-  Poate  ca  o  sa  folosesc  si  aceasta  sintagma. 

-  Ce  inseamna  „sintagma"? 

-  Sintagma  este  „unitatea  semantico-sintactica  stabila, 
formata  dintr-un  grup  de  doua  sau  mai  multe  cuvinte  intre  care 
exista  raporturi  de  subordonare". 

Adica  este  o  expresie,  o  locutiune,  o  zicere.  „Saracie  de 
cuvinte"  suporta  raporturi  de  subordonare.  De  ce  nu  au  relafii  de 
subordonare? 

Expresia  este  o  unitate  semanticd,  o  unitate  a  cuvintelor, 
pentru  ca  au  acelasi  sens  cuvintele  sau  formeaza  un  sens  dar,  in 
acelasi  timp,  facand  parte  dintr-o  propozrfie,  face  ca  membrele  ei 
sa  aiba  raporturi  sintactice. 

Familia  mea  este  o  sintagma?  Noi  reprezentam  o  unitate 
pe  care  unii  o  binecuvinteaza,  pe  cand  arfii  o  injura.  Noi  suntem 
lega^i  de  al}ii  sau  de  ei.  Ei  sunt  alfii  pentru  noi. 

Noi  ne  vedem  cu  alfii.  Alfii  ne  spun  despre  efectul 
bicarbonatului,  despre  rata  somajului,  despre  salarii,  despre 
incalzirea  globala,  despre  numarul  la  pantof,  despre  copilul  lor  de 
un  an,  despre  pre^ul  cireselor,  despre  noul  supermarket. . . 

Noi  mergem  incet.  Ei  merg  incet.  Ei  merg  repede.  §i  mai  si 
fumeaza  in  timp  ce  merg.  Iar  noi  trecem  prin  spatele  lor  si  le 
luam  fumul  in  nas  si  ne  gandim,  subit,  unde  sa  gasim  Critica 
raiiuniipure     ... 

De  unde  ideea  de  critica?  De  ce  sa  critici  pe  cineva  care  nu 
te-a  rugat  niciodata  sa  il  critici?  Critica  are  criterii  sau,  cand 
blufeaza      devine  autocriticd? 

Desi  critic  inseamna:  agitat,  tulbure,  framantat,  zbuciumat, 
grav,  periculos,  greu,  primejdios,  totusi  a  critica  inseamna:  „a 
examina  eviden^iind  defectele  si  cauzele  lor,  aratand  mijloacele 
de  remediere  ale  defectelor". 

Insa  cand  e  treaba  cu  arta  (e  cumva  o  gluma?),  se  spune:  „a 
aprecia  critic,  subliniind  valorile  etice  si  artistice". 

De  ce  sa  critic?  Cand  oamenii  se  critica  inseamna  ca  au 
lucruri  pe  care  se  bat. 


256  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Critica_ra%C5%A3iunii_pure. 

257  Cand  minte. 


193 


Cu  ideile  de  remediat  e  numai  pentru  dic^ionar.  Cand  e 
vorba  ca  cineva  sa  te  critice,  mai  intai  te  injura,  \\\  da  o  palma  sau 
te  scuipa  §i  apoi  \\\  zambe§te  frumos. 

Insa  amestecul  dintre  bioxidul  de  carbon  §i  apa  face  sa 
rezulte  acidul  carbonic. 

Iar  acidul  carbonic  se  nume§te  a§a  pentru  ca  el  confine 
mult  carbon.  Iar  carbonul  este  un  „metaloid,  existand  in  natura 
sub  forma  de  grafit,  in  carbunele  de  pamant  §i  in  bitumuri,  §i  in 
bioxidul  de  carbon,  fiind  component  de  baza  al  tuturor 
substan^elor  vegetale  §i  animale". 

Adica  mi-am  dat  cu  carbuni  la  subra^  ca  sa  nu  mai 
transpir?  Insa,  daca  mai  caut  §i  defini^ia  carbunelui,  o  sa  dau  de 
faptul  ca  mi-am  dat  la  subra^  cu  resturi  de  plante  din  timpuri 
stravechi. 

Deci  timpurile  stravechi  sunt  bune  §i  pentru  timpurile 
contemporane.  Istoria  contribuie  la  mirosul  meu  iar  eu,  pentru  ca 
sunt  mai  cultivat,  ma  chinui  sa  tai  frumo§ii  tei  din  fa^a  blocului. 

-  Vre^i  sa  taia^i  teii? 

-  Nu!  Nu  eu. .  .Dar  dv.  §trfi  ce  este  o  metafordl 

-  De  ce  ar  trebui  sa  §tiu  ce  e  o  metafordl 

-  Da,  chiar  a§a,  de  ce  trebuie  sa  §trfi  ce  este  o  metafordl '! 

-  Dar  de  ce  trebuie  sa  §tim  ce  e  o  metafordl 

-  Pentru  ca  o  metaford  este  ceva  care  ne  poartd  de  la 
cuvinte  spre  sensurile  cuvintelor.  Ei  spun  ca  trebuie  sa  substituim 
cuvantul-obiect,  cu  cuvantul-imagine. 

Insa  cred  ca  e  complicat  sa  pui  pe  frumoasd,  in  sintagma 
frumoasd  ca  o  dragoste,  fara  sa  traie§ti  metafora. 

Candva  m-am  luptat  cu  obsesia  versului:  „ea  era  frumoasa 
ca  umbra  unei  idei"258. 

In  ecua^ie,  ea  era  nu  frumoasd,  ci  o  umbra.  Ea  era  ea,  o 
femeie  iar  ideea  era  pe  plecate.  Ideea  fugea,  se  prelingea  in 
noapte,  pleca. 

Ea  era  frumoasd  inseamna  ea  pleca.  Daca  pleca,  nu  era 
frumoasa.  Ea  fusese  frumoasa  candva  in  inima  mea. 

Ea  era  frumoasd  ca  o  idee  inseamna  ca  ea  era  frumoasa  ca 
o  bucurie.  Cand  am  o  idee  buna  ma  bucur.  Dar,  cand  ea  era 
frumoasd  ca  umbra  unei  idei  nu  inseamna  ca  ma  mai  bucur  de 
ea,  ci  ca  ea  a  ramas  in  inima  mea,  ca  o  umbra  a  frumuse^ii  §i  a 
iubirii  trecute. 


~58  Un  vers  nichitian.  Al  lui  Nichita  Stanescu.  E  vorba  de  primul  vers  din  poemul  Evocare, 
poem  inclus  in  volumul  Opere  imperfecte  (1979). 


194 


Trist,  nu?  Sa  vorbe§ti  frumos  despre  fiin^e  care  s-au 
despar^it  de  tine  dureros  inseamna  sa  fii  trecut  frumos  peste 
traume. 

Amintiri  de  profesor  ratat  sau,  mai  degraba,  amdnat.  Daca 
ar  fi  sa  predau  undeva  sau  sa  mai  vreau  sa  predau  ar  trebui  sa  fac 
un  curs  despre  totul  §i  nimic. 

Nu  despre  toate  §i  nimic,  ci  despre  lucruri  esen^iale  fara 
morga  ca  acele  lucruri  sunt  esenfiale  ci  sunt  pur  si  simplu. 

-  §i  ce  are  predatul  cu  bicarbonatull 

-  §i  ce  are  Basescu159  cu  Traian,  imparatul  Romei260? 

-  §i  ce  are  televizorul  cu  vrdjitorul  din  oz     ? 

-  §i  ce  are  cdldura  cu  prefecture^! 

Cred  ca  §tn;i  despre  ce  e  vorba.  Este  vorba  despre  mersul 
incet,  care  nu  e  productiv  de§i  e  sdndtos  §i  despre  mersul  rapid, 
care  e  profitabil  dar  te  bagd  repede  in  pdmdnt. 

Dupa  mersul  incet  stai  pe  scaun,  daca  ^i-1  ofera  cineva,  §i  te 
urfi.  Dupa  mersul  repede,  daca  l\\  ofera  cineva  scaunul,  stai  jos  §i 
i^i  tragi  sufletul. 

Nu  este  interesant  ca  romanul,  taranul  roman,  care  nu  a 
inva^at  §coala  dar  cunoa§te  ritmurile  naturii  §i  ale  omului, 
vorbe§te  despre  trasul  sufletului  §i  dupa  oboseala  multa  §i  cand 
moare  omul? 

„I§i  trage  sufletul... Nu  mai  traie§te  mult,  Parinte!"...„§i-a 
tras  sufletul,  a  inghrfit  de  trei  ori  in  sec,  a  dat  ochii  roata  in  casa  §i 
§i-a  inghi^it  hapul262". . . 

Treaba  e,  ca  daca  mergi  repede  sau  incet,  daca  alternezi 
ritmurile,  ajungi  tot  acolo.  Iar  cei  care  nu  au  bani  mul^i  prefera  sa 
fie  ingropa^i  in  pamant,  pe  cand  ceilal^i  in  beton. 

Apropo  de  beton.  Curgea  cimentul  preparat  in  betoniera263 
iar  ei  doar  indreptau  moluzul.  Moluzul,  ca  §i  sintagma  sau  ca 
uniunea  reprezinta  unita^i  de  existen^a  de  sine  statatoare,  care  au 
o  relate  cu  noi. 

Eu  priveam  moluzul  iar  el  nu  ma  privea  pe  mine.  Deci 
eram  intr-o  relate  de  indiferenid  reciprocd.  Sintagma,  de§i 
folosita  de  catre  mine,  nu  cunoa§te  ce  este  aceea  o  uniune. 


259  Traian  Basescu:  unul  dintre  presedintii  postdecembristi  ai  Romaniei.  Mai  multe  detalii: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu. 

260  Imparatul  Traian  al  Romei  s-a  mantuit  datorita  rugaciunilor  Sfantului  Papa  Grigorie  eel 
Mare  al  Romei. 

261  The  Wizard  ofOz  (1939):  un  film  pentru  copii.  Mai  multe  detalii: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vr%C4%83jitorul_din_Oz_%28film_din_1939%29. 

262  A  inghitit  in  sec. 

263  Masina  care  prepara  betonul. 


195 


Pana  aici  a  fost  bicarbonat264.  Solu^ia  este  sa  mergi  incet 


dar  rapid. 


264  O  discutie  introductiva  de  ordin  general. 


196 


Pa§i  de  dimineafd. 


In  fiecare  diminea^a265, 

oamenii  grabi^i  se  trezesc 

ca  sa  fuga. 

Fug  ca  sa  prinda  ceva, 

pe  cineva. 

Fug  sa  se  prinda 

pe  ei  m§i§i. 

In  fiecare  diminea^a, 

cu  soare  sau  fara  soare, 

oamenii  care  i§i  muncesc 

creierii  ca  sa 

surprinda  ceva  frumos 

pentru  aljii 

se  trezesc 

ca  sa  se  grabeasca. 

Unii  privesc  cu  enervare 

graba  lor. 

Al^ii  se  gandesc  ca  graba  aceasta 

aduce  ceva. 

Al^ii  nu  §tiu  ca  exista  graba. 

Oricum,  diminea^a  devreme, 

primii  pa§i  stau  ascun§i 

in  ganduri. 

Cand  gandurile  se  trezesc, 

ne  dam 

seama  ca  ne  dor 

picioarele, 

ca  am  fost  pleca^i  de  acasa  de 

cateva  minute,  ore, 

§i  ca  graba  ne-a  dus 

spre  locuri  anume. 

Dimine^ile  se  trezesc 


265 


Un  poem  din  10  septembrie  2007. 


197 


cu  gandul,  sa  mai 

munceasca  ceva 

§i  astazi 

sufletul  meu. 


198 


Cutia  cu  interese  [literaturd  fan-te/zis-td] .  Nu  are 
bulind  ro§ie... 


-266 


Se  trezise  de  diminea^a  ca  sa  scotoceasca  prin  cutia  de 
conserve  a  imagina^iei  lui  §i  dadu,  intempestiv,  peste  o  cutie 
darapanata,  altoita  undeva  in  inima  lui:  peste  cutia  de  interese. 

Cand  o  deschise,  grijuliu,  Mircea  Planetaru,  in^elese  ca 
inima  lui  nu  vorbe§te  /  §i  nu  a  vorbit  niciodata  grafic  ci  numai 
ondulatoriu.  Ca,  intr-un  timp,  era  pisic  siamez  cu  unii,  altadata 
era  critic  literar  cu  arfii  §i  niciodata  el. . .  [in]su§i. 

Care  imi  este  interesul?,  se  gandea  el,  cand  vazu  ca  in 
cutia  de  interese,  toate,  absolut  toate,  erau  meschine.  Ce  ar  fi 
facut  Antoanela  in  locul  meu?  Dar  Mioara?  Dar  Cornel?  Care 
Cornel,  pentru  ca  eu  §tiu  eel  pu^in  douazeci  de  [scor]neli267? 

Ceasul  de  pe  masa  batea  in  soare.  Cutia  de  interese,  odata 
deschisa,  capatase  o  conformable  3D  ,  un  fel  de  internet  + 
televiziune,  ca  sa  avem  media  viitorului. 

Care  este  interesul  meu?,  se  gandea  el,  mancand  o  placinta 
cu  mere  luata  din  col{.  Ce  interese  am  ca  sa  exist  sau  ca  sa  nu 
exist?  Dilema  cazu  pe  el  ca  o  nazbatie. 


1  Un  articol  din  12  septembrie  2007. 


"     Scorneli  =  minciuni  ticluite  cu  grija,  inventii  meschine. 
268  Cum  se  creeaza  grafica  3D: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Programe_de_grafic%C4%83_3D. 


199 


De  fapt,  ce  personaj  se  mai  gande§te  sa  moard,  cand  toata 
lumea  vrea  sa  trdiascd  cu  orice  chip?  Poate  ca  moartea, 
metafizic  vorbind,  nu  mai  are  relevant  pentru  psihicul 
contemporanului  de  rand,  ci  numai  viafa,  ca  o  iluzie  perpetua, 
conteaza? 

scriu  cu  litera  mica,  am  pus  punct  sj  iara§i  scriu  cu  litera 
mica,  in  wordpress  sunt  mul^i  oameni  care  scriu  cu  litera  mica, 
pentru  ca  sunt  [a]non[imi]. 

anonimii  nu  au  litera  mare  ci  numai  mica,  foarte  mica. 

cand  te  injura  o  fac  cu  litera  mica. 

tastele  dor  prea  mult  ca  sa  mai  faci  o  Litera  mare. 

Litera  mica  vine  dupa  litera  mare,  chiar  daca  te  doare  scrii 
cu  litera  mica,  o  dai  mai  mica.  NU  O  MAI  SCRII  CU  LITERA 
MARE,  CI  CU  MICA... 

daca  nu  te  doare  scrii  cu  litera  mica. 

cu  litera  mica  continui  sa  traie§ti  §i  ramai  o  litera  mica. 

de  fapt,  ce  are  litera  mica  cu  cutia  de  interesel  de  ce 
trebuie  sa  mai  pun  §i  semnul  intrebdrii,  daca  sunt  o  litere  mica? 

sa  scriu  fara  diacritice  pentru  ca  sa  devin  impozant. 

[im]pozant  sau  [ex]pozant?  POATE  CA  [EX]PONAT... 

daca  scrii  puiin  §i  prost  ai  nevoie  de  comentarii  ca  sa 
ajungi  sus,  pe  schele. 

tatdl  meu,  cum  i§i  aducea  aminte  Cornelu§,  din  clasa  intaia, 
eprivitor  in  stele. 

Ce  mai  conteaza?!  Am  revenit  la  litera  mare. 

Cred  ca  am  scris  prea  mult  pentru  cat  gande§te  Mircea 
Planetaru.  Trebuie  sa  scrii  cat  mai  prost  pentru  ca  sa  nu  devii 
interesant. 

§i  daca  nu  mai  §tii  ce  sa  scrii  pui  poze,  pui  emoticoane, 
faci  trimiteri269,  te  dai  de-a  rostogolul,  dai  sms-uri  ca  sa  iti  vina 

970 

sus^inatorii,  faci  un  schimb  de  carte  ,  te  duci  la  coafor,  mai  iei 
un  diazepam,  mai  bagi  mana  in  [a]PA!  marii,  mai  faci  o 
tumba. .  .§i  apoi  revii  §i  scrii  pe  wordpress,  acolo  unde  cuvantul  se 
stoarce  ca  sa  devina  idee. 


269  O  ironizare  a  emoticonarii  articolelor  si  a  inflatiei  de  lincuri  fara  rost,  a  fotografiilor  sau 
a  filelor  video  la  gramada,  fara  niciun  sens. 

270  Dupa  ce  a  fost  un  proiect  caduc  Bookblog.  ro  (http://schimbdecarti.ro/),  pentru  ca  a  fost 
gandit  ca  un  mod  de  cunoastere  mediata  a  ofertei  de  carte  de  pe  piata,  a  fost  preluat  si  de 
Laurentiu  Dumitru  (http://laurentiudumitru.ro/blog/category/schimb-de-carte-ortodoxa/)  si 
ortodoxizat.. .si  mai  prost,  adica  transformat  intr-o  interfata  vandabila  a  cartilor  scoase  de 
cateva  edituri  ortodoxe  din  Romania. 

Ideea  genuina  era  ca  astfel  de  schimburi  de  carte  si  de  idei  se  fac  intre  cititori  reali, 
pasionati,  nu  intre  ageamii.  Si  se  fac  cu  carti  rare,  scumpe,  greu  de  gasit...si  nu  cu  carti  de 
piata,  pe  care  nu  mai  trebuie  sa  le  cauti... pentru  ca  le  gasesti  peste  tot. 


200 


wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee. 

Pe  cutia  cu  interese  scria:  repetiiia  e  mama  somnoleniei. 

-  Cum,  ma,  scria  a§a?! 
-Da... 

-  Aha,  deci  nu  §tii  cultura.  Tu  nu  §tii  ca  se  zice,  ca  s-a  zis, 
ca  unul  a  zis,  ca  doi  au  zis,  ca  trei  au  zis:  repetiiia  e  mama 
studiorum. 

-  Bd,  adica  domnule,  de  ce  nu  §tii  ma  c«/?[ura]?  Adica  tu 
§tii  numai  [ura]  §i  nu  §i  [cultural  Nu  le  ai  cu  cultul,  nu?! 

771 

Adica  e§ti  barbarian,  e§ti  meto[so]prana     . 

EA  a  yaau  7iava  ai  (povxupi  ypeceaxi  ai  a  vsvu  ijieSiax  7ts 

979 

b^oy      ca  sa  ni  le  arate  §i  noua. 

adica,  El,  §tie  sa  puna  (povxupi  7te  b^oy273  §i  noi  nu. 

Ce  fraieri  suntem!  Adica  §i  noi  trebuie  sa  avem  ni§te 
fonturi  gre[§e]§ti274  nou  nou^e  pe  blog,  pana  nu  vin  americanii  §i 

97S 

fac  ei  ce  §tiu  mai  bine  in  Iran:  dau  cu  bomba     . 

Ca  noi  asta  trebuie  sa  inva^am:  ca  atunci  cand  nu  mai  ai 
argumentele  cuvintelor,  cand  se  termina  vorbele  [diplo]-ma^ilor 
§i  vezi  ca  e  rost  de  [fura]-ciune,  dai  cu  bomba,  furi  petroul  ca  in 

9T '  f\  977 

Iraku§     ,  te  dai  de  credincios  §i  cititor  al  Scripturii  zilnic     ...§i 
mai  faci  cate  un  pui  de  masacru. . . 


271  Rostirea  sintagmei:  mezzo-soprana  =  cantareata  de  muzica  de  opera  cu  voce  intre 
soprand  si  contralta. 

Cu  litere  grecesti,  fara  diacritice:  EL  a  gas  it  pan  a  si  fonturi  grecesti  si  a  venit  imediat  pe 
blog... 

273  Idem:  fonturi  pe  blog...O  ironizare  a  pastorului  baptist  Marius  Cruceru,  care  face,  eel 
mai  adesea,  lucruri  in  mod  ostentativ,  pentru  ca  sa  le  vedem  noi  si  sa  ii  admiram...prostul 
gust... 

274  Adica  grecesti... nu-i  asa?  Sau  trebuie  sa  avem,  in  mod  negresit,  fonturi  grecesti. 

75  Existau  zvonuri  ca  americanii  vor  ataca  Iranul,  datorita  faptului  ca  acestia  au  baze  de 
imbogatire  a  uraniului. 

276  Adevarata  miza  a  celor  doua  invazii  in  Irak. 

277  Cum  se  dadea  presedintele  Bush  jr:  http://en.wikipedia.org/wiki/George_W._Bush. 


201 


-  Scrie  asta  undeva?  Unde  scrie?  De  ce  va  inchinati  la 
icoane?  Scrie  in  Biblie  ca  trebuie  sa  va  inchinati  la  icoane?  Nu 
scrie278...  Ca  iata,  in  Biblia  noastra279,  tradusa  de  Cornilescu280, 

no  i 

ala  care  a  plecat  de  la  voi      la  n[oi],  zice  a§a. . . 

Ca  da...doi-zece,  un§pe,  trei  sferturi  jumatate,  lol282,  lol, 
lol,  apoi  vine  un  buzz283,  doi  de  trei,  o  parola  si. .  .loghin284. 

-  Ce,  canta  doamna  Loghin285?!  Unde?  Ma  due  §i  eu  la 
concert... 

-  Adica,  da,  el  nu  in^elege,  el  e.. [pros]t.  Lol...  Nu  Lola,  ci 
lol. .  .Prietenii  §tiu  de  ce. .  .adica  lol. . . 

Soarele  stralucea  puternic.  Pasarile  plecau  in  ^arile  calde. 
Ogoarele,  strajuite  de  tractoare,  arau.  Patratele  plecau  /  or  sa 
piece  in  tlrile  calde286.  Tractoarele  arau.  Or  /  o  sa  mai  fie  schimb 
de  car^i. 

O     sa    bag     cartea     in     copacul     trei,     de     pe     aleea 

9  °.7 

crizantemelor  ,  a  florilor  de  mac  §i  a  lalelelor,  con;  cu  farmacia 
aia  pe  colt  §i  o  sa  o  gasrfi  acolo,  daca  sunte^i  repezi  de  picior. 
daca  nu  sunte^i  repezi,  o  ia  altul.  ceea  ce  nu  ar  fi  rau,  ca  neuronii 
pu^ini  sunt. . . §i  mai  bine  ascultati  un  haus     . 

Acest  text  a  fost  scris  de  micul  ANONIM289.  Marele 
ANTONIM  [NU,  antonescu!],  manca  din  cutia  cu  interese  solda 
primita  lunar  pentru  denigrare290. 

El  denigreaza  in  reviste  §i  ziare,  pe  bloguri  §i  pe  saituri.  El 

90 1 

decimeaza  toate  literele     . 


78  O  ironizare  a  modului  de  comportament  total  anacronic  si  obtuz  al  neoprotestantilor 
romani  in  relatiile  lor  cu  ortodocsii  romani. 

279  O  editie  online  a  ei:  http://www.ebible.ro/. 

280  Dumitru  Cornilescu:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Cornilescu. 

281  Adica  a  fost  ierodiacon  ortodox...si  a  devenit  neoprotestant. 
~82  Rasete  prelungi. 

283  Un  tarait  de  telefon,  un  zgomot  enervant. 

284  Codul  de  acces:  http://en.wikipedia.org/wiki/Login. 

~85  Irina  Loghin,  interpreta  de  muzica  populara:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Irina_Loghin. 

Vorbeam  despre  sistarea  (intamplata)  a  lui  La  Patratosu 
(http://patratosu.wordpress.com/)  si  despre  destramarea  clubului  de  patratosi  zeflemisti...din 
jurul  pastorului  Marius  Cruceru. 

287  O  ironizare  a  modului  in  care  Gramo  eel  batrdn,  adica  Gheorghe  Stefanov 
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C5%9Etefanov)  facea  schimb  de  cdrti  prin 
Bucuresti. 

88  Pronuntarea  pe  romaneste  a  lui  house.  E  vorba  de  enervanta,  din  punctul  nostra  de 
vedere,  muzicd  electronicd  de  dans,  care  are  o  repetitivitate  melodica  agasanta.  A  se  vedea 
mai  multe  date  aici:  http://en.wikipedia.org/wiki/House_music. 

~89  O  ironizare  a  faptului  ca,  la  nivel  online,  cei  mai  multi  dintre  creatorii  de  online  ai 
vremii  de  atunci,  ai  lui  2007  dar  si  cei  de  astazi,  sunt  anonimi.  Anonimi  pentru  ca  le  e  rusine 
cu  ei  insisi,  pentru  ca  nu  au  proiecte  serioase  sau  sunt  persoane  cunoscute,  care  ori  vor  sa  se 
dea  in  stamba  ori  vor  sa  plateasca  polite  altora,  sa  se  razbune. 

290  Exista  si  creatori  de  online  cat  si  comentatori  de  online  platiti,  infiltrati,  interesati  de 
ajungerea  in  atentia  cat  mai  multora  a  unui  nume,  a  unei  idei,  a  unui  produs. 
El  nu  dialogheaza  ci  calominiaza,  besteleste  cu  toata  gura. 


202 


§i,  la  final,  scrie  pseudonimul  lui  preferat:  marel  antonim, 
gogo§el,  unu'292,  acidu^u'293,  freeze,  uratu',  bobocel,  gigi  grasu', 
sparanghel,  mutu,  cinTe,  proscrisu',  a§a-zisu',  ala,  gui^aru', 
franzeli§or,  balauru'294,  corcodel,  terminatorul,  ala  care  te... 

wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee. 

da,  inter-textualitate295  2007,  aha... 

wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee, 
wordpress,  acolo  unde  cuvantul 

se  stoarce  ca  sa  devina  idee. 

-  auzi,  ma,  ne  la§i?!  lasa-ne,  ma,  in  pace...ce  tot  scrii  a§a, 
toata  ziua,  ca  un  apucat296?! 


292  Un  pseudonim  folosit  de  catre  un  baptist  roman  agasant  si  prost  crescut,  care  ne-a  scris 
de  mai  multe  ori  in  2007  si  2008,  pentru  a-1  apara  pe  Marius  Cruceru. 

293  Folosit  de  catre  un  alt  baptist  roman,  la  noi  pe  blog,  de  asemenea  in  mod  badaran,  de 
unul  care  lucra  in  Austria  sau  Germania  (dupa  propriile  sale  declaratii),  daca  nu  ma  insel,  la 
o  fabrica  de  facut  masini.  Apara  pe  acelasi  pastor  baptist. 

294  Avea  blog:  http://www.zelist.ro/bloguri/balauru.wordpress.com/posturi.html. 

""'    Dr.    loan    Radulian,    Conceptul   de    intertextualitate,    in    format    PDF,    12    pagini. 

Downloadabil  de  aici:  http://www.c- 

cultural.ro/biblioteca%20virtuala/simpozion/conferinta/conceptul%20de%20intertextualitat 

e/conceptul%20de%20intertextualitate.pdf. 

De  fapt  acest  articol  e  unul  intertextual  la  modul  serios,  pentru  ca  imbina  mai  multe  nivele 

de  naratiune  si  de  simbolism. 

296  Ca  un  nebun. 


203 


Un  om,  care  nu  i§i  folose§te  creierul  pe  fiecare  secunda, 


297 


crede  ca  fac  [e]foarte      la  scris.  Dar  el,  a§a  crede. . . 

-  te  rugam  respectuos,  domnu' . . .,  sa  nu  ne  mai. . .sa  nu  ne 
mai...sa  nu  ne  mai...[hapciu!!!]  incondeiati298  a§a,  ca  noi  ne 
sup[a]ram  foe  §i  incepem  sa  va  amenintam  sa  §trfi,  sa  va 
denigram.  ca  noi  ne  pricepem  sa  denigram.  noi  la  asta  suntem 
speciali§ti     . 

Camioanele  cu  muncitori  duceau  pe  oameni  sa  culeaga 
ro§ii300.  Ogoarele  stateau  langa  ro§ii.  Cateva  ro§ii  stateau  intr-o 
gramada.  Langa  gramada,  cateva  mdini  mici  incerca  \incercaul\~\ 
sa  manance  ro§ii  §i,  sa  mai  dea  cu  ele  prin  capul  la  alte  persoane 
cu  mdini  mici. .  .sau  mari,  pentru  ca  munca  e  o. . . 

In  cutia  cu  interese  se  mai  scria:  oricine  i§i  cunoa^te 
interesul  se  incearcd  sa  fie  folosit.  Daca  nu  poate  a  fi  folosit 
pentru  ca  nu  se  poate,  pentru  ca  el  nu  se  lasa,  se  incearca  a  sefi 
fost  momit  cu  ceva. 

Momit,  momeala,  momi§oara...ce  mai  faci  la  noi  in  ^ara?! 
Era  un  drum  pardosit  cu. . .  intenfii  bune. 

Cei  care  nu  in^eleg  /  nu  au  in^eles  nimic  din  ceea  ce  am 
scris  pana  acum  pe  blog  [ca  pana  acum  am  cam  postat  vreo.... 
I02l...postari,  aha.. .da,...  Ro-(mdnia)]  sa  citeasca  in  con-ti-nu- 
are,  pentru  ca  exista  §i  o  con-ti-nu-are  in-te-re-san-ta  §i  me-ri-ta 
sa  nici  nu  §trfi  ce  pier-de|i. 


297  Eforturi. 

298  Sa  nu  mai  scrieti  despre  noi  atat  de  lucid,  de  transant... 

99  Si  am  simtit  in  mod  viu...dar  ridicoL.cat  de  bine  stiu  sa  fie  badarani  anumiti  credinciosi 
baptist!  romani. 
300  In  timpul  regimului  comunist. 


204 


Bibelou  de  porfelou,  fife  de  Bucur[esti]  si  ca  sd 
vezi  si  sd  nu  crezi 


ca  da,  in  fa^a  magazinului  Unirea301,  se  intampla  tot  ce  se 
intampla302.  se  a§teapta  lumea,  se  da  cu  taxiul,  se  mananca  la 

■J  A1 

mecdonals  [adica  la  mec,  ba!]  §i  vine  florin  cositoru,  cu 
ditamai  pufelul  mic  §i  frumos  [paroxism  de  economie  de  pia^a!] 
§i  te  imbie:  ia,  un  bibelou,  §efu! 

Te  prive§te  insistent,  §i  el,  §i  cainele,  §i  daca  te  eschivezi, 
vai  de  calimara  ta  cu  cerneala.  inseamna  ca  n-ai  stofa  la  animale. 

bucure§tiul  e  plin  de  frfe.  degeaba  te  m[torci\  in  dreapta, 
degeaba  te  scuzi  in  stan/ga,  daca  nu  impingi  cu  caruciorul  pe  una, 
daca  nu  il  dracui  de  ma-sa  pe  altul,  daca  nu  e§ti  intelectual 
remorca  ,  adica  daca  nu  ara^i  ca  e§ti,  daca  nu  uluie§ti  ca  e§ti. 
daca  nu  sperii  in  injuraturi,  nu  valorezi. 

la  bucure§ti  i^i  faci  blog  ca  sa  pierzi  timpul,  fti  iei  ma§ina 
ca  sa  o  turezi  la  maximum  ,  dai  muzica  pana  la  blana  ca  sa 
ara^i  ca  {i-ai  luat  §i  tu  celular  cu  melodii,  fti  faci  freza  pana  in 
ochi,  mergi  iarna  dezvelit  ca  vara,  e§ti  fraier  dar  ^ie  nu  rji  pasa  §i 
te  bucuri,  frate,  te  constipi  de  bucurie. 

bucure§tiul  e  un  fel  de  unicat,  un  fel  de  bibelou  de 
por^elou,  pentru  ca  in  interiorul  de  andargraund307  ce  este,  ca  care 


Un  articol  din  14  septembrie  2007. 


Adica  aici  e  punct  de  intalnire,  isi  dau  oamenii  intalnire. 

303  Adica:  http://www.mcdonalds.ro/. 

304  Neam  prost,  care  nu  te  intereseaza  de  nimeni  ci  numai  de  tine,  de  unde  trebuie  sa  ajungi 
tu  sau  de  ceea  ce  trebuie  sa  iei  tu. 

305  Mergi  cu  viteza  maxima. 

306  Dai  muzica  la  maximum. 

307  Citire  a  lui  underground. 


205 


este308,  po^i  sa  faci  ce  te  taie  golaverajul309,  ca  tot  e  sa  fie 
viat.a. .  .ca  a§a  e  viat.a. 

-?  If) 

bucure§tiul  de  bibelou  e  un  fel  de  intdlnire  de 
bloggdri311.    unul    se    scarma    in    nas    dupa    succes,    altul    se 

Tin 

scalambaie,  exista  grame  de  gramo       prin  cotloane  sofistice, 

-J  1  -5 

teroare  de  cititoare  pe  altundeva,  exista  urletul  carpatilor  de 
balaur314,  exista  blog  de  goroloid315,  exista  bd,  eu  suntfu-sea!316, 
cartarescu317  langa  dinescu318,  strada  am-zei319  langa  bulevardul 
23  august,  grefos  langa  paradoxal,  ditamai  bannerul  corf  cu 
Biserica  Sfantul  loan  ,  cutezanfa  langa  rezonanjd. .  .exista  multa 
d-i-z-a-r-m-o-n-i-e  langa  p-r-i-m-a-r-i-e. 

§i,  cand  ^i-e  lumea  mai  draga,  vine  un  evanghelizator  fara 
epolefi  la  vedere  §i  rage  la  un  megafon.  Unde?  in  fatl  la  unirea  , 
unde  tinerii  se  pupa  fumand,  in  timp  ce, 

dac-ai  vrea  sa  treci, 

un  nor  de  fum 

^i-ar  inunda  plamanii. 

sa  nu  ne  confundam!  exista  un  bibelou  de  bucure§ti  §i  un 
Bucure§ti  profund  intr-o  coabitare  de  zile  mari.  in  bibelou  se 
mananca  saman^e322  pe  jos,  se  rage,  se  clampane,  se  scrie  pe 
pere^i,  se  arunca  hartiile  pe  unde  vrei,  \\  se  fumeaza  in  nas,  ti  se 
calca  panto fii,  \\  se  arunca  ditamai  plea§ca  de  apa  in  cap,  etc., 
ETC.,  etc.  ... 

daca  te  compor^i  smerit  §i  gra^ios  in  bibelou,  po^i  sa  pari 
venit  din  lumea  de  apoi     . . . 


308  O  ironizare  a  greselilor  de  limba  ale  primarului  Marian  Vanghelie 
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Vanghelie). ..care  au  ajuns,  datorita  trupei  de  umor 
Mondenii  (http://mondenii.primatv.ro/),  antologice. 

309  In  loc  de:  ce  te  taie  capul...ce  iti  trece  prin  cap. 

310  Bucurestiul  nespalat,  al  oamenilor  fara  caracter  si  al  micilor  gainari  sau  al  marilor 
oameni  de  lux  format  din  actuali  si  fosti  puscariabili. 

311  O  ironizare  a  intalnirilor  dintre  creatorii  romani  de  blog,  care  nu  au  nimic  de-a  face  cu 
creatia  online. ..ci  cu  distractia  groasa,  fara  spirit. 

312  Aluzie  la  http://gramo.ro/,  pe  atunci  in  WordPress,  ca  si  noi,  la  spatiu  gratuit. 

313  Idem:  http://www.terorista.ro/  pe  atunci  fiind  tot  in  WordPressul  gratuit,  ca  si  Gramosii. 

314  Idem:  http://balauru.wordpress.com/. 

315  Un  alt  blog  romanesc  de  pe  WordPress,  care  taia  frunza  la  caini. 

316  Fusea,  care  era  proprietarul  Neogenului:  http://www.neogen.ro/  si  venise  pe  WordPress, 
ca  sa  isi  faca  reclama. 

317  Mircea  Cartarescu. 

318  Mircea  Dinescu. 

319  Strada  Amzei  din  Bucuresti: 

320  Din  coltul  nordic  al  magazinului  Unirea  din  Bucuresti. 

321  In  fata  magazinului  Unirea  din  Bucuresti. 

322  Conform  vorbei  tiganesti.  Seminte. 

323  Aluzie  la  versul  huliganic  din:  Romania,  trezeste-te!  al  trupei  de  hip  hop  Moromezzi. 


206 


aici  trebuie  sa  te  reactionezi  ca  arcu',  sa  ai  colti  ca  pisica  §i 
cangi  precum  crabul.  da,  cand  te  inveti  cu  atmosfera,  ti  se  pare 
beton,  fraiere,  pentru  ca  expresia:  cep...  mea,  ca  daca  sufli  ceva, 
te  tai,  sa  moara,  m....  "/expresie  grando,  frate,  lini§tita  in 
comparable  cu  alteleiy  t4  se  va  parea. .  .unt,  dupa  o  vreme. 

prima  data,  expresia,  cam  lunga  §i  taioasa,  te  nauce§te. 

Apoi,  cand  auzi  cum  se  dracuie  dumnezeii,  cum  se  baga 
organul  in  laringe,  cum  se  injura  de  mama  si  de  toti  Sfintii, 
in^elegi  ca  dracuitura  e  un  fel  de  buna  ziua  in  bibelou  §i  „  du-te  in 
p...md-tii"  e  un  fel  de  compliment  camaradesc324,  care  se  zice 
atunci  cand  ai  mai  violat  vreuna  sau  te-ai  imbatat  manga325. 

concert  de  mozart,  vernisajul  unei  expozrfii  cu  pictura 

"X  0f\  'i  1*7 

abstracts,  congresul  de  patrologie  ,  muzeul  antipa  sau 
militar  nu  au  rezonantl  la  bibelou,  pentru  ca  bibelou  asculta, 
cu  giga  putere:  pupa-te-as  pe  epolet,  ce  sa  fac?  dar  n-am 
carnet329,  sau:  „suntem  o  tara  de  c. . .,  de  ratati  §i  de. . .p. . ."33°. 

e  greu  sa  nu  crezi,  pana  nu  vezi  bucure§tiul  noaptea, 
bucure§tiul  slinos,  bucure§tiul  unde  sexul  costa  cat  o  tigare  §i 
unde  tran§ezi  vanzarea  de  rinchi  in  timp  ce  mananci  o  §aorma, 
tragi  o  doza  pe  nas331,  mai  bei,  ca  sa  iti  iei  avant332  §i  apoi  te  duci 
§i  iti  iei  nevasta  la  bataie  pana  o  desfigurezi. 

ca,  ce  te  intereseaza  pe  tine  de  police?  tu  iti  bagi  in  toti 
mortii,  tu  e§ti  mare  mahar,  tu  e§ti  cu  vreo  treizeci  de  ghiuluri  pe 
mana  dreapta  §i  tai  §i  spanzuri.  ca  tu  nu  e§ti  ca  romanu'  prost,  tu 

333 

e§ti  §menar     . . . 

no,  no,  no!...nu  este  rasism,  nici  antisemitism...ci 
coabitare  de  neplacere.  pana  nu  vezi,  totul  e  basm.  §i  pana  cand 
nu  te  doare  pentru  oamenii  care  traiesc  acest  iad  nu  sim^i  nimic, 
ca  om,  din  aceasta  drama  zilnicd.. . 

tu  stai  unde  nu  vrei,  el  vrea  unde  tu  stai,  ea  vrea  cu  ma§ina, 
el  vrea  mai  multe,  el  se  increde  de§i  e  vai  de  mama  lui,  ea  se  da 


Intre  pneteni. 

325  Rau  de  tot. 

326  Fusese  recent,  la  Bucuresti. 

Muzeul  National  de  Istorie  Naturala  ,,  Grigore  Antipa  ":  http://www.antipa.ro/. 
Muzeul  National  Militar  ,,Regele  Ferdinand  I": 
http://www.defense.ro/muzeumilitar/index.html. 

329  Cantec    de    petrecere    sau    cum    sa-i    zic,    care    se    tot    transmitea    pe    EtnoTV: 
http  ://w  ww .  etno  .ro/. 

330  Un  vers  dintr-un  cantec  romanesc  hip  hop...caruia  nu  ii  mai  stiu  autorul. 
33  Te  droghezi. 

332  Ca  sa  prinzi  curaj,  curajul  prostului... 

333  Esti  tigan  imbogatit  din  furturi,  din  bani  dati  cu  camata,  din  gainarii  de  tot  felul,  din 
trafic  de  droguri,  din  prostitutie,  din  trafic  de  organe,  din  pedofilie  etc. 


207 


de  doamna  de§i  face  trotuarul,  el  fura  ziua  §i  se  distreaza  noaptea, 
QSiface  tot  ceea  cepoate  ca  sa  ajunga  bine     . 

de  ce  e  a§a  eel  care  este335!  probabil  ca  fiecare  dintre  noi 
avem  un  cuantum  adanc  de  vina.  o  vina  careaia  ne  e  teama  sa  ii 
privim  ochii. 

o  la§i  gravida  §i  apoi  o  fort.ezi  sa  il  arunce  in  veceu336.  nu  te 
doare  ca  o  doare337.  ii  iei  banii  mamei  tale  din  po§eta  cu  japca338, 
ca  tiganca  care  vinde  droguri  cere  astazi  mai  mult  decat  ieri.  daca 

Tig 

ai  nevoie  de  bani  te  camatare§ti  §i  o  sfecle§ti     . 

daca  o  dai  cu  sticla340  ajungi  fara  chilo^i  in  cur.  fumezi  ca 
un  spart  §i  rfi  mancam  eolaeii  mai  devreme.  nu  te  uit4  la  suferint.a 
celor  care  te  iubesc,  care  se  dor  pentru  tine,  pentru  ca  e§ti  din 
bibelou341. 

daca  ai  fi  din  Bucure§tiul  profund  te-ai  da  pe  credinja,  pe 
cultura,  pe  elevate  interioara.  daca  e§ti  din  bibelou,  nu  ti  se  cere 
nimic  §i  crezi  ca  ^i  se  cuvine  totul. . . 

ehei,  ca  sa  vezi  §i  ca  sa  nu  crezi... am  visat  toate  astea  azi 
diminea^a.  cand  m-am  trezit  §i  m-am  dus  sa  ma  spal  pe  ochi,  mi- 
am  dat  seama  ca  nimic  nu  e  adevarat,  ca  tot  ce  am  scris  aici  e 
baloane  de  sdpun     . 

nu-i  frumos,  ca  tot  ceea  ce  parea  dramatic  sa  nu  fie?!  po^i 
sa  intri  in  second  life343  §i  sa  te  inchipui  ca  in  viafd.  ni  place  jocul 
sj  ui^i  visul.  E  ca  visul  unei  nop^i  de  TOAMNA,  de  elena 

r-  344 

tarago     . 

Somn  u§or,  na^iune, 
oriunde  ne-am  afla  dormind! 

Nimic  nu  se  intampla, 
cand  se  intampla  prea  multe. . . 


334  Sa  parvina. 

335  Cel  fara  scoala  si  care  se  ocupa  numai  cu  lucruri  ilegale. 

336  Sa  il  avorteze. 

337  Nu  te  doare  de  problemele  ei  inainte  si  post-avort. 

338  Cu  forta  si  in  mod  nedrept. 

339  Apelezi  la  camatari  si  dai  de  mari  probleme. 

340  Daca  esti  alcoolic. 

341  Esti  din  lumea  indiferentilor,  a  badaranilor. 

342  Aluzie  la  unul  dintre  versurile  piesei:  Sa  nu  crezi  nimic,  al  trupei  Iris: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iris_%28forma%C5%A3ie_rom%C3%A2neasc%C4%83%29. 

343  Un  joe  online  interactiv,  deschis  tuturor  pe  baza  de  cont  personal.  Un  articol  de 
prezentare  din  Gdndul,  4  august  2007:  http://www.gandul.info/tendinte/second-life- 
cuvantul-aduce-viata-872175. 

344  Greseala  intentionata.  E  vorba  despre  Visul  unei  nopti  de  iarna  a  lui  Tudor  Musatescu: 


http://ro.wikipedia.org/wiki/Visul_unei_nop%C5%A3i_de_iarn%C4%83. 

345  Al 

afla! 


345  Aluzie  la  o  replica  celebra,  a  unui  film  american:  Noapte  buna,  America,  oriunde  te  vei 


208 


Ce  ma  bucur  ca  sunt  pros t! 


Am  a§a  o  bucurie  ca  sunt  prost346...de  nu  va  pot  spune! 
Daca  as.  fi  fost  pu^in  mai  rasarit347,  s-ar  fi  cerut  mai  multe  de  la 
mine...Dar  daca  sunt  prost,  sunt  frasin  de  prost,  nu  pot  sa  am 
vreo  speran^a  de  ameliorare,  nu? ! 

Apropo:  am  uitat  sa  ma  §i  prezint.  Dar  ce  conteaza  pana  la 

T.AQ 

urma  ««  numel  O  biografie  se  poate  rescrie  la  nervi,  se  poate 
asambla  la  zambet...§i  poate  fi  fidela  cu  cele  mai  bune  vise  ale 
tale.  Dar  tu. . . sa  nu  fi  deloc. .  .tu. 

Adica  eu... 

Da,  sunt  teribil  de  prost.  Nu  §tiu  ce  sa  ma  fac,  pentru  ca 
sunt  prost  de  bubui,  de  claxonez.  Tot  ce  vreau  sa  fac.nu  le  mai 
fac.  De  ce  nu  le  mai  fac?  Pentru  ca  imi  trece  cheful  repede  de  ele. 
Le  las  a§a. .  .in  coada  de  morcov349  §i  nu  le  mai  fac. 

Se  supara  cineva  ca  nu  le  mai  fac?!  Se  supara  cineva  ca 
mor  prostlW  §i,  daca  a§  muri  genial,  ce?  Chiar  a§a?!!!  Tot  o 


Un  text  din  18  octombrie  2007. 
Mai  dezghetat  la  mine,  mai  destept.. 


Un  pamflet  facut  la  adresa  acelorasi  autori  de  blog  sau  comentatori,  care  nu  isi  asuma 
numele,  care  se  dau  de  anonimi. 
349  Rescrie  a  sintagmei:  in  coada  depeste. 


209 


varza...Mai  bine  sa  raman  asa  cum  sunt  eu,  cum  m-am  creat 

350 

eu     . 

Sa  nu  mi  se  ceara  nimic  in  plus,  sa  fiu  nesimtit,  tocsun, 
tembel...dracos...Ca  atunci  cand  esti  prost... esti  prost  si 
gata. .  .Nu  i^i  trebuie  scoala  sa  fii  prost. 

Am  auzit  ca  numai  cand  esti  maz  destept  \\  se  cere  sa  fii 
competitiv.  Dar  daca  esti  ^rast,  po^i  sa  fii  si  surd,  si  mut,  si 
dulau351... 

Pe  cine  intereseaza  ca  tu  esti  dulau,  nu?!  Ji  se  spune  ca  nu 
stii  sa  mananci,  ca  nu  stii  sa  te  exprimi,  ca  nu  ai  niciun 
Dumnezeu,  ca  esti  un  nemernic. . . 

§i  ce  daca  sunt  prost?\  Daca  am  bani...  si  sunt  prost,  nu 
merge?  Eu  cred  ca  merge. . . 

Iar  am  uitat  sa  ma  pronunt..  Adica  sa-mi  pronunt.  numele.  §i 
daca  mi  1-as  spune  ce  ar  fi?  Ca  daca  sunt  prost,  si  am  $7  6am,  si 
ardt  si  bine...CQ  mai  conteaza  numele?  §i  daca  am  vreun  nume 
conteaza?  Eu  cred  ca  nu  conteaza  sa  ai  vreun  nume...ci  sa  fii 
prost. .  .dar  smecher. 

Adica  sa  nu  ai  studii,  sa  fii  prost. .  .dar  sa  ai  bani.  §i  daca  ai 
bani. .  .nu  po^i  fi  prost?  Dar  de  ce  tot  ma  fac  prost. .  .pe  mine,  care 
sunt  smecher?] 

Eu  nu  sufar  de  complexul  de  autoeducare  ca  al^ii.  Eu  sunt 
asa  cum  sunt  eu,  cum  au  fost  si  parin^ii  mei...Si  eu  nu  vreau  sa 
ma  schimb.  Am  oroare  de  schimbare,  de  faptul  de  a  ma 
schimba... 

Eu  nu  vreau  sa  fiu  genial. 

Eu  vreau  sa  fiu  prost! 

Nu  se  poate  sa  ma  lasa^i  asa?! 

Nu  se  poate  sa  ma  lasa^i ...?!! 

Nuse  poate?!!!... 

Eu  cred,  totusi,  ca  e  mai  bine  sa  fii  prost... Consumi  mai 
pu^ina  energie,  nu  mai  rade  lumea  de  tine  ca  nu  stii  ultimele 
studii  in  materie,  ca  nu  stii  sa  vorbesti  de  30  de  ori  mai  multe 
limbi  straine  de  cat  cunosti,  ca  nu  po^i  sa. .  .zbori. 

Eu  zic  ca  e  mai  bine  prost. .  .La  revedere. .  .si  hai,  pa! 

Anonimu',  fraiere! 


350  M-am  intalnit  cu  mai  multi  oameni  de-a  lungul  timpului,  care,  din  cauza  invidiei  dar  si  a 
constiintei  de  sine,  se  dadeau  de  oameni  simplii,  nescoliti,  desi  aveau  studii  universitare. 
Pentru  ca  sa  nu  imi  spuna  ca  se  simt  prosti  in  fata  mea...mi-au  spus  sa  ii  las  in  pace,  ca  ei 
sunt  oameni  pacatosi,  fara  prea  multe  ambitii  de  la  viata. 

Insa,  in  fata  altora,  erau  zmei.  Se  laudau  cu  orice  lucru...pe  cand,  in  fata  mea,  o  faceau  pe 

smeritii,  pe  pacatosii... 

Acesta  e  un  exemplu  tipic  de  fariseism...care  acopera,  de  fapt,  impostura. 

351  Nesimtit. 


210 


Poeziile  de  noapte  sunt  altfel  decdt  poeziile  de  zi?i 


De  ce  sa  scnu  poezn?! 


Usile  \\  se  deschid  intotdeauna, 
daca  nu  {i-au  fost  inchise. . . 

Usile  sunt  niste  intdmplari. 

Poeziile  de  noapte  sunt  si 

ele  niste  intdmplari, 

care  nu  se  petrec  ziua. 

Usile  \\  se  deschid  brusc. 

Pantofii,  ca  si  usile, 

sunt  de  vanzare,  dar  noi 

mestecam  dioxid  de  carbon. 

Muzica  noastra 
intra  intamplator, 

pentru  ca 

te  cunosc 
din  intdmplare . . . 

Care  intdmplare?! 


352 


Un  poem  din  1 1  noiembrie  2007. 


211 


Am  uitat  daca  intdmplarea 
e  de  noapte  sau  de zi... 

In  orice  caz  conteaza. . . 
cand  se  deschid  u§ile. 

Daca  ramai  blocat  in  lift, 

ai  u§i  care  nu  se  deschid, 

ca  ni§te  poezii  suprarealiste, 

care  se  scriu  numai  noaptea? 

Care  noapte  era  cea  in  care  te-am 
intalnit  dar  nu  te-am  vazut? ! 

Ma  uitam  la  nimic. . . 
§i  nu  te-am  vazut. 

Dar  eu  nu  cred  in  intdmplare. . . 
chiar  daca  nu  te-am  intalnit! 

Eu  cred  in providenld.. . 

chiar  daca  cuvintele  mele 

par  sa  nu  aiba  sens. 

Cum  sa  nu  aiba  sens  cuvintele? ! 
Care  cuvinte  nu  au  sens  §i  de  ceV. 

Daca  nu  in^elegeti 
nu  trebuie  sa  arunca^i. . . 

U§ile,  daca  crezi, 

nu  sunt  baraje... 

ci  puncte  de  trecere. 

U§ile  sunt  de  trecere. 

Va  rog,  doamna,  trece^i. . . 

pentru  ca  aici,  pe  loc, 

nu  se  sta  niciodata! 


212 


Poveste  de  neadormit  copiii 


■ft-              *^ 

^^ 

*■ 

A  existat  odata  un  mic  prichindel  ,  care  nu  se  culca  pana 
cand  cineva  nu  ii  spunea  o  poveste.  Era  un  nazdravan  de  baiat, 
adica  un  chiulangiu  de  la  §coala,  iar  mama  lui  il  alinta,  ca  orice 
mama,  cu  multe  minciuni  adevarate. 

Princhidelului  ii  placea  sa  fie  bagat  in  seama.  Cand  nu  mai 
era  bagat  in  seama  arunca  cu  paharele  pe  jos,  nu  i§i  mai  facea 
temele  §i  dracuia  ca  un  apucat,  ceea  ce  voi,  dragi  copii,  nu  trebuie 
sa  face^i! 

Povestea  noastra  este  despre  Mic§unel...  pentru  ca 
prichindelului  ii  placeau  cap§unile.  Intr-o  zi  s-a  furi§at  in 
bucatarie  §i  a  mancat  toate  cap§unile  pentru  dulcea^a. 

Mama  lui  1-a  prins  manzolit  din  cap  pana  in  picioare  cu 
sirop  de  cap§uni,  de  aceea  1-a  poreclit. .  .Mic$unel.  Insa  lui  nu  ii 
placea  acest  nume.  El  dorea  sa  fie  iubit,  in^eles,  alintat...Mama 
lui  in^elegea  acest  lucru  §i  il  alinta... Dar  era  §i  severa  cu  el, 
pentru  ca  dorea  sa  ajunga  un  om  inva^at. 

La  18  ani...Prichindelul  de  alta  data  dore§te  sa  se  angajeze 
barman.  Nimic  mai  gre{os... Adica  sa  stea  intre  bere,  ca  un 
apucat. .  .§i  sa  manance  cap§uni. 


353  Un  text  din  1 1  decembrie  2007. 


213 


Are  tatuata  o  capsuna  pe  mana,  nu  conteaza  carc.Pe 
prietena  lui  o  enema  G.  §i  tocmai  cand  dori  sa  dea  testul  de 
admitere  la  facilitate... i§i  aduse  aminte  de  povestea  din  seara  de 
31  martie...cea  despre  furnici.  Doua  furnici  ascultau  muzica 
underground.  §i  una  zice  catre  alta:  o  muzica  de  arfar...§\  rasera 
doua  ore... 

Prichindelul  a  luat  astazi  nota  10  la  dictare.  Nu  stiu  cum  s- 
a  intamplat  asta...pentru  ca  el  ia  numai  nota  zece!  A  venit  acasa 
fericit  si  mama  lui  1-a  pupat  pe  amandoi  obrajii.  Insa,  pentru  ca 
venind  val-vartje  a  aruncat  si  vaza  aceea  scumpa,  de  langa 
tele  vizor,  pe  care  mama  lui  o  iubea  atat  de  mult...  era  sa  ia  o 
bataie  zdravana,  daca  tatal  sau,  nu  o  implora  sa  il  ierte. . . 

Doua  emoticoane  vorbeau  intre  ele  despre  ce  or  sa  faca  de 
revelion.  Unul  zicea  ca  o  sa  se  duca  la  munte  ca  sa  vada  cum 
ninge.  Celalalt,  mai  posac,  vrea  sa  stea  casa,  pentru  ca  nu  vrea  sa 
ramana  iniepenit  in  trafic. 

Mai  mul^i  colindatori  se  luara  de  prichindel...El  pica 
examenul  din  cauza  emotiilor...Isi  aduse  aminte  ca  mama  lui  il 
certase  pentru  vaza. . . 

De  fapt,  orice  simbol  fantezist354  porneste  de  aici,  de  la  o 
mica  agresiune  din  copilarie...Dar  de  ce  ne  intoarcem  mereu  la 
copilarieV.  Adolescen^a  e  si  ea,  ca  si  tinere^ea,  ca  si  maturitatea  o 
perioada,  unde  se  intampla  atat  de  multe  lucruri  frumoase. . . 

Ce  ii  trebuie  unei  povesti  ca  sa  nu  fie  povestel  Sa  iesi  din 
circuitul  nevinovafiei  ei  suspecte,  sa  demonstrezi  ca  nu  te  temi  de 
ce  e  in  spatele  cortinei.  Dar  ce  e  in  spatele  cortineiV.  O  realitate 
mult  mai  fascinanta.  Povestile  se  spun  cand  vrei  sa  adormi 
vigilen^a  copiilor. 

Copii,  nu  mai  asculta^i  povesti!  Juca^i-va  de-a  via^a!!!  Da, 
pune^i  mainile  pe  jucariile  voastre  si  vede^i  ca  nu  au  via^a  si  apoi, 
merged  spre  lucrurile  care  au  via^a  si  observa^i  ca  viafa  nu  e  de 
jucdrie... 

Prichindelul  e  o  fic^iune! 

Daca  ave^i  un  pare  in  fa^a  casei,  o  livada,  o 
padure... merged  §i  mirosi^i  iarba!  Pipai^i  iarba  cu  mainile, 
intinde^i  mainile  spre  razele  soarelui,  trage^i  aer  in  piep,  manca^i 
fructe  proaspete,  rupte  chiar  de  voi  din  copac.si  o  sa  vede^i  ca 
povestile  sunt  mult  mai  urate  decdt  viafal 

De  ce  se  tern  parin^ii  de  copii?!  Pentru  ca  nu  sunt  niste 
copii  perfecte  ale  lor. . .si  cei  care  vor  sa-i  manipuleze. . .se  tern  ca 
acest  lucru  nu  se  poate  face. . . 

Inva^i  pe  copiii  vostri  sa  va  intreaca  idealurile! 


354  O  alta  ironie  la  adresa  psihanalizei  si  a  inventarierilor  ei  simbolice  abracadabrante. 


214 


Nu  le  mai  da^i  idealuri  mici,  ci  da^i-le  idealuri  enorme! 

Rupe^i  car^ile  de  pove§ti  §i  inva^i-i  cum  arata  adevara^ii 
copii  ai  lui  Dumnezeu,  cum  arata  Sfin^ii,  cum  arata  painea 
coapta,  cum  arata  candela,  cum  arata  icoana,  cum  arata  raul,  cum 
arata  graul,  cum  arata  apa  rece  §i  zapada,  cum  arata  Dumnezeul 
lor!... 

Da^i-le  pe  Dumnezeul  lor,  imparta§i-Ji-i  cu  El  §i  nu  vor  mai 
casca  gura  dupa  pove§ti  de  adormit  copiii! 

Faceti-i  sa  fie  treji,  pentru  ca  §i  voi  a^i  dormit  prea  mult! 


215 


Ce  conteazd,  daca  nu  ma  crezi? . 


—  — 


Pot  sa  rji  spun  ca  mi-e  dor 

ore 

intr-o  mie  de  feluri 
§i  sa  cred,  a^ipind, 
ca  nu  {i-am  spun 
niciodatanimic... 


Pot  sa  par  nepasator 

cand  ma  doare  inima, 

pot  sa  tree  neobservat 

cand  lacrimez, 

pot  sa  fiu  ca  §i 

cand  n-as.  fi, 

pot  sa  ma  prostesc 

sau  sa  fac  pe  prostu', 

cand  o  mie  de  substantive, 

venite  din  partea  ta, 

nuauniciun  verb... 

La  urma  urmei  pot 

sa  nu  insemn  nimic . . . 

La  urma  urmei  pot  sa  scriu 

§i  sa  nu  ma  vezi 

sau  sa  fiu  §i  sa  nu-^i  dai  seama. . . 

Cele  mai  mari  emo^ii  le  ai  atunci 

cand  e§ti  descoperit, 
cand  e§ti  prins  in  tine  de  surasul 

ei  sau  al  lui, 

§i  cand  te  iubesc  e  prea  stramt 

ca  sa  rasufli. 

Accentuez  cuvintele, 
dar  ele  nu  pot  striga. . . 


355 


Un  poem  din  data  de  19  decembrie  2007. 


216 


Daca  ma  crezi,  nu  conteaza 
daca  nu  ma  cred  o  mie,  daca 

nu  ma  crede  nimeni, 

daca  in  jurul  nostru  se  face 

un  perete,  inalt, 

pana  la  cer, 

din  sarma  ghimpata 

§i  noi  doi  suntem  o  colonie  singulara 

intr-o  mare  de  ochi  urlatori. . . 

Am  nevoie  sa  ma  sim^i  tu. . . 

Am  nevoie  sa  fii  tu  cu  mine, 

ca  toate  clipele  sa  fie. .  .dragoste. . . 

Da,  po^i  sa  nu  ma  crezi, 

po^i  sa  nu 

ma  vezi,  po^i  sa  nu  ma  auzi. . . 

Po^i  sama  dete§ti... 

pentru  ca  nu  ma  cuno§ti. . . 

Oricand  m-ai  cunoa§te  m-ai  iubi. 

Oricand  te-a§  cunoa§te  te-as.  iubi. 

§i  te-as,  iubi  pentru  ca  e  imposibil 

sa  nu  vrei  sa  fii  mai  frumos 
decat  singuratatea  de  a  nu  fi  iubit. 

Cuvintele  au  o  logica 

pentru  eel  care  e  in  cuvinte, 

pentru  eel 

care  are  cuvinte  suferite, 

durute, 

iubite... 

Daca  nu  ^i-au  ^ipat  cuvintele  in  tine, 
daca  nu  au  vrut  sa  iasa  afara, 

daca  nu  ai  fost  pus  in 

situa^ia  sa  ai  rasuflarea  taiata, 

sa  i^i  inghi^i  cuvintele. . . 

nu  are  rost... 

Daca  nu  ma  in^elegi. . . 
cine  te  in^elege? 


217 


Daca  nu  ma  vrei. .  .cine  te  vrea? 

Daca  faci  din  locul  meu  locul  tau 

si  din  locul  tau  locul  meu 

pui  intre  noi  dragoste  si 

cred  ca  putem  respira. 

Dragostea  nu  tine  de  cuvinte. . . 

dragostea  ^ine  de  necuvinte. 
Dragostea  ^ine  de  hipercuvinte, 

de  megacuvinte,  de  tacere. . . 

Vrei  ca  sa  ma  crezi  sau  sa  urfi? ! 

Vrei  ca  sa  batem  campii  toata 

noaptea  sau  sa  ma  iubesti?! 

Daca  da... cg  conteaza 
daca  nu  ma  crede  nimeni, 

dar  tu  ma  sim^i  in  tine 
ca  pe  ceva  de  neinlocuit? ! 

Ce  conteaza. . . 
daca  tu  ma  crezi?! . . . 


Ps:  maine,  20  decembrie  2007,  implinesc  12  ani  de  cand 
mi-am  cunoscut  so^ia. 


218 


Adevdruri  din  inimd 


E  drept  sa  fii  bun356.  E  drept  sa  fii  bun  cu  eel  care  nu  e  bun 
cu  sine,  cu  eel  care  nu  i§i  da  seama  ca  pacatul  e  o  sinucidere.  E 
drept  sa  fii  bun  pentru  ca  Dumnezeu  a  fost  Cel  mai  bun  cu  noi. 

§i  cum  sa  nu  fie  Cel  mai  bun  dintre  to^i,  cand  El  ne-a 
ridicat  pe  noi  din  moarte  tocmai  atunci,  cand  noi  eram  ura^i, 
decazu^i  §i  nu  frumo§iV. 

E  drept  sa  vorbim  in  termenii  iubirii  intre  noi.  Caci  nu 
exista  iubire  mai  mare,  decat  aceea  pe  care  Hristos  Dumnezeu 
ne-a  invatat-o:  aceea  de  a  ne  pune  sufletul  pentru  prietenul 
nostru. 

Dreptatea  nu  e  o  vorba!  Dreptatea  e  dragoste.  E  drept  sa  te 
iubesc  pe  tine,  pentru  ca  Dumnezeu  ne  iube§te  fara  ca  noi  sa  fi 
facut  ceva.  §i  daca  El  ne  iube^te  atunci  §i  eu  trebuie  sa  iubesc  pe 
aproapele  meu. 

Chiar  daca  nu  §tiu  ce  este  iubirea,  ma  rog  sa  o  invat,  Chiar 
daca  nu  §tiu  care  imi  este  aproapele  §i  cum  trebuie  sa  il  vad  pe  el, 
ma  rog  sa  il  vad  ca  iubit.  Trebuie  sa  il  vad  ca  iubit  pentru  ca  sa 
ma  umplu  de  Cel  iubit. 

Cum  e§ti  Tu,  Doamne,  iubire  atat  de  mare  pentru  noi, 
Frumuse^ea  lumii?!  Caci  noi  nu  Te  §tiam  dar  Tu  ne  doreai.  §i 


1  Un  articol  din  1 1  februarie  2008. 


219 


cand  ne-ai  dat  sa  Te  cunoastem  pe  Tine,  ne-ai  dat  sa  fim  si  cu 
Tine,  pentru  ca  a  cunoa§te  inseamna  a  fi  impreund  cu  Cel 
cunoscut. 

§i  atunci  cand  strig  catre  Tine,  Tu  e§ti  in  mine,  e§ti 
aproape  de  mine,  cu  mine,  Dragostea  mea. . .  §i  esti  aproape  de  tot 
eel  ce  striga  catre  Tine.  Trebuie  numai  sa  strig  ca  sa  Te  simt  si 
mai  viu  in  via^a  mea.  Strig  si  esti,  pentru  ca  mereu  ai  fost. 

Rugaciunea  nu  inseamna  absen^a  rela^iei  dintre  mine  si 
Tine  ci  prezen^a  Ta  in  fa^a  mea.  Te  strig  pentru  ca  Te  simt  cu 
mine.  Te  strig  pentru  ca  Te  am  cu  mine. 

Te  strig  pentru  ca  Te  doresc  cu  mine.  Te  strig  pentru  ca 
esti  aici.  Nu  Te  strig  pentru  ca  esti  departe,  ci  pentru  ca  esti  prea 
aproape.  Si  pe  cat  esti  mai  aproape,  pe  atat,  Domnul  meu,  Te 
strig  si  cad  inaintea  Ta  in  smerenie. 

M-ai  inva^at  ca  nu  pot  sa  exist  fara  Tine.  M-ai  inva^at 
dulcea  dependent  de  Tine.  Pacatul  meu  nu  este  numai  rana  mea, 
ci  si  moartea  mea  fa^a  de  Tine.  De  aceea,  atunci  cand  ies  din 
moartea  pacatului  prin  slaba  mea  pocain^a,  Tu  esti  lumina  care 
imi  alina  ranile  si  imi  da  sa  zambesc,  sa  fm  viu. 

N-as  putea  zambi  daca  Tu  nu  m-ai  iubi.  Si  nu  m-ai  putea 
iubi  daca  nu  m-ai  ierta. 

Iar  Tu  ma  ierji,  pe  mine,  pacatosul,  Iubite  Doamne,  de 
toate  pacatele  mele  si  ma  ridici  ca  sa  I^i  strig  Tie  cantare  de 
biruin^a.  §i  cand  ma  ridic  din  moartea  pacatului  meu,  in^eleg  ca 
iertarea  este  iubire  si  ca  inima  mea  trebuie  sa  ierte  ca  sa  fie 
blanda  si  buna. 

Daca  eu  nu  ma  ridic,  eu  nu  ma  bucur.  §i  daca  nu  ma  bucur 
cred  ca  traiesc  intr-o  lume  rece,  corupta  si  plina  de  faradelege. 
Insa,  daca  ma  ridic  din  moartea  mea  si  sunt  plin  de  zambetul 
harului  Tau,  atunci  eu  sunt  plin  de  har,  sunt  plin  de  frumuse^e, 
sunt  plin  de  milostivire,  pentru  ca  sunt  plin  de  zambetul  slavei 
Tale. 

Da,  sunt  plin  de  frumuse^ea  Ta  cand  I^i  mul^umesc!  Cand 
nu  I^i  mul^umesc  sunt  plin  numai  de  mine  si  atunci  sunt  orb. 

Cand  sunt  mul^umitor  fa^a  de  Tine  nu  ma  vad  ci  numai  Tu 
esti  prezen^a  care  ma  ocupi.  §i  e  atat  de  frumos,  incomparabil  de 
frumos,  ca  sa  fiu  ocupat  de  slava  Ta,  pe  cat  e  de  trist  sa  fiu  orb  cu 
mine  insumi. 

Tu  faci  din  inima  mea  un  altar  frumos.  Tu  faci  din  via^a 
mea  un  rai.  Tu  faci  din  mine,  eel  atat  de  ranit  de  moarte,  o 
inviere. 


220 


§i  nu  stiu  cum  sa  I^i  multumesc  pentru  atata  nesperata 
frumusete!  Nu  imi  gasesc  niciodata  cuvintele,  ci  stau  numai  cu 
inima  deschisa,  plina  de  multumire,  ca  o  candela  in  fa^a  Ta. 

Numai  arzandu-mi  inima  simt  ca  stau,  asa,  pe  muteste,  si 
sunt  multumire. 


221 


fie,  din  inima 


Nu,  nu  te  po^i  opri 

din  drumul  tau357, 

chiar  daca  greul  te  inunda 

§i,  ca  pe  o  povara  grea, 

il  sim^i  in  inima  ta. 

Nu  te  po^i  opri  deloc, 

nicio  clipa  §i  in  nicio  zi 

sa  nu  crezi  ca  Dumnezeu  tace 

§i  nu-^i  §opte§te  nimic. 

Nu,  iubitul  meu, 

sa  nu  te  sim^i  singur 

cand  te  doare, 

cand  inima  ta 

e  plina  cu  vorbe  nerostite, 

negandite, 

infiltrate  de-odata, 

de  sus. 

Sa  nu-^i  para  timpul  scurt. 

El  e  foarte  generos, 

dar  suspansul  lui  tu 

il  percepi  in  fuga. 


357 


Un  poem  scris  pe  data  de  19  aprilie  2005  si  editat  la  nivel  online  pe  data  de  5  martie 
2008. 


222 


Sa  crezi  ce  \i  se  spune 

cand  Dumnezeu  i^i  vorbe§te. 

Sa  crezi  din  rasputeri, 

fara  re^ineri, 

cu  for^a  celui  care  cutremura 

oamenii,  cand  ii  prive§te 

§i  e  privit. 

§i,  mai  ales,  sa  nu  te 
la§i  dus  de  nas. 

Repet  mereu. 

Stiu  ca  ma  repet. 

Dar  mereu  sunt  atent 

sa-^i  spun  altceva, 

altcumva,  pana  altunde. 

Eroziunile 

sufletului  meu  sunt 

pipaite  de  nedumerirea  ta, 

de  privirea  cu  care 

ma  prive^ti 

ca  pe  o  carte  inchisa. 

Vaile  aten^iei  mele  sunt 

in  palmele  tale, 

sa  §tii  asta, 

§i  vei  vedea  venind 

spre  tine, 

la  fiecare  dintre 

cuvintele  mele, 

un  dor  de  tine 

ca  o  rasuflare  adanca. 

Iubitul  meu  necunoscut  total, 

confidentul  meu,  o, 

strainul  meu  aproape, 

vin  la  tine  §i  plec  de  la  tine. 

Ma  mut  la  tine  sau  te  mu^i 

defmitiv  in  mintea  mea. 

Sa  fie  oare  dorul  meu 


223 


atat  de  mare, 

meat  sa  nu  mai  pot  sa  a§tept, 

fara  ca  sa-fi  scriu? 

Sa  fie  oare  dorul  meu 
atat  de  viu. .  .un pustiul 

Niciodata  nu  am  §tiut, 
cum  nu  §tii  nici  tu, 

cat  de  frumoasa 

e  surpriza  de  maine, 

de  a  doua  zi. 

Te  treze§ti  §i  vezi 

ca  a  doua 

zi  e  mai  frumoasa 

ca  nicio  zi  §i  ca 

a  doua  zi, 

dupa  multe  zile, 

e  iara§i  frumoasa. 

Cred  ca  de  aceea 

iti  spun  sa  nu-^i  fie  greu, 

chiar  daca  e  teribil  de  greu, 

sa  nu-^i  fie 

aproapele  departe 

§i  tu  sa  nu  te  confunzi 

cu  nefericirea  ta,  ci 

cu  zambetul  pe  care 

Dumnezeu  |i-l  va  darui. 

Crede-ma  ce-^i  spun: 

cuvintele  se  implinesc 

intotdeauna! 


224 


Tributarii  micilor  pove§ti 


Cap.  1.  Nimicuri  pentru  tofi 


Gheorghe  vorbe§te  despre  el  ,  despre  nimicurile  vie^ii  lui 
unui  public  avid  de  nimicurile  vie^ii  lor.  Nimicurile  sunt 
fotografiate.  Oamenii  vor  sa  §tie,  sa  vada  unde  doarme  Gheorghe, 
unde  i§i  face  nevoile,  daca  transpira,  la  ce  se  gande§te  cand  e  in 
trafic,  cum  plange  Gheorghe. . . 

Denisa  se  indragoste§te.  Pune  un  film  pe  net  cu  dragostea 
ei,  cu  imbnui^arile  ei.  Nu  conteaza  daca  dragostea  conteaza 
numai  pentru  ei  sau  pentru  toata  lumea,  pentru  ca  nu  mai 
importa  .  Importa  numai  sa  scriem  ceva,  sa  punem  fotografii 
care  nu  intereseaza  pe  nimeni  sau  care,  din  fericire,  totu§i 
intereseaza  pe  cat  mai  murfi. 

Virgil  are  o  cearta  cu  Teodor.  Nu  ne  intereseaza  cearta  dar 
nu  avem  ce  citi  sau  nu  citim.  Se  scrie  in  cuno^tin^a  de  cauza. 
Gheorghe  pune  o  fotografie.  Alin  e  atent  la  nuan^a  unui  cuvant. 

Pe  Mihai  il  intereseaza  insa  cearta  cu  cei  ce  cred,  pentru  ca 
cei  care  cred  nu  sunt  unii  care  nu  cred.  §i  cand  nu  crezi  nu  e  ca 
atunci  cand  crezi.  §i,  diferen^a  intre  credin^a  §i  necredin^a  e  aceea 
ca  credin^a  redefine;? te  intreaga  ta  via^a. 


'  Un  text  din  16  martie  2008. 

1  Nu  mai  e  important  acest  aspect. 


225 


Ce  nu  vrem  sa  spunem?  Ca  nu  ne  mai  intereseaza  povestile 
adevarate.  In  locul  marilor  pove§ti,  a  pove§tilor  reale,  povestile 
noastre  sunt  tabloidizate360. 

Noi  nu  mai  suferim,  nu  mai  avem  pacate,  nu  mai  avem 
lacrimi...ci  numai  succese  sau  cataclisme.  Insa  nu  avem  niciun 

361 

succes     . 

Avem  vie^i  mici,  in  care  suflam  ca  in  iaurt.  Daca  tu  incepi 
sa  sufli  de  la  sud  §i  eu  de  la  nord,  daca  tu  o  iei  cu  inceputul  §i  eu 
cu  sfarsjtul  vie^ii  noastre  avem  vie^i  de  care  ne  ru§inam362. 

Pentru  ca  viafa  mica  este  o  via^a  insatisfac^ioasa363  la 
culme,  de  aceea  te  ru§inezi  sa  fii  credibil364.  Vrei  sa  fii  clovn, 
vrei  sa  fii  anonim,  vrei  sa  fii  turbat  de  idealuri...Literatura  pe 
care  noi  o  literaturizam  cu  viat.a  noastra,  via^a  noastra 
literaturizata  e  plina  de  parada  obscena. 

Livia  i§i  prezinta  amorurile  ei  cu  necunoscu^i,  amorurile  ei 
platite.  Victoria  dore§te  sa  se  casatoreasca  cat  mai  repede  pentru 
ca  vrea  sa  aiba  un  copil.  Daca  pentru  Livia  dragostea  este  doar  o 
ejaculare,  pentru  Victoria  dragostea  este  orgoliul  de  a  avea  un 
copil  tot  la  fel  de  inteligent  ca  al  Anei. 

Ana,  la  randul  ei,  crede  ca  are  eel  mai  bun  copil,  de§i,  vede 
la  televizor  sau  pe  net  copii  mult  mai  talenta^i  decat  ai  ei  §i  are 
complexul  mamei  care  nu  afdeut  tot  ce  trebuia. 

Daca  Adrian  are  un  copil  handicapat,  Miruna  are  un  copil 
care  e  genial.  Diferen^a  dintre  ei  e  platita  cu  invidie.  Invidia, 
arma  prostului,  face  din  discu^ii  certuri  banale,  cretinoide. 

Parerea  mea  conteaza  §i  a  lui,  nu.  Parerea  lui  conteaza?!  Ce 
parere  conteaza! ! ! ! 

Dumitru  va  veni  intotdeauna  §i  va  spune  ca  nu  se  poate 
sfar§it  fara  incheiere.  Orice  sfarsjt  trebuie  sa  fie  §i  o  incheiere, 
de§i,  mereu,  sfar§iturile  poarta  in  ele  resturi  de  relate. 


Cap.  2.  Ficfiunea  de  a  trdi 


360  Ce  este  tabloidul:  http://en.wikipedia.org/wiki/Tabloid. 

361  Pentru  ca  tabloidizarea  vietii  noastre  inseamna  sa  vorbim  despre  lucrurile  de  suprafata, 
despre  mari  bucurii  si  drame  ale  noastre,  dar  nu  si  despre  cum  ne  simtim  noi  intotdeauna,  in 
fiecare  clipa. 

362  Pentru  ca  vedem  ca  nu  avem  mari  lucruri  de  spus  despre  noi,  pentru  ca  nu  suntem 
oameni  valorici.  Adica  nu  am  facut  ceva  marcant  la  nivel  istoric,  ceva  unic. 

363  Nesatisfacatoare  la  nivel  personal. 

364  Adica  sa  fii  om  serios.  Nu  poti  fi  om  serios  pentru  ca  vezi  ca  nu  ai  facut  lucruri  serioase 
in  viata  ta. 

365  Literatura  pe  care  noi  o  banalizam  /  literaturizam,  pentru  ca  ne  ocupam  numai  de 
subiecte  banale,  ridicole,  fara  semnificatii  profunde. 


226 


Cand  ai  numai  nume  intr-o  carte,  nume  fara  indicate, 
realitatea  e  de  domeniul  fictiunii.  Cand  personalizezi  foarte  mult 
lucrurile  atunci  orice  pelicula  de  film,  ca  cea  de  care  se  simte 
atacat  pre§edintele  Basescu  devine  o  inapari^ie. 

De  ce  nu  te  po^i  disocia  de  cuvantul  scris  sau  de  imaginea 
vizuala,  ci  scrisul  §i  imaginea  cu  §i  despre  tine  insemni  tu  insufil 

lata  mentalitatea  tabloidizata!!!  In  loc  sa  conteze  omul,  ce 
face,  ce  este,  unde  este...conteaza  ce  se  spune  despre  om  §i  ce 
indica  imaginile  rupte  de  om. 

Po^i  fi  intr-o  imagine?  Nu,  niciodata!  Te  po^i  transforma 
intr-o  imagine?  Nu,  niciodata!  Ti  se  poate  truca  imaginea?  Da, 
intotdeauna,  atata  timp  cat  o  imagine  este  o  parere  a  ta,  a  lui,  a 
multora,  care  nu  are  relate  cu  mine. 

De  ce  sa  aiba  relate  cu  mine?  Pentru  ca  vrea  sa  ma 
reprezinte.  Numai  cand  eu  con§tientizez  ca  cineva  mi-a  surprins 
in  mod  real  fiin^a,  cand  m-a  surprins  cumva  in  cuvant  sau  in 
imagine  sau  in  piatra  sau  in  melodic. . atunci  simt  ca  sunt  eu,  ca 
am  de-a  face  cu  o  imagine  despre  mine. 

Insa  Madalin  are  nevoie  nu  de  o  imagine  care  sa  explice  ci 
de  o  imagine  care  sa  inculce  un  presupus  adevar. 

Luam  patul  lui  Gheorghe  §i  punem  in  el  pe  Denisa.  Denisa 
nu  are  nimic  de-a  face  cu  Gheorghe,  nu  se  cunosc,  nu  s-au  vazut 
niciodata. 

Deodata  apare  imaginea  contrafacuta  ca  intre  Gheorghe  §i 
Denisa  este  o  legatura  amoroasa.  Cum  au  spus  patul  §i  Denisa 
acest  lucru?  De  ce  pot  exista  patul  §i  Denisa  in  relate  cu 
Gheorghe  numai  in  acest  sens? 

Povestea  mea  e  mica.  Imaginea  mea  e  contrafacuta.  Eu 
sunt  un  om  patetic.  Eu  nu  am  de  spus  nimic.  Totul  e  un  teatru 
scabros.  Acestea  sunt  adevaruri  care  plac.  Exista  adevaruri  care 
nu  plac:  Eu  sunt  specializat  in...De  unde  afi  ajuns  la  aceastd 
concluzie?  Suntefi  in  afar  a  problemei ... 

Propozi^iile  mici  inca  mai  pot  fi  urmarite366.  Pentru  cat 
timp  mai  pot  fi  urmarite  §i  acestea  §i  n-o  sa  vorbim  doar  prin 
semne  sau  gesturi? !  Omul  obose§te  la  fraze  lungi  §i  bine  gandite, 
adanc  gandite,  pentru  ca  nu  mai  are  putere  de  concentrare. 

Cand  nu  te  poJi  concentra  inseamna  ca  nu  lucrezi  cu 
mintea.  §i  cand  nu  lucrezi  cu  mintea... lucrezi  cu  alte  par^i  ale 
corpului  sau  ale  sufletului  tau. 

A§a  se  confunda  manualitatea  cu  gandirea,  §mecheria  cu 
inteligen^a,  silogismul  cu  gandirea  duhovniceasca,  adevarul  cu 


366  Observam,  cu  multa  durere,  ca  membrii  noii  generatii  si  nu  numai  ei,  ci  si  cei  mai  in 
varsta,  nu  ne  mai  pot  urmari  frazele  lungi,  complicate,  cu  rationamente  in  serie. 


227 


aparent.a,  mojicia  cu  coloana  vertebrala,  ^ipatul  cu  cantatul, 
munca  cu  exploatarea,  recrearea  cu  devastarea. 

Un  tigru  de  la  Gradina  Zoologica  ni  se  uita  in  ochi.  Ce 
inseamna  asta?  Nu  ma  intereseaza  pentru  ca  mestec  guma.  Pot  sa 
imi  dau  seama  ca  sunt  penibil  cand  mestec  guma?  Sau  cand  merg 
in  tramvai?  Dar  de  ce  sa  imi  fac  procese  de  vinovatie,  daca  nu  am 
niciun  pacat. .  .Daca  am  bani,  ce  pacate  sa  am? 

Daca  nu  ma  doare  inseamna  ca  sunt  insensibill  Ce  mai 
inseamna  sa  fiu  insensibil  daca  sunt  mitocanl  Dar  ce  inseamna  sa 
fii  mitocanl  Cred  ca  mitocan  inseamna  sa. .  .ascurfi  materialist.  Sa 
\\\  placa  materia  mai  mult  decat  spiritualizarea  materiei  prin 
spirit. 

Cap.  3.  Intelectualii  asculta  manele 


Un  om  care  gande§te,  un  intelectual  nu  poate  sa 
asculte... manele.  Aceasta  e  cutuma  pseudo-intelectuala!  De  ce 
nu  poate? 

Pentru  ca  asculta  scartlitul  timpului,  e  direct  scufundat  in 
cu  cine  sa  se  mai  culce  pentru  ca  e  intelectual  §i  pe  cine  sa  mai 
§paguiasca367  pentru  ca  este  intelectual,  pe  cine  sa  mai  pupe  in 
fund  pentru  ca  este  intelectual  §i  pe  cine  sa  mai  bolboroseasca368 
pe  la  col^uri  pentru  ca  este  intelectual. 

De  ce  nu  poate  sa  asculte  un  intelectual  manele  sau  rock 
sau  cucurigu?  Pentru  ca  coco§ul  nu  canta  manele. 

Insa  intelectualul  asculta  manele,  asculta  orice.  Mai  ales 
asculta  pe  dracu'.  Oamenii  care  se  tern  sa  mai  fie  din  antichitatea 
timpurie  §i  care  nu  cred  in  Dumnezeu  dracuie  §i  aliniaza  pe 
oameni  cu  dracu'.  Deci  dracu'  exista,  de§i  nu  exista  iar 
Dumnezeu  nu  exista  pentru  ca  nu  exista369. 

Intelectualul  asculta  manele  sj  aminte§te  de  dracu'.  De  fapt 
intelectualul  e  fudul370,  ca  §i  neintelectualul. 

Exista  vreo  materie  la  §coala  care  te  face... intelectual?  Dv. 
a{i  studiat  aceasta  materie?!!!  Noi,  nu!...Deci  daca  nu  exista  o 
materie  la  §coala,  in  care  sa  se  spuna:  Ora  de  Intelectualitate, 
intelectualitatea  nu  exista. . . 


367  De  la  cine  sa  mai  ceara  mita,  spaga. 

368  Sa  il  calomnieze. 


369  Conform  rationamentului  fals  al  celor  necredinciosi  sau  indiferenti  din  punct  de  vedere 
religios. 

370  E  mandru  in  mod  prosteste. 


228 


Insa,  pentru  ca  exista:  Ora  de  Religie,  atunci  exista  Religie, 
pentru  ca  exista:  ora  de  Religie.  Nici  ateism  nu  exista  pentru  ca 
nu  exista:  Ora  de  Ateism. 

Cap.  4.  Valurile  mdrii  nu  sunt  ca  valurile  din  cadd 

George  imi  spune:  Nu  exista  Dumnezeu... 
§i  eu  il  intreb  pe  el:  Sipe  cine  intereseaza  asta?! 
G:  Pe  mine... 
D:  Pe  mine,  nu... 

G.  Pe  dv.  nu  va  intereseaza  dacd  exista  Dumnezeu?! 
D.  Nu... pentru  ca  eu  trdiesc  cu  Dumnezeu.  De  aceea  nu 
ma  intereseaza,  dacd  exista  sau  nu  exista  Dumnezeu. 


371 

Cap.  5.  Plagiaturi     perene 


379 

De-a-ndoaselea.  Mai  intai  ai  ce  scrie  §i  apoi  scrii  .  Daca 
vrei  sa  ai  o  carte  pe  care  o  copiezi,  ai  o  carte  plagiatd.  Plagiatd 
de  la  plagd,  de  la  blestem.  Adica  furi  §i  cade  blamul  pe  tine.  Furi 
ideea  de  la  altul  §i  i^i  faci  casa,  blog,  familie,  ^ara. 

a  373 

Insa  a  fur  a  reieta  inseamna  a  face  nimic,  a  fi  ics  taiat. 
Trebuie  sa  personalizezi.  E  adevarat...cuvantul  a  personaliza  e 
un  cuvant  lung,  more  lung374.  Ar  trebui  sa  spui  ca  faci  p.  Iar  p. 
inseamna  a  personaliza.  Un  fel  de  m.  =  mul^umesc.  Dar  de  ce  sa 

'in  c  'i  nc. 

scrii  §i  m.?      Mai  bine  nu  scrii  nimic  §i  filosof  ramai     . 


Cap.  6.  Filosofii  sunt  cei  care  scriu  si  vorbesc,  nu  cei  care 
nu  scriu,  nu  vorbesc  dar  au...  completdri. 


Filosofii  vorbesc  §i  scriu.  Daca  nu  vorbe§ti,  nu  ramai 
filosof  ci  ramai prost  sau  ramai  nimeni. .  .adica  a§a  cum  e§ti  tu  de 


O  deformare  voita  a  pluralului  lui plagiat:  in  loc  de plagiate... plagiaturi. 

372  Adica  cartea  e  o  nevoie  personals  si  ea  iese  din  tine...cand  ai  ceva  de  spus,  de  comunicat. 

373  O  pronuntie  defectuoasa  a  lui:  X,  care  se  practica  adesea  in  vorbirea  curenta. 

374  More  lung  (prin  imbinarea  unui  cuvant  englezesc  cu  unul  romanesc):  mult  mai  lung  sau 
foarte  lung.  Foarte  lung  pentru  cat  mai  stim  noi  sa  vorbim  romaneste... 

375  Aluzie  la  prescurtarile  lenevoase  ale  mesajelor  virtuale,  care  au  devenit  o  moda  de 
vorbire  ininteligibila. 

376  O  ironie  la  celebra  formula  populara,  care  nu  se  potriveste  oricand.  Daca  nu  scrii  nimic 
solid. ..nu  poti  sa  ramai  filosof.  Poti  ramane  doar  o  pata  de  negreata  sau  un  nume  obscur  pe 
blazonul  unor  mari  institutii  de  cultura. 


229 


obicei.  Pentru  ca  trebuie  sa  te  vinzi,  sa  te  prezinti,  trebuie  sa  fii 
remarcat,  sa  fii  celebru,  sa  fii  antena,  sa  fii  sicriu,  sa  fii  soclu,  sa 
fii  stea...safiiuitat. 

"Kin 

Uitarea  na§te  mon§tri  .  Uitarea  esentiala  na§te  mon§tri: 
adica  uitarea  lucrurilor  esentiale. 

Filosofii  se  gandesc  despre  existentl,  despre  ei.  Se  gandesc 
numai  la  ei.  De  aceea  injura  pe  cei  care  nu  sunt  de  acord  cu  ei. 
Trebuie  sa  nu  fii  de  acord  cu  filosoful  dinaintea  ta,  pentru  ca  sa 
fii  original. 

Tu  trebuie  sa  fii  original,  sa  ai  eseu  /  careu  /  sistem...sau 
sa  nu  ai  niciunul,  dar  sa  ti  se  vanda  bine  cartile,  daca  §i  a§a  ai 

378 

prea  purine     . 

Trebuie  sa  fii  anti,  mereu  anti... ^Nu,  antilopa  /  sincopa,  ci 
anti,  ca  sa  fii  filosof.  Deci  filosoful  trebuie  sa  vorbeasca  pentru  ca 
vorbirea  e  auzita379. 


Cap.  7.  Noi  facem  premiile  si  ni  le  dam  noua  inline 


Cel  mai  bun  scriitor  este  Marcel.  De  ce?  Pentru  ca  uite,  a§a 
vreau  eu!  Eu  §i  cu  Alina,  cu  Florentina,  Valeriu  §i  Cristina  am 
decis  ca  Marcel  e  eel  mai  mare  scriitor  al  tuturor  timpurilor.  Noi 
votam,  el  iese.  Mergem  la  televiziuni,  dam  declaratii  de  presa, 
scriem  pe  bloguri  §i... Marcel  devine  eel  mai  mare  scriitor  al 
tuturor  timpurilor. 

Daca  nu  zice  cineva  ca  noi  il  mancam  .  Daca  nu  zice  ca 
noi  e  un  prost,  e  un  iresponsabil.  El  nu  vede  cat  de  bun  e  Marcel? 

Bine,  vrei  sa  ii  zici  tu,  hai  sa  ii  discutdm  prima  carte,  a 
doua,  a  treia...sd  ii  cercetdm  gdndirea,  ca  sa  vedem  ceface  acest 
Marcel,  daca  e  atdt  de  eel  mai  bun  ? 

Dar  auzi  deodata,  la  unison:  Nuuuuuuuuuuuu,  tacit  Nu 
trebuie  sa  vorbesti...A§a  hi  spun  cei  5,  care  au  decretat  faptul  ca 

TO] 

marcel  e  eel  mai  mintenas      bdiat  din  toate  secolele. 

Anonimii  se  scnu  cu  nume  mare,  pentru  ca  sa  para 
impozan^i.  Adevdrafii  oameni38  stau  prin  colturile  istoriei, 
ascun§i  de  smerenie. 


377  Uitarea  faptului  de  a  fi  om  al  lui  Dumnezeu...naste  monstri  cu  fata  umana. 

378  Aluzie  la  intelectuali  ai  zilei,  cu  nume  mai  mari...decat  firava  lor  opera. 

379  O  alta  ironie  la  adresa  unor  filosofi  romani  si  nu  numai,  care  vorbesc  pentru  ca  sa  nu  fie 
uitati  si  nu  vorbesc. ..pentru  ca  au  mai  studiat,  cu  asiduitate,  noi  probleme  din  domeniul  lor 
de  activitate. 

380  Adica  il  discreditam  in  chip  si  fel. 

381  Cu  minte,  destept  om. 

382  Cei  care  fac  parada  de  cunoasterea  lor  numai  la  televizor...dar  nu  si  in  carti. 


230 


Ies  in  fatl  numai  spoliatorii,  uciga§ii,  farsorii,  mafiotii, 

T.QA 

curvele    §i    cantare^ele    de    cafe-concert... Restul    e    tacere     . 
Tacerea  insa  nu  e  de  aur  cand  vine  vorba  de  adevdr.  Adevarul  e 

t  or 

de  y orbit  §i  nu  de  tacerel 


Cap.  8.  Niciodatd  sd  zici  niciodatd 


Andrei  mananca  ciocolata.  Diferent.a  intre  blog  §i  ciocolatd 
e  ca  ciocolata  se  termind.  Blogul  nu  se  termina.  Blogul  e 
neterminat.  §i  daca  vrei  sa  scrii  blogul  ca  pe  mancatul  ciocolatei 
ajungi  de  unde  n-ai  plecat387. 

Comunicarea  inseamna  reinterpretare  de  sine,  gasire  de 
sine,  intuire  de  sine  §i  de  al^ii. 

Povestea  comunicarii  e  ca  povestea  iertarii:  numai  cine 
iarta  vede  mai  departe.  Numai  cine  vede  §tie,  numai  cine 
cunoa§te  poate  explica,  numai  cine  poate  explica  cucere§te, 
numai  cine  cucere§te  comunica. 

Veronica,  Mihaela,  Cozmin,  Valentin... nu  scriu,  ci  doar  se 
prefac!  Ei  ori  vor  sa  faca  valuri  la  apa  mica  ori  sa  se  casatoreasca 
din  cauza  blogului  ori  sa  faca  bani  ori  sa  faca  cancer  la  degete388, 
de  atata  scris,  ori  sa  piarda  timpul. . . 

Pe  o  frunza  de  paianjen  scria: 

„Noi  vrem  sa  ca§tigam  timpul. 

Nu  ne  plac  pove§tile  mici. 

Nici  insignifian^ii  care  s-au  plafonat  ca  sa  le  mearga 
bine389,  nici  aia  care  pot  dar  nu-§i  fac  timp390  §i  nici  cei  care  nu 
au  timp  pentru  ca  s-ar  imboga^i  prea  mult  comunicand. 

Nu  ne  plac  materiali§tii,  dar  ne  plac  cei  care  se 
indumnezeiesc  continuu". 


Restul  e...cugetare. 


383  Adevaratii  creatori,  Sfintii,  marile  personalitati  ale  istoriei,  adevaratii  oameni  ai  lumii. 

384  Nu  mai  are  rost  sa  continui  mojiciile  lumii  una  dupa  alta... 

385  Adevarul  marilor  oameni  ai  lumii  trebuie  spus  cu  tarie,  cu  putere.  Despre  el  nu  trebuie  sa 
se  taca,  pentru  ca  tacerea,  in  cazul  lor,  e  o  crima  impotriva  sanatatii  acestei  lumi. 

O  ironizare  a  formulei:  Niciodatd  sd  nu  zici  niciodatd. 
387  Daca  creatia  online  nu  e  o  creatie  serioasa,  implinitoare...nu  ai  facut  nimic  pentru  tine, 
daca  ai  initiat  un  blog. 
388Ironie... 

389  Si  sunt  multi  intelectuali  care  s-au  plafonat,  care  au  renuntat  la  studiu  si  la  creatie, 
tocmai  pentru  ca  nu  cumva  sa  iasa  in  evidenta  si  sa  isi  piarda  privilegiile  personale  si 
sociale. 

390  Cei  care  au  potente  de  creatie  dar  isi  pierd  timpul  cu  afaceri  personale  si  cu  nazuinte 
tree  ato  are. 


231 


Foaie  verde  de  casmir  ...ochii-ti  sunt  un  raspapil 


Ogiljj  -_  ■  ttUlyiii 


183  +  886  =  foaie  verde  de  casmir...ochii-}i  sunt  un 
raspapil.  Adica  e  la  fel  ca  in  Hitman  3  . .  .Te  pomene§ti  langa 
lac  §i  trebuie  sa  pleci  de  acolo. 

Trebuie  sa  urci  pe  treptele  acelea  -  de§i  nu  cam  §tii  prea 
bine  butonul...ape§i,  sui,  mergi  in  direc^ia  por^ii. . .§i  daca  o  iei 
mai  repede  spre  poarta  nu  vine  gangsterul  ca  sa  ii  dai  un  cap  in 
gura  §i  astfel  sa  po^i  sa  mergi  mai  departe. 

Mai  dai  o  data  jocul  de  la  capat,  de  doua  ori,  apoi  nimere§ti 
fa^a  in  fa^a  cu  poarta,  ii  dai  un  cap  in  gura  §i  faci  rost  de  un 
pistol. . .cu  purine  gloan^e,  dar  dai  de  pistol. . .[...] 


Un  text  cu  parole... Daca  nu  ave^i  gust  de  aventura . . .nu 
are  rost. . .sa  mai  citrfi  ceea  ce  urmeaza! 


Casmir  e  la  pagina  143 .. . 


391 
392 


Articol  din  data  de  25  mai  2008. 
Unjoc  video. 


232 


E  de  dragoste? 
Vom  vedea... 


Casmir  1  =  rasa  de  capre  crescutd  in  Casmir  si  in  Tibet 
pentru  pdrulfoarte  fin  si  mdtdsos. 


Ce  e  alea. ..capre,  mami? 
imale  d 
Aha?!. 


Un  fel  de  animale  din  Jurasic  2393. 


Casmir  2  =  festaura  moale  si  find  confeciionatd  din  pdrul 
de  casmir. 


. . .  cand  treci  de  gangsterul  caruia  i-ai  dat  un  cap  in  gura, 
intri  prin  partea  stanga,  pe  o  u§a  §i  dai  de  alti  doi  gangsteri,  care 
fumeaza  [afroamericani  fiind  eL.caci  au  accent  de  repari394]  §i  tu, 
uciga§ul  in  serie,  ii  omori  §i  pe  cei  doi. . . 

Apoi  intri  in  hala,  acolo  unde  un  terorist  il  bate  pe  un  om 
de  afaceri,  pentru  ca  sa  ii  afle  conturile...§i,  pentru  ca  e§ti  bdiat 
bun  §i  numai  pentru  ca  e§ti  bdiat  bun,  ii  tragi  un  glonte  in  cap  §i 
lu'  gangsterul  si  lu'  bancherul  legat  la  ochi. 

Faci  curdfenie\  Nu  mai  vrei  gangsteri... §i  atunci  vii  cu  o 
mama  de  pistol  / puscd  /  mitralierd  §i  ii  capiezi  imediat  pe  cei 
care  l\\  stau  in  cale.  Binein^eles  ca  tu  nu  dai  socoteala 
nimanui. .  .pentru  ca  e§ti  in  cadrul  unui  joe. . . [...] 

Te  urfi  la  sangele  lor  care  se  impra§tie  pe  podea  ca 
iubirea...lui  Shakespeare396,  care  e  acum  online.  [De  undeva  din 
spate  s-a  auzit  o  voce:  Bd,  au  bagat  online  pe  Shakespeare,  hai  sa 
stdm  la  coada!] 


393  Un  film  ideologic,  care  vorbeste  despre  aclimatizarea  dinozaurilor  in  contemporaneitate. 

394  De  cantareti  de  rap.  A  se  vedea:  http://en.wikipedia.org/wiki/Rapping. 

395  /;'  omori,  in  aceasta  situatie.  A  capia  inseamna  si  a  enerva  pe  cineva,  a-1  innebuni  de  cap, 
a-1  uimi  cu  ceva  anume. 

396  William  Shakespeare:  http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. 


233 


Te  ui^i. .  .§i  mergi  mai  departe.  Mergi  mai  departe  pentru  ca 
e§ti  baiat  bun  §i  insensibil.  §i,  pentru  ceva  timp,  te  invarti  ca 
prostu',  §i  po^i  sa  nici  nu  mai  continui  jocul,  pentru  ca  nu  §tii  ce 
trebuie  sa  faci. 

Devine  o  dilema. .  .acest  ce  trebuie  safac.  Te  \x\\\  prin  toate 
cotloanele  halei,  te  ui^i  la  ce  mai  poate  face  asasinul  platit  din 
taste... §i  intuie§ti,  a§a,  ca  printr-o  rasuflare  de  inteligentl,  ca 
trebuie  sa  urci. .  .pe  zid. 

Nu  conteaza  daca  ai  rau  de  inahime!  Asasinii  platiti  nu  au 
mama,  tata,  patrie,  con^tiintl,  nu  au  de  niciunelea...  El  te  taie  la 
beregata,  rji  trage  vreo  cate  gloan^e  vrea  el  in  tine  §i  apoi  te  lasa, 
a§a...neingropat. 


Ce  cruzime!.. 


Pagina  886... nu  e  o  celula,  un  loc  unde  sa  stai...  la 
racoare,  ci  o  pagina.  Ce  e  pe  pagina  886?  Un  emoticon?  Un 
§oarece?  Cifrele  ca§tigatoare  de  la  Loto?. . .Nu! 

Pe  pagina  886  nu  se  gasesc  date  despre  ra§papil  /  ra^papir, 
care  e  un  fel  de  ceva  cu  care  se. .  .cu  care  se. .  .§ifoneaza  lemnul. 


Ma,  frate,  dar  de  unde  ai  scos-o  §i  pe  asta  cu. .  .§ifonatull 
Din  §ifonier. . . 


Care  ar  fi  semnificatia  titlului?  Pentru  cei  care  nu  prizeaza 
umorul  negru  sau  decolorat. .  .nu  e  nicio  §ansa! . . . 

Astazi  totul  e  patat  cu  aduceri  aminte  din  Himtan  3  + 
Mafia397. 

Urmeaza  repetitia  cu  mersul  cu  ma§ina,  unde  trebuie  sa 
inva{  sa  due  pe  gangsteri  [aici  eram  valetul  gangsterilor  §i  nu 
criminalul principal...]  acolo  unde  dorea  mu§chiul  lor... 


397  Un  alt  joe  video,  care  vrea  sa  aduca  in  fata  jucatorului  lumea  inceputului  de  secol  20. ..si 
actiunile  malefice  ale  Mafiei  italiene.  Despre  cele  doua  jocuri  mentionate  aici  dau  detalii, 
pentru  ca  le-am  jucat  pana  la  un  anumit  nivel. 


234 


Cel  mai  enervant  era  ca  trebuia  sa  caut  podul. .  .podul  peste 
o  apa,  pentru  ca  sa  tree  in  partea  cealalta  a  ora§ului  §i,  pana 
dadeam  de  pod,  se  termina  timpul  alocat  cursei  cu  ma§ina. . . 

§i  o  luam  iara§i  de  la  capat...§i  iar  ma  enervam... Pentru 
ca  taximetristul  care  eram  eu  trebuia  sa  alerge  cu  o  ma§ina  din 
anii  '30  printr-un  oras.  italian,  care  nu  semana  a  italian,  §i  sa  nu 
aiba  pistol  in  mana,  pentru  ca  sa  se  intalneasca  cu  mafiotii,  care 
imi  trageau  la  bate  in  cap...§i  ma  pistolau...§i  ma  alergau...de 
cadeam  eu  atunci  intr-o  balta  de  sange398. . . 

Cel  putin  balta  de  sange  de  la  Mafia,  de§i  e  mai  mare  ca 
cea  de  la  Hitman,  totu§i  nu  are  fipatul  din  urma  a§a  de 
enervant... 

Pentru  ca  Agentul  47,  care  sunt  eu,  in  Hitman  3,  cand 
moare  este  enervant  la  culme... Pentru  ca  el  nu  moare,  a§a,  ca  in 
filme...Ci  moare  cu  incetinitorul...§i  cand  moare  ^i-1  da  pana  la 
capat  ca  sa  te  enervezi  §i  sa  joci  cu  §i  mai  multa  aten^ie. . . 


Ca  veni  vorba  de. .  .dragoste.  Agent fortisevan399  intra  la  un 
moment  dat  intr-un  bar  cu  muzica  slou400.  Aici  toatd  lumea 
danseazd,  toatd  lumea  se  distreazd  ...§i  el  cauta  servieta  cu 
diamante,  pentru  care  omorase  deja  un  batalion  intreg  de... 
inarma^i. 

Insa,  in  loc  de  diamante,  de  politicieni  corup^i,  a§a,  dupa 
cum  venea  el  de  jos  §i  in  fa^a  lui  era  o  scara...se  pomeni  in  fa^a 
unui  cuplu  heterosexual  [deci,  aten^ie!]  carc.se  saruta.... 


jocuri?! 


I-auzi,    frate,    a§tia    au    inceput    sa    se    sarute    §i    in 

402 


Ce  face  fortisevan  cand  ii  vede?  Avea  o  ditamai  pu§ca  in 
mana...§i...§i...trage    cu   pu§ca    §i    le    strica    sarutatul.    El    se 


398  De  fiecare  data  murea  intr-o  balta  de  sange,  pentru  ca  jocurile  video  americane  au  o 
obsesie  marcanta  in  ...sange,  in  multul  sange  curs  din  cei  omorati. 

399  Agent  47. 

400  Slow  (eng.)  =  inceata,  de  dans  in  doi. 

401  Aluzie  la  un  vers  al  lui  Stefan  Banica  jr. 

402  Insa  nu  exista  numai  saruturi  in  jocuri  si  nuditate  provocatoare,  ci  si  jocuri  porno,  adica 
o  variants  3D  a  filmelor  XXX. 


235 


precipita,  ea  tipa...El  fuge,  fortisevan  trage  in  el  dar  nu  il 
nimere§te,  insa,  nemernicul  de  fortisevan,  atunci  cand  trece  fata, 
abia  pupata,  pe  langa  el,  zbang!...una  in  ceafa  §i...fata  cade  la 
pamant,  fiind  rapusa  de  nemilosul  fortisevan. . . 


D-l  Gadea  :  Domnule  Cristoiu,  ce  putem  face  in  aceasta 
situate  cu...dragostea? 

D-l  Cristoiu404:  Stati  sa  ne  lamurim!...Daca  acest 
fortisevan... sau  cum  mama  lui  se  nume§te,  e  atat  de  imbecil, 
incat  sa  traga  cu  pu§ca  dupa  rat.e  salbatice,  le§e§ti  sau 
americane...§i  nu  prime§te  nicio  sanctiune... atunci  e  ca  in  cazul 
FNI405  sau  Caritas406. 

Adica  bagi  banul,  vine  Ogica407,  vine  Hagi408,  vine 
Chiliman409  §i  pune  banii  la  Caritas,  dupa  care  vine  fortisevan  §i-i 
love§te  pe  cei  care  se  pupa  la  intrare,  ii  mitraliaza  pe  to^i,  fura 
capitalul410... 

D-l  Gadea:  Capitalul411. .  .lui  Marx412?! 

D-l  Cristoiu:  Nu  domn'le,  capitalul  de  la  Caritas... §i  el  se 
evaporeaza... 


Pentru  ca  dragostea  e  o  femeie  [?!!!!!!!]  e  bine  sa 
cunoa§teti  parole  componente  ale  trupului  uman  de  la  Innerbody. 

§oferul  din  Mafia  nu  le  cunoa§te  prea  bine  §i  tocmai  de 
aceea  nu  §tie  sa  fuga  cum  trebuie. 


403  Mihai  Gadea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_G%C3%A2dea. 

404  Ion  Cristoiu:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Cristoiu. 

05  Investitorilor  la  FNI,  care  au  fost  pagubiti  de  catre  hotii  ramasi  respectabili,  li  se 
promitea  de  catre  Mugur  Isarescu,  in  anul  2000,  o  despagubire  de  500  miliarde  de  lei: 
http://www.zf.ro/prima-pagina/despagubiri-in-cazul-fni-din-imprumuturi-bancare- 
2998000/. 

406  Jocul  piramidal   financiar   Caritas   a   facut  pui  in  anii  urmatori:   http://www.wall- 
street.ro/articol/Economie/5005/Joc-piramidal-Delphin-pui-de-Caritas.html. 

407  Stelian   Ogica,   vedeta   OTV  din  nimic,   dupa  ce   a  i   s-a  furat  un   loz   castigator: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Ogic%C4%83. 

408  Gheorghe    Hagi,    fotbalist    si    antrenor    de    fotbal    roman    de    renume    mondial: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Hagi. 

409  Andrei      Ion      Chiliman,      om      politic      roman      si      primar      in      Bucuresti: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Chiliman. 

410  Financiar. 

411  Volumul     1     la    nivel    online:    http://www.marxists.org/romana/m-e/1867/capitalul- 
voll /index. htm. 

412  Karl  Marx:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx. 


236 


La  un  moment  dat  intra  prin  spatele  unui  bloc,  pistolarii 
dupa  el,  e  ranit,  via^a  i  se  scurge,  nu  §tie  pe  ce  u§a  sa  intre,  iara§i 
face  coltul,  pistolarii  il  ating,  intra  pe  un  gang,  trece  peste  o 
strada...§i  ajunge  la  barul  lui  Salieri,  care  ii  ia  partea  §i  ii 
impu§ca  pe  cei  doi  gangsteroi,  care  fugeau  dupa  el. 

Insa,  dragostea,  ramane...  Pentru  ca.  foaie  verde  de  ca§mir, 
din  cauza  antonimiei  sintagmei  formeaza  o  discrepant  majora 
intre  luxul  de  amanunte  §ipierderea  de  timp. 

Coagularea  nivelului  retoric  al  frazei  se  strange  ca  o  punga 
la  nivelul  ochiului  cerebral  al  propozitiei  dandu-ti  senzatia  de 
voma,  guturai  sau  inflexiune  cerebrala.... 

Fara  doar  §i  poate,  mojicia  contextului  nu  implica  o 
transliterare  a  emotiei  ci  ea  ni  parvine  de-a  gata,  pentru  ca  nu  §tii 
limba  romana  pe  care  incerci  sa  o  construie§ti  ca  pe  un  tort  cu 
fri§ca. 

Dragostea  de  limba  romana  se  love§te  de  pistolul...lui 
fortisevan.  Sangele  se  impra§tie.  Ac^iunea  demareaza  in  for^a, 
pana  cand  linia  de  plutire  a  barcii  devine. .  .elicopter. 

§i  atunci,  cand  i^i  dai  seama  ca  verdele  contrasteaza  cu 
ca§mirul,  pe  care  ^i-1  imaginezi  de  un  ro§u  aprins,  ochii  ei  te 
lovesc  ca  un  burghiu  direct. . .  in  sensibilitdiile  tale  elective     . 


Afmita^ile  mele  discutativel 
-  Poate  repetitive. . . 


Textul  cu  impact  e  mereu... compact.  Multele  volume  ale 
timpului pierdut  se  bat  cap  in  cap  cu... secundele  inventate.  In 
rdzboiul  stelelor     nu  se  bat  stelele  de  fapt. .  .ci  civilizaiiile. 

Florin  Piersic416  scuipa  semin^e  direct  de  pe  cal417.  Parca 
auzi  mereu  in  capu-fi  [adica  in  capul  tau...],  ca  o  pedeapsa, 


413  Aluzie  la  titlul  unei  carti  a  lui  Goethe:  Afinitati  elective.  Mai  multe  detalii  despre  autor: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Wolfgang_von_Goethe. 

414  Aluzie  la  romanul,  in  multe  volume,  al  lui  Marcel  Proust:  In  cautarea  timpului  pierdut. 
In      romana      il      avem,      in      6      volume,      tiparit      de      ed.      Leda,      in      2008: 

http://www.supercarti.ro/carte/in_cautarea_timpului_pierdut_vol 1_6 editieintegrala. 

html.  Mai  multe  detalii  despre  autor:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Proust. 

415  Un  film  fictional,  cu  multe  episoade  si  cu  mare  audienta: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_stelelor_%28film%29. 

416  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 

417  Intr-unul  dintre  filmele  sale,  in  rolul  lui  Margelatu: 
http://ro.wikipedia.Org/wiki/Fi%C5%9Fier:Margelatu.jpg. 


237 


pistoalele  lui  Sergiu  Nicolaescu418,  mereu  acelea,  pe  cand  Van 
Dame419  mai  are  mu§chi  §i  la  50  de  ani.  Ii  are  si  ii  arata  si  la 
fani,  ca  da,  i-am  vazut  eupe  net     . 


Eu  nu  ma  uit  pe  net  pentru  ca  devin  dependent  ,  imi 
spuse  cineva,  un  domn  bine. . . 

Am  vazut  astazi  o  poza  unde  unul  tanar  era  inconjurat  de 
al^i  trei  mai  in  varsta,  [motivul?!]  ca  sa.  le  povesteasca  unora 
cartea  tanarului. .  .§i  astfel,  ea  sa  poata  fi  cumparata. . . 

E  sigur:  car^ile  nu  se  mai  vand  pentru  ca  omul  are  lehamite 
de  cuvintele  lui,  daramite  de  ale  altuia...  §i  atunci  cand  Florin 
Piersic  scuipa  semin^e,  facand  astfel  o  risipa  memaipomenita  de 
coji,  dorea  sa  spuna  ca  amdrdciunea  se  scuipa. ..nu  mai  se  spune. 

Adica  te  ui^i,  a§a,  la  el,  cu  scarba...§i  e  ca  §i  cum  l-ai 
scuipa  intre  felinare  [Uuuh,  ce  expresie  grotesca!],  adica  in  ochi. 

Toata  obida422  ta  de  om  insingurat  l\i  vine  sa  o  scuipi.  Nu 
mai  ai  chef  de  cuvinte. .  .ci  le  scuipi. 


Finalul  e  pentru. .  .Amatorul  .  Am  folosit  linia  melodica  a 
acestui  scurt-metraj  autohton  pentru  ca  sa  evoc. .  .o  stare  de  spirit. 

Un  tanar  a  dat  un  anun^  in  ziar  ca  pentru  300  de  lei  se  lasa 
injurat  §i  porcait  de  oricine.  §i,  tot  intelectualul  1-a  injurat  pe  bani 
ca  sa  se  descarce... 

Adica    cum,  frate,    intelectualul   se   descarcd    injurdnd, 


drdcuind  ca  un  disperat? 


Aten^ionare! 


418  In  filmele  lui  Sergiu  Nicolaescu,  de  pe  timpul  comunismului,  toate  armele  trageau  la  fel. 
Auzeai  cam  aceleasi  lovituri  de  pistol  sau  de  tun.  Mai  multe  date  despre  autor: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_Nicolaescu. 

419  O  scriere  dupa  auz,  ironica,  a  numelui  lui  Jean-Claude  Van  Damme: 
http://www.imdb.com/name/nm0000241/. 

420  Cu  referire  la  fotografia  de  aici: 
http://www.vedeta.ro/img_l/jean_claude_van_damme.jpg. 

421  O  ironizare  a  fobiei  prostesti  a  multora  de  spatiul  online,  de  parca  devii  dependent  fara 
sa  vrei. 

422  Durerea  si  mania  ta  dreapta. 

423  Un  scurt  metraj  romanesc.  Aici  aveti  partea  1 : 
http://www.youtube.com/watch?v=_UOx6cNtOxg  si  aici 
partea  a  doua:  http://www.youtube.com/watch?v=GLDCPulleM8. 


238 


Acest  articol  nu  este  pentru  cei  care  nu  in^eleg  §i  nu 
accepta. . .ca por carta  asta  de scriitura  e  . ..artal 

Iar  arta  este  exprimarea  omului,  da,  a  omului,  in  diverse 
contexte  §i  a  diverse  sentimente,  da,  ale. .  .omului. . . 

Fortisevan  e  §i  el  om,  chiar  daca  e  fictiv . .  .Daca  po^i  vorbi 
despre  el  la  timpul  prezent...atunci  in^elesul  lui,  al  acestui/zcft'v 
om,  facut  real  om  macar  pentru  o  discu^ie. .  .l\\  spune  ceva. 


239 


Ldtrarea      ca      aflare      in      treabd      §i     despre 
alte  subtilitafi424 


A1")  C  A  >")  /T 

Dumitru  Panaitescu  ,  alias  Perpessicius  (pseudonim 
literar  folosit  de  catre  autor  incepand  cu  anul  1915)  reda  in 
Eminesciana  1  un  fragment  dintr-o  scrisoare  a  lui  Vasile 
Alecsandri427,  in  care  acesta  marturisea  cum  se  comporta  fa^a  de 
cei  care  il  calomniau: 

„la  insinuarile  malicioase  sau  calomniatoare  ce  se  ating  de 
la  persoana  mea,  am  obicei  a  raspunde  prin  dispret,  nesim^ind 
nici  macar  curiozitatea  de  a  cunoaste  mutra  sau  chiar  numele 
calomniatorului.  Latre  in  toatd  voia  cui  place  sa  latre,  ca  nu-1 
onorez  nici  cu  un  \iba.  haita"     . 

Textul  are  greseli  rasunatoare... Literati  si  manuscrisele 
car^ilor  pe  care  noi  le  consideram  geniale  au  multe  erori  de 
exprimare  si  de  scriere...Pentru  ca  nu  erau  aten^i  la  lucrurile 
mici. .  .ci  fugeau  dupa  intelesuri,  dupa  precizari,  dupa  idei. 

Alecsandri,  deci,  nu  era  interesat  de  mutra,  de  fa^a 
calomniatorilor  sai,  ci  lasa  pe  fiecare  sa  latre. .  .pe  limba  lui. 


Fotografia,  cu  cainele  cu  ochi  si  gura  de  om,  am  preluat-o  de  pe  blogul  lui  Catalin 
Cornelius  Popi:  http://mrdignity.wordpress.com/,  devenit  apoi:  http://mrdignity.com/  si 
exprima,  la  modul  iconic,  latrarea  altora. 

425  Articol  din  9  iunie  2008. 

426  Mai  multe  detalii  aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpessicius. 

427  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri. 

428  Perpessicius,  Studii  eminesciene,  edrjie  ingrijita,  prefa^ata,  cu  note  editoriale  si  tabel 
cronologic  de  Ileana  Ene,  Ed.  Muzeul  Literaturii  Romane,  Bucuresti,  2001,  p.  35. 


240 


Insa  dispreful  nu  e   o   marca  cre§tina...La  noi,   marca 


,w429 


ortodoxa,  inregistrata  ,  adica  aspect  constitutiv  al  omului 
duhovnicesc  este... iertarea.  Noi  ne  rugam  pentru  cei  care  ne 
latra430,  uneori  asurzindu-ne  de  urechi. . . 


*** 


Sinonime  verbale  pentru  a  latra:  a  hamai,  a  bate 
(regionalism),  a  blehai  (in  Banat),  a  puidai  (in  Moldova),  a  zapai. 

A  latra  vine  de  la  latinescul  latrare,  infmitivul  de  la  latro, 
latrare,  latravi,  latratus. 

Cainele  latra... Insa  cand  vine  vorba  de  sensul  figurat  al 
latrarii,  in  cazul  omului,  avem  pe  cineva  care  vorbe§te  intr-una 
sau  calomniaza  mereu,  peste  tot,  pe  altcinva  sau  pe  mai  mul^i; 
care  i§i  bate  gura  cu  pacate,  cu  vorbe  necugetate. 

§i  astfel  po^i  sa  latri  si  tu  la  luna,  in  loc  sa...pui  osul  la 
treaba.  Sau  e§ti  latrau,  adica  un  om  vandut  altuia  /  altora,  care 
ac^ionezi  la  ordin. 

Daca  ii  spui  cainelui  sa  latre  sau  sa  mu§te  pe  cineva  §i 
cainele  e  ascultator,  atunci  se  executa.  A§a  sta  treaba  §i  cu  eel 
care  e. . . latrau:  ac^ioneaza  la  comanda! 


*** 


Cosmin  Popan431  §i-a  dat  seama  cum  latra  cainele  de  paza 
al  democra^iei,  §i  ca  el  e  mai  blond  §i  da  din  coada  mai  abitir  pe 
internet. .  .decat  la  chio§cul  de  ziare. 

Insa  cum  gande§te  el  problema  il  arata  a  fi  din  stirpea 
jurnali§tilor  de  online,  adica  un  blogar  de-al  nostru...§i  nu  ziarist 
cu  pixul.  Avem  dovada,  negru  pe  alb,  ca  §i-a  insu§it  din  zona 

-432  1  •     • 

noastra     ,  cum  sta  treaba  cu  mteractivitatea: 

„De  fiecare  data  cand  incep  sa  fac  documentarea  pentru  un 
articol,  trebuie  sa  fac,  de  ceva  vreme,  un  calcul  mental:  ce  §i  cat 
din  cantitatea  finala  de  informa^ie  va  intra  pe  tipar  §i  cat  va  lua 
exclusiv  drumul  edi^iei  electronice. 


429  Aluzie  la  emisiunea  lui  Andi  Moisescu  de  pe  PRO  TV:  Marca  inregistrata.  Mai  multe 
detalii  despre  sine:  http://www.protv.ro/vedete/andi-moisescu/. 

430  Ne  calomniaza. 

431  Articolele  sale  din  Cotidianul:  http://www.cotidianul.ro/autori/cosmin_popan-151.html. 
32  A  creatorilor  de  online. 


241 


<Ai  interviu?  la,  pe  langa  fotograf,  §i  o  camera  de  filmat 
pentru  cateva  minute  de  inregistrare  de  pus  pe  site!>  <Faci  un 
interviu  prin  telefon?  Neaparat  da  drumul  §i  unui  reportofon>. 

Nu  doar  pentru  a  te  apara  in  cazul  in  care  intervievatul 
retracteaza  zisele,  ci  §i  pentru  a-i  pune  vorbele  pe  online. 

<E  o  exclusivitate  pe  care  ai  aflat-o?  Fuga  §i  scrie  sa  apara 
§i  numai  fmza  X  si-a  dat  demisia  inainte  ca  informa^ia  sa  fie  deja 
lansata  de  televiziuni,  agen^ii  §i  site-uri  de  §tiri>". 

Aceasta  e  o  mentalitate  noua,  a  celui  inva^at  cu  tehnologia 
de  ultima  ora.  Trebuie  sa  §tii  cum,  cat,  unde  §i  ce  vrei  sa  faci  cu 
informa^ia,  imaginea  §i  sunetul  pe  care  le  ai,  pentru  ca  sa  depui  o 
marturie  despre  un  eveniment. 

Insa       ce       spune       Catalin       Tolontan  e       de 

domeniul . . .  inactualului. 

El  crede  ca:  „Internetul  va  duce  «jurnalismul  popular»  la  o 
extrema  a  vastita^ii,  unde  acesta  nu  se  va  putea  intre^ine  singur. 
§i  atunci  se  va  reveni,  incet,  incet,  catre  jurnalismul  profesionist. 
Pentru  ca,  in  materie  de  informa^ie,  cuvantul-cheie  al  oamenilor 
moderni  nu  este  «mult»,  ci  «relevant»". 

Dimpotriva,  noi  credem  ca  diversificarea  jurnalismului 
online  va  atinge  cote  §i  mai  mari  pe  viitor  §i  ca  nu  ne  vom  mai 
intoarce  niciodata  la  formatele  tipizate  de  §tiri  §i  reportaje,  care 
inca  mai  se  poarta  in  mass-media  actuala. 

Cred  ca  jurnalismul  care  s-a  facut  pana  acum  a  devenit 
deja  istorie  pentru  oamenii  aten^i,  pentru  cei  care  se  adapteaza 
din  mers . . .  §i  va  deveni  istorie  in  mod  inevitabil. 

Trebuie  sa  mergem  in  viitorul  comunicarii  §i  nu  sa  tanjim, 
in  mod  nostalgic,  spre  formele  stereotipe  cu  care  suntem  inva^i. 

Trebuie  sa  §tim  sa  fim  pregati^i  pentru  a  comunica  nu 
numai  in  diverse  forme  ci  sj  in  diverse  coduri  §i  in  diverse  limbi, 
sa  comunicam  la  nivel  de  culturi,  religii,  civilizatii. 


Ldtratul 

de  Mahmoud  Djamal 

ma  latra  cainii 
rasare  soarele 
ma  latra  cainii 


433  Aici  gasiti  blogul  sau:  http://www.tolo.ro/. 


242 


apune  soarele 

ma  latra  cainii 

e  miezul  nop^ii 

ma  latra  cainii 

nouri  pe  cer 

ma  latra  cainii 

vuiet  de  vant 

ma  latra  cainii 

miroase  a  ploi 

ma  latra  cainii 

se  inal^a  copacii 

ma  latra  cainii 

ma  infig  in  pamant 

ma  infig  in  pamant 

ma  latra  cainii 

ma  latra 

ma  latra 

ma  latra  cainii. 

*** 

Ce  spune  Scriptura  Sfanta  despre...  latrat  §i  cdini  [ed.  BOR 
1988]? 

Ie§.  11:7:  Iar  la  to^i  fiii  lui  Israel  nici  cdine  nu  va  latra,  nici 
la  om,  nici  la  dobitoc,  ca  sa  cunoa§teti  ce  deosebire  face  Domnul 
intre  Egipteni  §i  Israelii. 

Ie§.  22:31:  Sa-Mi  f\\\  popor  sfant;  sa  nu  manca^i  carnea 
dobitocului  sfa§iat  de  fiara  in  camp,  ci  s-o  aruncaii  la  cainii. 

Deut.  23:18:  Ca§tigul  de  la  desfranata  §ipreful  de  pe  cdine 
sa  nu-1  duci  in  casa  Domnului  Dumnezeului  tau  pentru  implinirea 
oricarei  fagaduin^e,  caci  §i  unul  §i  altul  sunt  uraciune  inaintea 
Domnului  Dumnezeului  tau. 

Jud.  7:5:  §i  a  dus  el  poporul  la  apa,  iar  Domnul  a  zis  catre 
Ghedeon:  „Cine  va  limpai  apa  cu  limba  din  pumni,  cum  limpdie 
cdinele,  pe  acela  sa-1  pui  deoparte;  de  asemenea  sa  pui  deoparte 
§i  pe  to^i  aceia  care-§i  vor  pleca  genunchii  §i  vor  bea  apa". 


1  Reg.  17:43:  A  zis  filisteanul  catre  David:  "Ce  vii  asupra 
mea  cu  toiag  §i  cu  pietre?  Au  doara  eu  sunt  cdine?"  Iar  David  a 


243 


raspuns:    „Nu,   ci   mai   rau   decat  un   caine".    §i   a  blestemat 
filisteanul  pe  David  in  numele  dumnezeilor  sai. 

1  Reg.  24:15:  Asupra  cui  a  ie§it  regele  lui  Israel?  Dupa 
cine  alergi  tu?  Dupa  un  caine  mort,  dupa  un  purice. 

2  Reg.  3:8:  Abner  insa,  maniindu-se  stra§nic  de  vorbele  lui 
I§bo§et,  a  zis:  Au  doara  eu  sunt  cap  de  caine?  Eu,  impotriva  casei 
lui  Iuda,  am  aratat  acum  mila  casei  lui  Saul,  tatal  tau,  fra^ilor  lui 
§i  prietenilor  lui,  §i  nu  te-am  dat  in  mainile  lui  David;  iar  tu  imi 
gase§ti  acum  vina  pentru  o  femeie? 

2  Reg.  9:8:  Atunci  s-a  inchinat  Mefibo§et  §1  a  zis:  „Ce  este 
robul  tau,  de  ai  cautat  tu  la  un  asemenea  caine  mort,  cum  sunt 
eu?"434. 


2  Reg.  16:9:  „Pentru  ce  acest  caine  lesinat  blesteama  pe 
domnul  meu,  rege?,  a  zis  Abi§ai,  fiul  Jeruiei.  Ma  due  sa-i  iau 
capul". 

3  Reg.  12:24:  ...Caci  a§a  zice  Domnul:  lata,  Eu  voi  pierde 
din  ai  lui  Ieroboam  pe  tot  sufletul  de  parte  barbateasca.  Cine  va 
muri  din  ai  lui  Ieroboam  in  cetate,  pe  acela  il  vor  linge  cdinii. . . 

3  Reg.  21:19:  §i  spune-i:  A§a  graie§te  Domnul:  Ai  ucis  §i 
vrei  inca  sa  intri  in  mo§tenire?  §i  sa-i  mai  spui:  A§a  zice 
Domnul:  In  locul  unde  au  lins  cainii  sangele  lui  Nabot,  acolo  vor 
linge  cdinii  si  sangele  tduV 

4  Reg.  8:13:  A  zis  Hazael:  „Robul  tau  este  caine  ca  sa  faca 
asemenea  lucru  necugetat?"  §i  Elisei  a  zis:  "Domnul  mi-a  aratat 
in  tine  pe  regele  Siriei". 

Ps.  21:17:  Ca  m-au  inconjurat  cdini  mulfi,  adunarea  celor 
vicleni  m-a  impresurat. 

Ps.  21:22:  Izbave§te  de  sabie  sufletul  meu  §i  din  gheara 
cainelui435  via^a  mea. 

Ps.  58:7:  Intoarce-se-vor  spre  seara  §i  vor  fldmdnzi  ca  un 
caine  §i  vor  inconjura  cetatea436. 

Pilde  26:11:  Ca  un  caine  care  se  intoarce  unde  a  varsat, 
a§a  este  omul  nebun  care  se  intoarce  la  nebunia  lui437. 


434  *    i  -    -  -v  ■  ww 

Adica:  eu  sunt  un  came  mort,  un  mare  pacatos... 

435  Cainele  de  aici  e  du§manul,  vrajma§ul  diavoL.cel  care  ne  latra,  care  ne  toaca  la  nervi  tot 
timpul... 

436  Tot  despre  demoni  e  vorba...Despre  aia  care  se  intorc  cu  putere,  cand  vrem  sa  ne 
refacem  viaja  prin  pocainja  sau  care  ne  ataca  spre  sfar§itul  viefii... pentru  ca  sa  ne  fure  toata 
agoniseala  viefii  duhovnice§ti. 

437  Cel  care  se  intoarce  la  pacate  /  patimi  de  care  se  vindecase... 


244 


Pilde  26:17:  Ca  eel  ce  prinde  un  cdine  de  urechi,  a§a  este 
eel  ce  se  vara  intr-o  cearta  in  care  nu  este  amestecat438. 

Eccl.  9:4:  Oare  cine  va  ramane  in  via^a?  Pentru  to^i  cei  vii 
este  o  nadejde,  caci  un  cdine  viu  este  mai  de  pre}  decdt  un  cdine 

439 

mort     . 


Isaia  56:11:  Ace§tia  sunt  cdini  hraparefi  care  nu  se  mai 
satura;  sunt  pastorii  care  nu  pricep  nimic.  To^i  umbla  in  caile  lor 
§i  se  silesc  pentru  ca§tigul  lor. 

Isaia  66:3:  Cel  ce  junghie  un  bou  §i  in  acela§i  timp  omoara 
un  om,  eel  ce  jertfe§te  o  oaie  §i  in  acela§i  timp  rupe  gdtul  unui 
cdine,  eel  ce  aduce  prinos  §i  in  acela§i  timp  aduce  sange  de  pore, 
eel  ce  aduce  jertfa  de  tamaie  §i  in  acela§i  timp  se  inchina  la  idoli, 
-  to^i  ace§tia  §i-au  ales  cai  nelegiuite  §i  in  uraciunile  lor  traie§te 
sufletul  lor440. 

Tob.  5:17:  §i  a§a  s-au  in^eles.  Atunci  tatal  a  zis  catre 
Tobie:  „Fii  gata  de  drum  §i  pleca^i  cu  bine".  §i  fiul  sau  a  pregatit 
cele  pentru  drum,  iar  tatal  i-a  mai  zis:  „Du-te  cu  omul  acesta  §i 
Dumnezeu,  Cel  care  locuie§te  in  ceruri,  va  indrepta  calea  voastra 
§i  ingerul  Lui  va  merge  impreuna  cu  voi!".  §i  amandoi  au  ie§it  sa 
piece  §i  s-a  dus  cu  ei  si  cdinele  tdndrului. 


Tob.  1 1:4.  la  cu  tine  fierea  pe§telui".  §i  au  mers  ei  si  dupd 
ei  venea  cdinele. 

Iudit  11:19.  §i  te  voi  calauzi  prin  mijlocul  Iudeii,  pana  in 
fa^a  Ierusalimului.  Voi  face  sa  te  a§ezi  in  mijlocul  frumos  al 
ceta^ii.  Atunci  ii  vei  duce  ca  pe  oile  care  nu  au  pastor.  §i  nici  un 
cdine  nu  va  mdrdi  inaintea  ta.  Asemenea  lucruri  mi  s-au 
descoperit  §i  mi  s-au  vestit,  §i  am  fost  trimisa  sa  ^i  le  dau  de 
stire!" 

Sirah  13:21.  Ce  pace  are  leoaica  cu  cdinele}  §i  ce  pace  are 
cel  bogat  cu  cel  sarac? 


438  Cel  care  se  amesteca  intr-o  cearta  o  amplifica...dupa  cum  chelalaie  §i  mai  tare  cainele 
daca  il  iei  de  ciuf  (am  auzit  si:  ciulf),  adica  de  par. 

439  Un  pacatos  viu  e  mai  bun  decat  unul  mort.. .Pentru  cel  viu  mai  exista  indreptare...daca 
vrea... 

440  Pacatul  mic  e...mare. 


245 


Matei  7:6:  Nu  dafi  cele  sfinte  cdinilor,  nici  nu  aranca^i 
margaritarele  voastre  inaintea  porcilor441,  ca  nu  cumva  sa  le  calce 
in  picioare  §i,  intorcandu-se,  sa  va  sfa§ie  pe  voi. 

Matei  15:27:  Dar  ea  a  zis:  Da,  Doamne,  dar  §i  cdinii442 
mdndncd  din  fdrdmiturile  care  cad  de  la  masa  stdpdnilor  lor. 

Filip.  3:2:  Pdzifi-vd  de  cdinii  Pazrfi-va  de  lucratorii  cei 
rai!443  Pazi^i-va  de  taierea  imprejur. 

II.  Petr.  2:22:  Cu  ei  s-a  intamplat  adevaral  din  zicala: 
Cdinele  se  intoarce  la  vdrsdtura  lui  §i  porcul  scaldat  la  noroiul 
mocirlei  lui. 

Apoc.  22:15:  Afard  cdinii444  §i  vrajitorii  §i  desfrana^ii  §i 
uciga§ii  §i  inchinatorii  de  idoli  §i  to{i  cei  ce  lucreaza  §i  iubesc 
minciuna! 

Insa,  cu  toate  acestea,  nu  trebuie  sa  transformam  Scriptura 
intr-o  expresie  a  propriilor  noastre  dorin^e  de  razbunare. 

Una  e  ceea  ce  spune  Scriptura  -  §i  are  multiple  semnifica^ii 
-  §i  alta  e  ceea  ce  ne  spune  avantul  nostra445  pentra  a  denigra  §i  a 
osandi  pe  to^i  cei  care  nu  gandesc  precum  noi. 

*** 

Cdntec 

de  Nichita  Stanescu 

. . .,,Tristetea  mea  aude  nenascu^ii  caini 
pe  nenascu^ii  oameni  cum  ii  latra"446. . . 

Aud  cum  ii  va  latra  pe  viitori  oameni. . . viitori  caini,  pentra 
ca  in  triste^ea  mea  simt  cum  ma  latra  pe  mine  actualii  caini. . . 

Ma  doare  ca  ma  latra  actualii  caini,  cum  ma  doare  ca  ii  va 
latra  nenascu^ii  caini  pe  nenascu^ii  oameni  de  maine. 


441  Celor  necura^i,  eretici,  celor  care  fac  comer}  cu  sfinteniile  Domnului... 

442  §i  pacatosii,  Doamne,  cei  desconsidera(i...asteapta  hrana  harului  si  a  iertarii  Tale!... 

443  Pazrji-va  de  demoni,  de  pagani,  de  eretici,  de  tot  omul  din  Biserica,  care  umbla  cu 
neoranduiala...pentru  ca  va  strica  obiceiurile  bune! 

444  Afara  cu  cei  care  sunt  intinaji  cu  erezia,  care  rup  cu  rautate  din  trupul  Bisericii...dupa 
cum  sfasie  cainii  din  trupul  animalului  ranit,  cazut  la  pamant... 

445  Zelul  nostru  infumurat,  fara  prea  multa  chibzuinta  si  smerenie. 

446  Nichita  Stanescu,  Ordinea  cuvintelor,  versuri  (1957-1983),  cu  un  cuvant  inainte  de 
Nichita  Stanescu,  prefa^a,  cronologie  si  editie  ingrijita  de  Alexandru  Condreescu  cu  acordul 
autorului,  Ed.  Cartea  Romaneasca,  Bucuresti,  1985,  p.  153. 


246 


*** 


Acest  articol  nu  e  o  parabola!  Ci  e  o  descriere...a  ceea  ce 
este  aflarea  in  treaba  cu  folos.  Exista  o  aflare  in  treaba  Jara  folos 
§i  una  cu  folos. 

Po^i  sa  te  afli  in  treaba,  adica  sa  cercetezi  §i  lucruri  care  par 
ca  nu  au  niciun  folos. . . §i  sa  te  pomene§ti  cu  mult  folos. 

Asta  se  nume§te  sa  vrei  sa  te  umplii  de  erudite.  De  erudite 
te  umplii  cand  nu  mai  latri  la  luna,  cand  nu  mai  tai  frunza  la 
caini. .  .ci  cand  te  decizi  sa  cau^i  lucruri,  care  sa  te  foloseasca. 


247 


Era  ceva  insuportabil  defrumos 


Cocorii  nu  erau 
o  lehamite447. 

Tot  ce  trecea  printre  noi 

smprin  noi  se  numea  timp, 

un  timp  interesant 

de  povestit  la  nepo^i. 

Cocorii  nu  erau 
metafore. 


Un  poem  din  8  iulie  2008. 


248 


Ceea  ce  ne  spuneam 
nu  erau  amagiri. 

Amagirile  nu  raman 
suspendate  in  inima. 

Amagirile  tree  ca  ni§te 

insecte  calatoare, 

care  i§i  fac  sim^ita 

prezen^a  numai 

tangential. 

Frumosul  dintre  noi 
era  insuportabil. 

Poate  ca  tocmai  de  aceea 
1-am  lasat  sa  piece. 

Cei  care  nu  au  iubiri  mari 

pot  sa  vorbeasca 

despre  dragoste... 

pentru  ca  este  ieftin. 

Marile  iubiri  dor... 

chiar  §i  neprezentate 

in  cuvinte. 

Cred  ca  am  lasat 

o  insuportabila 

dragoste  sa  se  raceasca. 

Cred  ca  am  fost 
doi  ipocri^i. 

Tu  ai  vrut 

sa  imi  spui  ca 

frumosul  trebuie 

sa  fie  §i  mai  frumos. 

Eu  am  vrut 

sa  i^i  spun 

ca  acest  insuportabil 

frumos 


249 


dejama  amete§te. 

§i  a  ca§tigat... 
uitarea. 


250 


Aripa  gdndului 


Daca  ma  tai  in  gandul  tau. . . 


cine  §tie? 


448 


Daca  gandul  tau  nici  nu  apare 

§inicinu  dispare... 

cine  §tie? 

Pentru  ca  tu  taci  ca  o  musca. . . 

cine  sa  mai  vorbeasca 
limba  romana  pe  multiple  voci? 


Un  poem  din  20  august  2008. 


251 


Mai,  limba  romana  nu  se  tace, 
ci  se  vorbe§te! 

Ea  e  de  vorbit  §i  de  iubit, 

de  explicit, 

de  desfhmzit, 

de  impadurit. 

Ca  de  aia  nu  mai  ploua  cu  ganduri. . 

pentru  ca  a^i  despadurit 

semnifica^iile  limbii  romane! 

Nu  mai  ploua  nici  cu  oua, 

nici  cu  dolari,  nici  cu 

genii, 

ci  ploua  numai  cu  insolen^a, 

cu  dementi,  cu  persisten^a. 

Alo,  aici  un  vorbitor 
de  limba  romana! . . . 

Caut  un  alt  vorbitor  de 

limba  romana, 

care  sa  nu  spuna  vreodata, 

adica  niciodata, 

ca  i  s-au  terminat  cuvintele 

§i  nu  mai 

§tie  ce  sa  spuna. 

Cum,  fratele  meu, 
nu  mai  ai  ce  sa  spui?! ! ! 

Spune  §i  tu  despre  cuci, 

melci,  hard  discuri, 

teoreme,  excava^ii,  pronosticuri... 


1     •  •     449 

nu  mai  sta  ca  statuia  lui  Lenin 


Spune  §i  tu  ceva, 

sta  ca  statuia  lui  L 

pe  care  au  daramat-o  a§tia! 

Zi,  ma,  ceva, 


449 


Vladimir  Ilici  Lenin,  care  avea  o  statuie  si  la  Bucuresti  si  a  fost  demolata  dupa  revolutia 


din  decembrie  1989:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin. 


252 


n-auzi?!!! 

. .  Jntr-un  tarziu 

i§i  scoase  §uruburile  muzicii 

din  urechi,  §i 

ma  intreba: 

-  ...Aizis  ceval\.... 

-  Nu!... 
Dormi  mai  departe! 


253 


Monologuri  cu  Gica 


450 


Auzi,  mai,  Gica 

tu  stai  aici, 

langa  mine, 

ca  o  sa  discutam 

precum  surzii. 


Eu  o  sa  vorbesc 
§i  tu  o  sa  taci. 

Pentru  ca, 

daca  incerci  tu  sa  vorbe§ti 

incepi  sa  aberezi, 

din  abera^ie  dai 

in  soma^ie  §i  din 

tabla  inmultirii  dai  in  colt 

cu  mecdonal^u 

§i  acolo  nu  §tii  intrarea. 

Da,  mai,  Gica, 

Gicu^a,  Gicu^el, 

tu  e§ti  cre§tin-otodox 

sadea. 


Un  poem  din  23  august  2008. 


254 


Tu  nu  vorbe§ti  cu  nimeni 

pentru  ca  e§ti  cre§tin-ortodox451, 

fratele  meu, 

§i,  la  o  adica, 

nu  mai  vorbe§ti  nici  cu  mine 

la  ananghie452. 

Pentru  ca  tu  a§a  e§ti: 

e§ti  un  om  bun. 

§i  e§ti  atat  de  bun  uneori, 

mai,  Gica, 

meat  nu  mai  §tii  sa  ai  bun  sim^. 

Ce  e  bunul  simf!\ . . . 

Unfel  de  pros  tie,  Gica, 

ceva  perimat . . . 

Cu  bunul  sim^  nu  treci  marea, 

da,  nuo  treci... 
Cu  bunul  simf  stai  pa  bara453. 

Dar  cum  tu  §tii  sa  te  impui, 

sa  te  bagi  in  fa^a, 

sa  i^i  faci  loc  cu  coatele  §i 

e§ti  eel  mai  destept, 

nu  poji,  Gicu§,  tata,  sa  injelegi 

ca  smerenia  nu  e  o  vorba, 
cum  bunul  sim{  nu  e  o  libarca. 

Da,  vara  e  ca 

monologul:  tu  taci. . . 

iar  ea  te  arde  cu 

soarele  in  cap! 

Te  praje§ti  pe  ma^e  de  foame, 

somnul  nu  te  mai  ia, 

pe  unii  nu  ii  mai  ia  nici  moartea, 

iar  pe  al^ii  ii  apuca  dorul  de  via^a, 


451  Ironizarea  atitudinii  badarane,  inimaginabile  si  inacceptabile,  la  care  se  preteaza  unii 
ortodocsi  romani  in  secolul  al  XXI-lea. 

452  Cand  voi  fi  discreditat  de  unul  sau  altul  sau  cand  voi  avea  alte  probleme  personale. 

453  Esti  marginalizat  social. 


255 


da,  Gicu§,  dorul  de  via|a, 
cand  inca  via^a  nu-i  mai  suporta. 

Da'  nu  vorbeam  de  tine, 
dragul  meu! 

Tu  e§ti  un  om  bun, 
e§ti  un  intelectual, 
un  om  din  popor,  e§ti  un  om  bun. . 

Via^a  ta  e  ca  fulgul  de  nea: 

te  ui^i  prin  ea  ca  prin  ma^ele 

pe§telui  de  acvariu     . 

Tu  e§ti  un  om  simplu. 

Te-ai  ridicat  de  jos,  Gica, 

da,  te-ai  ridicat  de  jos, 

-      •        •  1  -455 

pentru  ca  ai  §tiut  unde  sa  pupi     . . 

Da,  de  jos  te-ai  ridicat. . . 

Nu  ai  prea  dat  pe  la  cursuri. . . 

Stim,  da,  §tim  asta... 

Inteligen^a  ta  buna. . . 

dar  submedie456  |i-a 

agonisit  intotdeauna  un  loc  la. . . 

umbra457. 

Ti-a  placut  umbra458. . . 

O,  da,  cat  de  mult  ni  place 

^ie  la  umbra! 

Mereu  te  incoto§manezi459 

cu  umbra  diplomei 

luata  in  fuga,  in  viteza, 

apoi  cu  pilele  pe  care  le  ai. . . 


454  Viata  ta  nu  are  nicio  consistenta  valorica. 

455  Te-ai  ridicat  de  jos  prin...slugarnicie  si  ipocrizie  si  nu  prin  merite  personale. 

456  Submediocra. 

457  O  pozitie  sociala...pe  care  nu  o  meriti  in  ruptul  capului. 

458  Viata  tihnita...dar  castigata  prin  parvenire. 

459  Te  imbraci,  te  infofolezi  cu  prestanta  pe  care  ti-o  aduc  diplomele  tale,  dar  in  viata  ta  nu 
probezi  ca  ai  o  cunoastere  pe  masura...diplomelor  si  a  posturilor  tale  de  conducere. 


256 


Da,  am  zis,  bine,  cu. .  .pilele, 
cu  proptelele  tale. 

Caci  §tii  cum  zice  Psalmistul: 

unii  se  lauda  cu  caii  lor, 

aliii  cu  caruiele  lor... 

dar  sfar§itul  tuturora, 

Gica,  al  tuturora 

e  moartea. 

Unii  zic  ca  vine  cu  coasa. . . 
Insa  la  unii  moartea 
e  plina  de  mdreiie, 

11  -460 

de  bucune     . . . 

O,  Gica,  tu  cum  crezi, 
Gicu§,  tata,  ca  o  sa  mori? ! . . . 


O  sa  mai  mori  §i  tu. . .  vreodata? 

Ca  moartea  vine. .  .Gicu§, 

vine  repede. 

Tu  te  faci  ca  te  pite§ti, 

ca  te  mai  scarmi  in  nas, 

ca  mai  lasd-md  sa  mai  iau 

o  bursa  de  studiipe  undeva.. . 

Dar,  nu,  fratele  meu, 

moartea  e  intotdeauna  scadenta. . 

§i  tepune...bine. 

§i,  cand  tu  credeai 
ca  ai  ca§tigat  totul, 

Gicu§,  totul, 

atunci  vine  moartea 

§i  te  face  una  cu  praful, 

Gica, 

§i  se  alege  praful  de 

coarnele  tale... 

parut  ortodoxe, 

de  coarnele  tale 

de  cerb  carpatin. 


460 


Adormirea  Sfintilor  Sai. 


257 


§i  atunci,  si  eu,  si  tu, 

stam  ca  pupezele,  tacem, 

ca  nu  suntem 

mai  breji. 

Ca  moartea  ne  vede 

pe  to^i  la  fel,  numai  ca  noi 

o  resim^im  diferit. 

Insa,  da,  vara. . . 

si  eu  vorbesc  cu  tine  Gica,  cu  tine, 

confratele  si  prietenul  meu, 

de  se  drameaza      via^a  noastra. 

Da,  ma,  se  umple 
de  drama  via^a  noastra! 

Auzi  Gica, 

fratele  meu, 

monologul  nu  e  tot  una 

cu  dialogul. 

Monologul  e  cand 
vorbesti  cu  surzii. 

§i,  cum  ^i-am  mai 
spus  de  multe  ori, 
cred  ca  ne  e  teama 
sa  par  em  pro§ti . . . 

si  ne  aratam  ca 

suntem  prosti462. 

De  ce  asa?!... 

Pentru  ca  atunci 

cand  nu  spicuiesti463  nimic, 

cand  stai  ca  mortul 

si  via^a  e  vie, 
se  zice  ca  esti  prost 


461 


Se  umple  de  durere. 


462  Ne  e  teama  sa  nu  parem  prosti  si  de  aia  nu  comunicam  si,  in  necomunicarea  noastra,  ne 
dovedim  si  ne  traim,  din  plin,  prostia,  lipsa  de  experienta,  lipsa  de  sens  a  vietii  noastre. 

463  O  romanizare  a  verbului  to  speak  (eng.)  =  a  vorbi. 


258 


cand  nu  o  vorbe^ti. 

Cum,  ma,  cu  cine 
sa  vorbe§ti?! 

Pai  suntem  miliarde 

de  oameni 

pe  lumea  asta  §i 

tu  nu  ai  cu  cine  vorbi?! ! !!!... 

Vorbe§te  §i  tu  cu  mine. . . 

ca  eu  vorbesc  singur  cu  tine, 

pentru  ca  atunci  cand  vorbe§ti  tu, 

Gica,  Gica, 

numai  dracii  invidiei  vorbesc  prin  tine. 

Ca  tu  nu  § tii  sa  vorbe§ti 
decat  despre  al^ii464. 

Ca  d-aia  ^i-am  pus  la  gura 

un  plastic 

[asta  e  metafora,  dragi  cititori!] 

§i  vorbesc  numai  eu  despre  tine, 

pentru  ca  tu  spui  numai  tampenii. 

Da,  tampenii! 
§i  acum,  cand  tu  taci, 

putem  sa  auzim 

cum  zboara  mu§tele 

pe  langa  noi, 

cum  ne  zbor  clipele,  Gica, 

§i  nu  le  auzim, 

cum  ne  zbor  creierii, 

de  tocsuni465  ce  sunt, 

cum  ne  zbor  clipele, 

Gica,  vai  de  mama  noastra, 

Gica! 

Da, 

asculta  ce  frumos  se  tace! 


464 


Nu  stii  decat  sa  vorbesti...de  rau  despre  altii. 


465  Duhnosi,  rai,  plini  de  un  orgoliu  prostesc. 


259 


466, 


Inva^a  §i  tu  Gica  sa  taci, 
ca  teolog  e§ti  destul 

Nu  ni  place,  ma? ! 


A§a,  da  din  cap  §i  tu, 
zii  aa,  ca  sa  auda  tot  poporul. . . 

Nu  vrei  sa  zici  da? ! ! ! ! 

§tiam  eu... 

Tu  e§ti  neam  prost  §i  cand  taci 

§i  cand  vorbe§ti. 

De,  ma,  Gica,  vara  hw-j  ca  iarna     , 

caldura  nu  e  ca  nocturna, 

prostia  nu  e  precum  comuniunea, 

totul  e  altfel,  Gica, 

complex... 

Ce  sa-fi  mai  spun?! 

Tu  taci  §i 
cand  monologhez. 


Taci,  ma,  Gica, 

taci  ca  o  buhuhaie     , 

ca  un  bidon, 

caun  ics469?! 


Atunci  sa  taci, 
inven|ie  ce  e§ti, 

sa  taci... 

sau  o  sa  tac  eu 

si  o  sa-^i  ascult  monologurile 

in  continuare... 
pana  ma  va  apuca. .  .inserarea. 

Te  las,  Gicu§,  tata! 


466 


Mai  taci,  mai  smereste-te  si  tu...ca  de  teolog  te  dai  toata  ziua  si  vorbesti  despre 


orice...fara  sa  te  pregatesti  deloc! 

467  Celebra  zicere  semidocta  a  presedintelui  Traian  Basescu. 

468  Ca  o  bufnita,  ca  o  pasare  a  noptii. 

469  Aceeasi  pronuntie  defectuoasa  a  lui  X,  folosita  si  anterior. 


260 


Na,  iji  dau  drumul 

la  gura  ta  imaginara, 

ca  sa  sporovai470  vrute 

§i  nevrute  despre  al^ii 

dar  nimic  despre  tine. 


Vorbe§te  §i  tu  ceva! 

Na! 

Vorbe§te! 


470  Sa  vorbesti  mult  si  prost,  sa  trancani  ca  o  moara  stricata. 


261 


Nupofi  sd  taci,  cdnd  toate     sunt  asafrumoase 


Violeta  Neam^u  este  autoarea  acestei  minunate,  uluitoare 
fotografii. 


71  Cand  toate  lucrurile  lui  Dumnezeu,  tot  ceea  ce  a  facut  El,  sunt  asa  de  frumoase. 


262 


Nu  po^i  sa  taci 
de-atata  frumusete 
Nu  po^i  sa  taci 
de-atata  sens . . . 

Ti  se  scurg  cuvintele, 

gandurile... 

cand  contempli  mare^ia 

unui  albastru  fara  margini, 

cand  vezi  cata  mare^ie 

este  intr-o  lacrima  de  roua, 

cand  vezi  cata  mare^ie 

este  intr-un  suras  bun, 

binecuvantat... 

O,  nu  po^i  sa  taci! 

Trebuie  sa-i  multume§ti 
celui  care  zambe§te  frumos. 

Trebuie  sa  multume§ti 
scaunului,  mesei, 

somnului  care 
te  apuca  bucuros, 

palmelor  care  ni  §terg 
transpira^ia  frun^ii, 
celor  care  vin  §i  te 
bineinmiresmeaza 
cu  cuvintele  lor. . . 

Lec^ia  multumirii 

o  inve^i  impreuna 

cu  oamenii. 

Da,  impreuna 

cu  oamenii... 

Unii  zic  ca  iubind  oamenii 

inve^i  sa  fii  perfid,  crud, 

pentru  ca  bucuria 

pentru  ei  e  ranita... 

de  prea  multa  cruzime. 


472 


Un  poem  din  25  august  2008. 


263 


Cruzimea, 
ca  ni§te  col^i  de  rechin, 

te  sfa§ie... 

Sonorul  dat  la  maximum 

al  nesim^irii,  o,  da,  te  sfa§ie, 

i|i  zdrobe§te  inima. . . 

Dar  daca  crezi  ca  prea  multa 

sensibilitate  §i  mare^ia  de  cuget. . . 

sunt  ni§te  gre§eli  ce  trebuie 

scoase  din  caracterul  tau 

nu  faci  decat  sa  te  tulburi 

ca  apa  unei  fantani, 

a  unei  fantani  adanci, 

unde  se  prefigura, 
pana  mai  ieri,  cerul. . . 

Da,  prea  frumoase. . . 

Sunt  prea  frumoase 

lucrurile  lui  Dumnezeu  cand 

§i  tu  te  umpli  de  frumusete. 

Pentru  ca  nu  po^i 

vedea  frumuse^ea 

decat  din  mijlocul  frumuse^ii 

§i  nu  po^i  sorbi  nectarul  acesta, 

al  fericirii  dumnezeie§ti, 

decat  daca  ier^i  bocancii  barbariei 

ce  \\\  tot  dau  §uturi. . . 

Eu  cred  in  iertare, 
chiar  daca  pu^ini  ma  iarta. 

Cred  in  iertarea  care 
ma  face  un  fulg  de  nea. 

Cred  in  iertarea 

care  ma  umple  de  lumina 

§i  lacrimi. 

Da,  dragii  mei, 

cred  in  bucuria  pe  care  o 

imparl  precum  painea 


264 


§1, 

din  care, 

tot  dand, 

ai  §i  mai  multa! 

De  ce  cred?! 
Decetot...cred?!!! 

Pentru  ca  Dumnezeu 

m-a  tot  hranit  cu  ea, 

cu  aceasta  bucurie, 

in  mijlocul  unei  nefericiri  lucii, 

a  undelor  de  murdarie  de  pe  geam, 

a  undelor  de  uitare  §i  parasire. . . 

M-am  tot  intrebat  §i 
m-am  tot  minunat. 

M-am  tot  minunat,  cred  ca  da, 

m-am  tot  minunat, 

de  frumuse^ile  lui  Dumnezeu 

care  nu  se  mai  termina, 

care  sunt  o  invaluire 

continua  de  incantare! 

§i  m-am  tot  rugat  sa  fiu  ucenicul 
acestei  clipe  a  bucuriei. 

Sa  inva^  bucuria, 

pas  cu  pas, 

sa  ii  netezesc 

lacrimile  pas  cu  pas. 

§tia^i  ca  lacrimile  bucuriei, 

lacrimile  dulci. . .sunt  dincolo 

de  sarea  lacrimilor? 

§tia|i  ca  multa 

bucurie  se  na§te 

tocmai  din  regret  suferit 

cu  rugaciune  iertatoare? 

O,  nu  vreau  sa  tac, 


265 


Dumnezeul  meu! 

Tu  stii  ca  nu  pot  sa  tac 

si  sa  nu  spun 

frumusetea  minunilor 

Tale  cele  prea  rapitoare. 

Pentru  ca  totul  e 

atat  de  frumos . . . 

incat  se  opreste  gandul. 

Pentru  ca  totul 
e  atat  de  senin... 
incat  serenitatea 

devine  tacere. 

Pentru  ca  totul  e  atat  de  viu, 

Dumnezeul  meu, 

o,  Dumnezeul  meu, 

incat,  pana  nici  fericirea 

nu  mai  are  termeni 

de  comparable! 


266 


O,  SfdntDuh. 


Blow  the  old  man 

down,  Wind473, 

Cand  sufla  Vantul 

peste  omul  eel  vechi, 

cazut, 

sky-swimming  toward 

the  sea 

atunci  el  innoata  prin  cer 

catre  nemarginire, 

into  the  ocean  of  holiness 

intr-un  ocean  imens 

al  sfnrfeniei, 

where  he  suffers  a 

sea-change 

unde  el  se  schimba  aidoma 

prefacerilor  marii, 

into  something  rich  and  strange 

in  ceva  frumos  §i  strain 

in  acela§i  timp: 
a  new  man  born  anew, 


O  traducere  din  data  de  29  august  2008. 


267 


god  by  grace. 

intr-un  om  nou, 

intr-unul  renascut, 

intr-un  dumnezeu  prin  har. 

Gust  away,  Storm  of  God 

and  send 

O  izbucnire  venita  de  sus, 

din  cer,  este  Vijelia  lui  Dumnezeu 

§i  ea  e  trimisa 

flying  my  clouds  of  filthy  earth 

ca  sa  spulbere  norii  mei  de  pamant 

ura^it,  murdar. . . 

laying  bare  the  bedrock 

of  my  soul 

ca  apoi  sa  se  a§eze  peste 

sufletul  meu  sterp  ca  piatra, 

naked  stone  of  hardened  heart 

peste  piatra  goala  a 

inimii  mele  impietrite. . . 

and  let  the  Sun  shine 

. . .  §i  astfel  sa  vad  cum 

straluce§te  Soarele 

and  let  the  rain  fall 

§i  cum  cade  ploaia  harului 

and  let  your  wind  blow 

§i  cum  adierea  Ta 

and  wear  it  down. 

ma  rocore§te  pe  mine 

eel  vazut. 

Rage  on,  Spirit  flood 

Vin-o  peste  mine, 

o,  Duhule,  Care  izvora§ti 

apa  harului! 

Flash  and  pound  and  roar 

Lumineaza-ma  §i  zdrobe§te-ma 

§i  treze§te-ma  cu  vuietul  Tau! 

Crumble  dissolve  wash  away 

Sfarama-ma,  descleiaza-ma, 

spala-mi  murdaria, 


268 


arimc-o  de  la  mine, 

this  care-worn  tired  shack 

de  la  acest  om  ros  de  griji, 

obosit  si  inlan^uit  in  patimi, 

tabernacle  of  selfish  hues 

din  mine,  care  sunt  locas 

alparerii  de  sine!... 

that  my  heart  may  spring  up 

Ca  astfel,  inima  mea, 

sa  poata  in  sfarsit 

sa  revina  la  via^a, 

alive  in  the 

sunlight  of  God 

si  sa  traiasca  in  lumina 

prea  mare  a  lui  Dumnezeu. 

Kevin  P.  Edgecomb 
and 
Father  Dorin  Octavian  Piciorus 


269 


O,  tu,  eel  care  ai  obrazul  lat  ca  termopanul! 


Ma  doare  ca  nu  te  doare, 
camion  umplut  cu  cuvinte! 


474 


Ma  doare  -  ce  mai  e  inca  credibil?! . . .  - 

ca  in  loc  sa  rji  vezi  nailonul  din  urechi, 

crezi  ca  orice  floare  e  cactus. 

Ma  doare,  ma  dor, 

ma  streseaza  cuvintele  tale, 

postmodernule, 

barbarule, 

infatuatule, 

care  dormitezi  in  ganduri, 

care  umbli  numai 

cu  femei  goale  in  sinapse 

§i  cu  dorul  de  bani. 

O,  ce  ti-as.  da  un 
dor  de  mantuire, 
calaule  de  inimi! 


Un  poem  din  data  de  24  septembrie  2008. 


270 


Ce  ti-a§  da  §i 

tie  sa  simfi  fiecare 
picatura  de  roua  ca  pe 

o  minune, 
pentru  ca  e  o  minune. . . 

Insa  de  tine  nu  se 
lipe§te  bunul  simj. 

De  tine  nu  se  lipesc, 

nesimfitule, 

nici  dorurile, 

nici  visele, 

nici  idealurile, 

§i  via^a  ta  e  ca  o  scama 

dusa  de  vant 

intr-o  lume,  care 

nu  mai  are  nico  umbra  de 

duio§ie. 

Te  vad  mergand  in  metrou 
cu  ca§tile  in  urechi  §i 

\i  se  pare  ca  e§ti 

inventatorul  muzicii. 

Nu,  tu  e§ti  inventatorul 

indiferen^ei  de-a  fi! 

Te  vad  jigodindu-te475 

in  timp 

ce  mananci  seminje  §i 

tragi  ^igare 

dupa  ^igare  in  tine, 

precum  uliul  vaneaza 

iepuri  de  camp. 

Te  vad,  dromaderule 

i         •       •  -476, 

de  nimicuri     ! 

Ai  in  spate  doua, 

trei  cocoa^e, 

in  care  i^i  pui  urdorile 


475 
476 


Te  porti  ca  o  jigodie,  ca  un  nesimtit,  ca  un  badaran. 

Care  porti  in  spatele  tau,  care  ai  in  trecutul  tau  numai...fapte  de  nimic. 


271 


All 

tale  de  copil  nein^arcat  , 
urdorile  tale  de  instinctual, 
urdorile  tale  de  fara-folos. 


O,  da,  obraz  de  termopan, 

lat  cat  u§a  primariei  capitalei     , 

despre  tine  vorbesc 

§i  de  tine  ma  doare, 

poate, 

zici  tu, 

deprost  sau  de. .  .degeaba. 

Dar  daca  ^ie  nu  ni  pasa  de  tine, 

la  ce  te-ar  enerva  faptul  ca 

pe  mine  sa  ma 

intereseze  de  tine? 

Chiar  daca  pare  aiurea 
eu  ma  trezesc  diminea^a 

in  zori  de  zi 

§i  ma  culc  noaptea  tarziu 

ca  sa  ma  rog  §i  sa 

scriu  despre  tine 

§i  pentru  tine, 

postmodernule 

debusolat! 

§i,  nu,  nu  sunt  dur 
decat  in  aparen^a  cu  tine. 

Tu  e§ti  dur  cu  tine! 

Tu  e§ti  adevaratul 

nesim^it  cu  tine. 

Eu  sunt  dur,  probabil, 
numai  lingvistic. 

Tu,  cu  tine, 
termopan  de  obraz 


477 


De  om  care  nu  iti  asumi  varsta  ta  matura,  ci  te  comporti  ca  un  copil. 


478  Pentru  ca  usa  Primariei  Generale  a  Capitalei  e  lata,  e  dura.  A  se  vedea: 
http://www.pmb.ro/.  Si  de  aceea  si  nesimtire  e  lata,  e  dura  ca  termopanul  si  ca  usa  de  la 
primarie:  pentru  ca  nu  trece  nimic,  prin  aceasta  nesimtire,  spre  inima  lui. 


272 


ce  e§ti, 

e§ti  dur  de  tot, 

e§ti  oxidabil  de  nesim^it, 

de  rau. 

Pornografia  inimii  tale, 

decibelii  nesim^irii  tale, 

ostenta^ia  ingamfarii  tale, 

strive§te  lini§tea  din  jur. 

I^i  dai  seama  ca  atunci 

cand  ascurfi  manele 

sau  rock  la  maximum, 

cand  mergi  ca  dementul 

pe  strazi  cu  motorul  turat, 

ne  strici  §i  rfi  strici  lini§tea? 

Da,  lini§tea  aceasta  firava, 
lini§tea  ca  o  taina  rara, 
lini§tea  rugaciunii  pline 

de  har  tu  ne-o  faci  zdren^e. 

O,  tu,  amorezatule 
de  insignifian^a! 

O,  tu  raule 
cubinele! 

pe,  da,  tie  rfi  strig: 

Nu  vei  scapa  de  chinuri  daca 

fugi  de  ele! 

Chinurile  urmeaza  faptelor  tale 

de  mic  ingamfat, 
care  se  crede  zeul  Olimpului479. 

Iar  noi  ne  vom 
mai  intalni. 

Da,  noi,  ne  vom 

intalni  mereu 

§i  ne  vom 


479 


Mai  multe  date:  http://www.limbalatina.ro/istorie/zeiiolimpului.html. 


273 


vedea  mereu. 

§i,  de  fiecare  data, 

postmodernule, 

decerebratule, 

ie§itule  din  ontologia  ta, 

ma  vei  vedea  §i 

voi  fi  altfel  decat  tine, 

tu  vei  §ti  ca  sunt  altfel, 

tu  vei  sim^i  ca  s««?  «/^/e/ 

§i  nu  o  sa  ma  supor^i 

in  preajma  mea, 

cum  §i  eu  detest, 

din  toata  inima, 

apucaturile  tale 

demonice. 

Cand  ma  vezi  ca  scriu  lini§tit, 

cand  ma  vezi  predicand, 

cand  ma  vezi  in  reverenda, 

cand  i^i  zambesc  -  §tiu  asta!  - 

te  enervez. 

Da,  pentru  ca  tu 
ma  enervezi  primul! 

§i  eu  te  enervez  cu 

incercarea  mea 

de  a  ma  pocai, 

de  a  fi  un  om  bun, 

muncitor,  smerit, 

de  a  ma  sfnui  cumva. . . 

Insa  tu  ma  enervezi 

cu  arogan^a  ta, 

care  nu  are  nimic  in  spate, 

cu  abrutizarea  inimii  tale, 

cu  bocancii  tai  de  tractor, 

care  intra  in  spa^iul  inimii 

§i  al  ochilor  mei 

§i  ma  calca  pe  nervi. 

O,  da,  traim  intr-o 


274 


lume  cu  nervi,  cu  confuzie 
§i  cu  vinderi  de  sine! 

Prietenul  tau 

te  vinde. 

Mama  ta  te  uita. 

Duhovnicul  tau  e  impasibil. 

Primarul  tau  e  prefacut. 

Via^a  ta  e  o  melodie  emo480. 

Da,  totul  e  aiurea, 

daca  vezi  numai 

cuochiurdura^i481! 

Daca  vezi  lin, 

termopane, 

daca  vezi  lin, 

totul  e  fermecator 

de  frumos. 

Poemul  acesta, 

cu  tot  durerosul 

lui  insuportabil, 

e  frumos. 

Pentru  ca  eu  ma  gandesc 
la  tine  chiar  §i  daca  plang. 

Eu  ma  gandesc 

la  tine  cu  rugaciune, 

cu  lacrimi,  cu  dor, 

cu  o  nebunie  greu 

explicabila  pentru  tine, 

pentru  ca  imi  pasa  de  tine, 

chiar  daca  e  incredibil. 

Pentru  tine  ma 
trezesc  diminea^a 
§i  nu  pentru  mine! 

Daca  vrei  sa  fii  nesimfit 
cu  mine  incearca 


480 


Emotivitate  accentuate,  hipersensibilitate:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Emo. 


481  Cu  urdori  la  ochi,  adica  necuratit  de  patimi. 


275 


sa  fii  macar  odata, 

doar  odata  serios  cu  tine 

§i  sa  vorbe§ti,  sa  vorbe§ti  cu  mine. 

Da,  sa  vorbim! 

Despre  ce?! 

Nu  te  iau  cu  religia, 

cu  filosofia,  cu  car^ile, 

daca  te  streseaza  aceste  lucruri. 

Vorbim  de  enervarile  tale, 

de  hainele  tale, 

de  ce  bere  ni  place... 

O  luam  incet,  da, 

§i  vorbim  despre 

pe  cine  mai  vrei  tu 

sa  violezi, 
despre  de  cate  ori 

te-ai  imbatat 
caunporc.sau  tu, 

daca  e§ti  femei, 

de  cate  ori  ai  avortat 

§i  pentru  cine. 

O  luam  u§or, 

termopane, 

pentru  ca  eu  cred 

ca  §i  capcaunii  au  inima, 

§i  curvele  au  suflet, 

§i  homosexualii 

au  nevoie  sa  fie  in^ele§i 

§i  muco§ii  de  liceeni 

au  sensibilita|i. 

O,  tu,  termopane, 

pleaca  pu^in  obrazul 

ca  sa  te  imbra^i§ez 

§i  cred  ca  vom  fi 

prieteni! 


276 


Balada     postmodernului     inofensiv     ca     mucul 
de  figare 


Motto: 


Acolo  unde  nu-i  cap...§ipicioarele  sunt...singure 


,482 


Foaie  neagra,  postmoderna, 

via^a  mea  pare  cam. .  .terna, 

via^a  lui  e  ca  o  pizza, 

ce  anchilozeaza  lipsa, 

lipsa  gandului  din  scurt, 

pentru  cine  n-are-iaurt, 

pentru  cine  n-are  carte, 

pentru  cine  moartea-i  moarte. 

Frate,  sora, 

cap  candriu, 

via^a  nu  e  doar  §asiu, 

via^a  nu  e  doar  jelirea 

unui  nod  in  gat,  doinirea, 

unei  pierderi  de  timp  lunga, 

de  din  viaja  ta  prelunga. . . 


Poem  din  data  de  2  octombrie  2008. 


277 


Nu!... 

Via^a  nu  e  o  §aorma483, 

via^a  nu  e  nicio  vorba, 

via^a  nu-i  dezvirginare, 

nu  e  praf. .  .tras  la  racoare. 

Via^a-i  sfanta,  e  pu^ina, 

numai  Domnul  ne  da  mila, 

noi, 

prea  pro§ti, 

prea  blegi 

§i  ieftini, 

nu  §tim  ca  sa  facem. . .  chestii     , 

chestii  bune,  super  bune. . . 
ci  doar  ne-mbaiem  in  spume485 . . 

Foaie  neagra,  vers  ca  groaza, 

de  vulgar  m-aprind  ca  raza, 

ma  topesc  ca  lumanarea, 

mi  se  usca  toata. .  .zarea. . . 

Gandul  meu  tace  §i  tace, 

inima-mi  de  tine  zace, 

ca  se  roaga  ca  e§ti  prost, 

e§ti  tampit  si  e§ti  agnost, 

§i  nu  vrei  bine  deloc, 
ci  doar  taci  ca  un. .  .escroc. 

O,  da,  frate,  sora,  mama, 

via^a  mea  e  mare  drama, 

drama  mea  de  voi  ma  seaca, 

lacrimile-mi  taie-ntreaca'486, 

§i  mancarea,  cat  §i  noaptea, 

toate  sunt  ca  voi. . .  §i  moartea. . . 

Moartea  vine,  ma  intreaba, 

stau  cu  ea  la  ruga-n  seama, 

imi  e  prietena  buna, 


483 


Cum  se  pregateste  una:  http://www.youtube.com/watch?v=QCZNz0rFFf8. 


484  Lucruri,  fapte  bune. 

485  Doar  ne  laudam. 

486  In  treacat,  in  graba. 


278 


tot  ma  roaga. .  .sa-mi  dea  huma. 

0  sa-i  dau,  ea  o  sa-mi  vina, 

sa  ma  ia  cand  mi-e  tot  bina487, 

§i  sa  ma  duca  departe, 

unde  nu  e  deloc  moarte. . . 


Insa,  pan-o  veni  ceasul, 

via^a  nu  e  ca  tala§ul, 

dragostea  nu-i  ca  smantana. . 

dar  cuvantu-i  ca  fantana488. . 

Tot  te  iei  din  el  cu  fiere, 
mierea  se  na§te-n  durere, 
§i  tu,  postmodern  feroce, 
degeaba  imi  e§ti  precoce, 

pentru  ca  nu  §tii  de  tine 
ci  rfi  apar^ii  la  nime'. 

E§ti  un  maus489  fara  stil, 

ca  un  MTV490  senil, 
e§ti  ca  mucul  de  Jigare 
aruncat  intr-o  caldare, 
e§ti  ca  visul  unui  virus, 
e§ti  ca  visul  unei  vaci, 
vopsita  ca  . .  .trei  araci. 

Da,  §i  nu,  §i  da,  tot  da, 

nu  sunt  vulgaritatea  ta, 

nu  sunt  omul  cu  iluzii, 

nu  imi  trebuie  perfuzii, 

nu  imi  trebuie  cotoare, 

nici  vreascuri  odihnitoare, 

nu  vreau  urlete, 

nici  fraieri... 

dar  vreau  cerul  cu  mult  aer. 


Vreau  sa  miros  flori  cu  tona, 
vreau  sa  ma  rog  ca  anemona491, 


487 


Cand  imi  va  fi  bine. 

Cuvantul  real  e  plin  de  profunzime. 


489  A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Maus. 

490  Idem:  http://www.mtv.ro/. 

491  Simplu,  ca  florile. 


279 


vreau  sa  fm  simplu  ca  oul, 
vreau  sa  iau  eel  nou. .  .cadoul. 

§i  cadoul  meu  e§ti  Tu, 

caci  Te  §tiu  § i  Tu  ma  §tii, 

chiar  de  ma  preling  prin  vii, 

printre  vii  §i  printre  mor^i, 

printre  case,  printre  sor^i. 

Ma  preling,  ma  §terg,  ca  praful, 

ma  due  in  pamant. .  .ramasul. . . 

ma  conserv  ca  amintirea, 

frate  bun  mi-e  uluirea, 

visul  unei  vie^i  de  via^a, 

nu  de  iluzii  de  §atra! 

Postmoderne,  postmoderne, 

via^a  nu  e  patru  lemne, 

via^a  nu  e  o  potaie, 

via^a  n-are  prej,  nici  paie. . . 

Tu,  de  mi  te  faci  hapsan, 

eu,  de  ma  mai  fac  tre-ce-re, 

ri§ti  sa  §tii  ca  totu-i  rost. . . 

multa  re-cu-le-ge-re. 

Dar,  ma-ndoi,  ma  fac  argint, 
tu  te  faci  alb  ca  rugina, 

trece  via^a,  postmoderne. . . 
iata,  a  plecat. .  .ma§ina! 


280 


Haiku  esenfial 


Daca  as  muri  ca  un  sunet, 
cine  ar  fi  primul  cre$tin, 
care  s-ar  bucura  cafenomenul. .  .a  tacut? 


492 


Ps:  Sa  imi  dea  un  mesaj  la  comentarii,  ca  sa  il  pomenesc  in 
fa^a  lui  Dumnezeu,  inca  din  via^a  aceasta. 

I-am  fi  recunoscatori,  pentru  ca  sa  nu  se  mai  chinuie  pana 
oi  muri  eu,  ca  sa  ma  dracuie  atunci  in  loc  de... Dumnezeu  sa-l 
iertel 


492  Articol  din  2  octombrie  2008. 


281 


Banii  citesc  ziarul.  Prompterul  e  viafa  mea.  Nu 
conteazd  cine  nu  te-njurd 


A  aparut  candva, 

acum  cateva  secole493, 

o  carte  cu  coperta  neagra, 

pe  care  nu  am  citit-o 

§i  care  se  numea: 

Moartea  cite§te  ziarul494. 


Autorul  ei  nu 
era  Cdrtdrescu 


495 


496 


ci  Dinescu     . . .  de§i 


Un  poem  din  data  de  3  decembrie  2008. 


Un  fragment  din  carte:  http://www.scribd.com/doc/3621391/Mircea-Dinescu-Moartea- 
citeste-ziarul. 

495  Mai  multe  detalii:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu. 
96  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Dinescu. 


282 


nu  se  mai  §tie  cine 

este  Dinescu 
si  cine  e  Cartarescu. 

Poate  Carturescu, 

Carna^escu... 

a  scris-o. 

Nu  sunt  sigur. . . 

dar  nu  conteaza. 

Daca  o  scria 
Mircea  Badea497 

atunci  avea, 

desigur, 

multe  consoane. 

Dar  nici  mircea  badea 

nu  mai  stim 

cine  este. .  .pentru  ca, 

la  un  moment  dat, 

dupa  critica  literara 

a  lui  Manolescu498, 

de  mii  de  pagini, 

s-a  dat  o  lege, 

in  care  s-au  interzis . . . 

elogiile. 

In  loc  de  elogii 

s-au  pus . . . 
comemorari. 

Comemorarile 

sunt  intalniri 

literare 

sau  fotoolchinguri499 

in  spa^ii  inchise. 

Cand  stam  in  spa^ii  inchise 
si  discutam  autist... 


497  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Badea. 


Blogul  personal:  http://www.mircea-badea.ro/blog/. 

498  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicol 

499  O  transliterare  caricaturala  a  \\\\...photow 
http://en.wikipedia.org/wiki/Photowalking. 


498  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Manolescu. 
99  O  transliterare  caricaturala  a  \\x\...photowalking.  A  se  vedea  aici: 


283 


se  zice  ca  inhalam  literatura. 

Iar  critica,  pentru  ca 

nu  mai  exista  critica, 

a  fost  inlocuita  de. . . 

banii  citesc  revista, 

blogul,  cear§aful,  diodele, 

failurile  audio. 

Promiscuitatea  metaforei 
s-a  estompat. 

Alex  §tefanescu 

avea  dreptate  cand  spunea, 

ca  Andrei  Ple§u501, 

despre  care  nimeni 

nu  §tie  cine  este, 

vrea  sa  tina  cititorii  la  el. . . 

§i  sa  nu  le  dea  drumul, 

punandu-1  pe  Liiceanu50 

pe  linia  de  plutire  eminesciana 

[nu  e  cam  exagerat?!] 

§i  pe  Ple§u, 

pe  mapamondul  ticsit  cu  metafore 

create  de-a  gata, 

in  descenden^a  caragialesca     . 

De  ce,  totu§i, 

a  fost  o  reducere  mare, 

la  Gaudeamus  2008     . . . 

la  cartea  lui  Manolescu505? 

Pentru  ca  a  fost  a§teptata 
indelung?! 

Omul  a  muncit  mult  la  ea. . . 
pentru  ca  §i  moartea  cite§te  banii. 


500  Saitul  sau  personal:  http://www.alexstefanescu.ro/. 

501  Mai  multe  date  despre  sine:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C5%9Fu. 

502  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Liiceanu. 

503  Ion  Luca  Caragiale:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale. 

504  Targ  de  carte  bucurestean  anual:  http://www.gaudeamus.ro/. 

Nicolae  Manolescu,  Istoria  critica  a  literaturii  romane.  5  secole  de  literatura,  Ed. 
Paralela  45,  2008.  A  se  vedea:  http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828230/Nicolae- 
Manolescu-lanseaza-Istoria-critica-a-literaturii-romane/. 


284 


Uninominalul506, 

taman  acum, 

a  inceput  sa  citeasca 

si  el  literatura 

iar  mie, 

din  chef  de  literatura, 

imi  vine  sa  ma 

apuc  de  critica. 

De  criticism  sau  de 
critica  nu  conteaza. 

Critic  orice. 

Critic  estetic. 

Critic  pe  pile. 

Critic  degeaba. 

Critic  rapsodic. 

Critic  ultrapostmodern. 

Critic  pe  blog. 

Critica  insa  se  face 
pe  bani. 

Hai,  neamule, 

care  dai  banu'  gros 

ca  sa  te  critic. .  .esteticV. 


506 


Primele  alegeri  uninominale  pentru  intrarea  in  Parlamentul  Romaniei. 


285 


Unicii  morpe  cdnd  timpul  trece 


507 


§i  moartea  lui   Olivier  Clement     ,   cat   §i   moartea   lui 


508 


509 


Grigore  Vieru      m-au  luat  pe  nepregatite       §i  nu  §tiu  cum  sa 


Mai  multe  detalii  aici:  http://ro.orthodoxwiki.org/01ivier_Clement. 
'  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Vieru. 
1  Articol  din  1 8  ianuarie  2009. 


286 


reac^ionez.  Nu  stiu  cum  sa  ma  raportez  fa^a  de  ei  in  sinea  mea. 
Incanu  stiu... 

Doi  unici  in  domeniile  lor.  Despre  Vieru  abia  spusesem, 
intr-un  podcast  din  15  ianuarie  2009,  ca  la  plecarea  lui,  a  lui 
Adam  Puslojici510  si  a  lui  Adrian  Paunescu511,  poezia  din 
descenden^a  Eminescu- Stanescu  va  disparea. 

Teologii  si  poe^ii  de  geniu  sunt  neinlocuibili.  Po^i  sa  pui 
un  surub,  un  tranzistor,  sa  reunesti  doua  ligamente  dar  nu  po^i  sa 
unesti...trairea  profunda  a  cuiva  cu  o  masina,  pentru  ca  sa 
reproducem  teologia  unuia  sau  poezia  altuia. 

Pentru  ca  trairea  profunda  este  interioara  sufletului 
omenesc  si  la  noi  ramane...doar  trupul.  §i  vom  ingropa  doua 
trupuri,  in  Franca  si  Basarabia,  plangand,  in  multe  col^uri  ale 
lumii,  pe  cei  doi,  si,  prin  ei,  pe  affi  mul^i  al^ii,  pentru  care  suntem 
in  lacrimi. 

Insa,  daca  unii  au  auzit  de  cei  doi  de  la  stiri,  zilele  acestea, 
al^ii  sunt  familiari  cu  ei  pentru  ca  i-au  studiat  si  cunoscut.  §i  cand 
cunosti  un  om,  cand  il  intuiesti,  chiar  daca  nu  esti  de  acord  cu 
unele  cuvinte  sau  fapte  ale  lui . . .  ii  esti  prieten,  pentru  ca  il  porfi 
in  tine. 


Ce  inseamna,  de  fapt...a/?  memorabill  A  fi  un  om,  care, 
revii,  dupa  moartea  ta,  in  amintirea  celor  care  te-au  cunoscut  sau 
care  aud  despre  tine,  intr-un  mod  frumos,  fascinant. 

Imi  aduc  aminte  de  Grigore  Vieru  ca  de  un  om  suplu, 
mereu  afabil,  cu  un  mod  de  recitare  a  versurilor  care  te  facea  sa 
vibrezi,  sa  lacrimezi,  cu  un  par  plutitor  si  ochi  vii,  indragosti^i  de 
prietenie,  ageri... 

Da,  a  ramas  un  poet  memorabil  pentru  mine. .  .§i,  pentru  ca 
1-am  cunoscut  direct      in  atmosfera  lui  Nichita  Stanescu  si  a  lui 

CIO 

Adam  Puslojici  si  a  lui  Marin  Sorescu  tocmai  de  aceea  nu  ii 
pot  disocia  pe  unul  de  altul. 

Grigore  Vieru  a  ajuns  la  o  simplitate  poetica  plina  de 
vitalitate,  plina  de  romanism  congenital,  nu  inva^at  la  scoala. 

Pana  nu  am  vorbit  cu  Vieru  nu  am  in^eles  iubirea  de 
Romania  pe  viu.  Pana  la  el  dorul  de  Romania  era  pentru  mine  o 


510  Eugen  Simion  vorbind  despre  Adam  Puslojici: 
http://www.ziua.ro/display  .php?id=193038&data=2006-02-04. 

511  Blogul  sau  personal:  http://paunescuadrian.blogspot.com/. 

512  L-am  cunoscut  la  Ploiesti,  la  zilele  Nichita  Stanescu,  in  anii  '90  si  i-am  luat  un  interviu. 

513  A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Sorescu. 


287 


lec^ie  festivista,  chiar  aroganta,  in  care  credeam  ca  se  cuprinde  tot 
ce  trebuie  sa  §tiu. 

Insa  cand  1-am  vazut  §i  auzit  pe  Vieru  vorbind  despre  cum 
s-a  riscat  pentru  limba  romana  §i  pentru  Romania  atunci  am 
in^eles  ca  iubirea  de  Romania  nu  are  nimic  de-a  face  cu 
festivismul,  cu  discursurile  grandilocvente,  cu  batutul  in  piept,  ci 
ea  este...o  parte  adanca  din  tine,  despre  care,  atunci  cand 
vorbe§ti,  ca  §i  despre  credin^a,  e§ti  uluitor,  exploziv,  incredibil. 


Pe  Olivier  Clement  1-am  cunoscut  prin  parintele  Dumitru 
Staniloae,  1-am  studiat  intr-un  timp  §i...l-am  uitat,  ca  pe  mul^i 
al^ii.  Am  crezut  ca  1-am  uitat. 

Cand  am  vazut  pe  Basilica  vestea  mor^ii  sale... atunci  mi- 
am  adus  aminte  de  parintele  Dumitru,  de  el,  de  mul^i  al^i  teologi, 
care  au  punctat  §i  puncteaza  istoria  noastra,  dar  fa^a  de  care  nu 
manifestam,  din  pacate,  mare  reveren^a...de§i  ei  sunt  invaiatorii 
credin^ei  noastre. 

Suntem  indiferen^i  fa|a  de  cei  care  intrupeaza 
teologia. . .  .dar  le  confiscam  teologia,  fara  sa-i  pomenim  cu 
dragoste. 


Sunt  dezamagit  fa^a  de  multe  lucruri.  Scarbit...Nu  sunt 
scarbit  de  pacatele  oamenilor...ci  de  nesimfirea  cu  care  ne 
ocupam  de  lucruri  minore  in  comparable  cu  imensitatea  voca^iei 
noastre  ortodoxe. 

Insa,  se  pare  ca  minoratul  in  domeniul  experien^ei  este 
insa§i  pedeapsa  lui  Dumnezeu  pentru  cei  care  se  uita  la  modul 
cum  ard  lumanarile  sau  la  cine  intra  in  Biserica,  dar  habar  au  ce 
spun  Sfhnii,  ce  spun  dogmele  Bisericii,  ce  le  cere  lor  Dumnezeu, 
in  clipa  de  fa^a. 


Pentru  ce  sa  faci  lucruri  mari  intr-o  lume  obsedata  de 
scopuri  mici,  comerciale,  de  fa^ada?  Cred  ca  acest  gand  a 
strabatut  prin  inima  tuturor  marilor  oameni  ai  istoriei.  De  ce  sa 
faci  lucruri  care  nu  sunt  in^elese,  pre^uite,  acceptate  la  reala  lor 
valoare? 


288 


De  ce  trebuie  sa  traie§ti  toata  via^a  nein^eles  §i,  doar  spre 
sfar§itul  vie^ii  sau  dupa  cateva  decenii  sau  secole  de  la  moartea 
ta. .  .unul,  doi,  zece,  sa  vada  cat  de  imens  ai  fost  tu? 

De  ce?!  Pentru  ca  astfel  te  impline§ti  tu,  eel  care  sirn^i  §i 
traie§ti  la  parametri  inal^i.  Chiar  daca  pentru  nimeni  altcineva, 
din  timpul  tau,  faptele  §i  munca  ta  nu  au  nicio  valoare  speciala, 
pentru  tine  reprezinta  implinirea  personala. 

Nu  pot  sa  traiesc  altfel.  Daca  via^a  nu  e  o  sublimitate  care 
nu  se  termina  odata  cu  moartea,  daca  nu  e  o  fericire  ve§nica,  nu 
are  rost  sa  o  traie^ti. 

A§a  am  gandit  §i  trait  din  copilarie.  Daca  nu  intuim  ca 
implinirea  vie^ii  noastre  e  sfm^enia,  a  fi  cu  Dumnezeu  pentru 
ve§nicie,  nu  putem  pre^ui  via^a,  nu  o  putem  valora  corect  §i 
atunci  sinuciderea  ne  pare  o  salvare,  de§i  e  suprema  non-valoare. 


Doamne,  Dumnezeul  nostra,  Dumnezeul  milei  §i  al 
milostivirii  celei  negraite,  Cel  care  i-ai  chemat  pe  robii  Tai  la 
Tine,  via^a  vesmica  daruie§te-le,  dupa  mare  mila  Ta  iar  pe  noi  ne 
miluie§te,  ca  un  Bun  §i  de  oameni  iubitor. 

Da-le  lor,  Prea  Bunule  Imparate,  Doamne,  Iisuse 
Hristoase,  Dumnezeul  nostra  ca  sa  locuiasca  acolo  unde 
straluce§te  lumina  fe^ei  Tale  §i  sa  se  umple  ei  de  bucuria  Ta, 
dupa  care  au  tanjit  toata  via^a. 

Iar  noua,  pacato§ilor  robilor  Tai,  da-ne  sa  ne  aducem 
aminte  de  ei  cu  bucurie  sj  sa  ne  rugam  unii  pentru  al^ii,  ca  sa 
vedem  cum  ne  umplem  de  plinatatea  adevaralui  §i  a  mare^iei 
slavei  Tale. 

Ca  Tu  e§ti  Dumnezeul  nostra,  Cel  care  vindeci  pe  cei 
slabanogi  §i  intare§ti  pe  cei  neputincio§i,  Care  dai  via^a  ve§nica 
celor  care  sunt  plini  de  dragostea  Ta,  Cel  care  e§ti  preaslavit 
impreuna  cu  Tatal  Cel  fara  de  inceput  §i  cu  Prea  Sfantul  §i  Bunul 
si  de  via^a  facatoral  Tau  Duh,  acum  §i  purarea  §i  in  vecii  vecilor 
Amin! 


Pentru  ca  dorul  de  tine...e  ca  dorul  de  Romania 

lui  Grigore  Viera 
Sunt  sleit  de  puteri. . . 


289 


caci  sunt  plin  de  dor, 

pentru  c-ai  plecat, 
prietenul  meu  prior514. 

Te-ai  facut  primavara, 

te-ai  facut  un  anotimp  tacut, 

in  care  toate  formele  de-ntrebare 

§i  verbele  mi-au  tacut. 

§tiu  unde  te-ai  dus. . . 

§tiu  unde  e§ti  §i  cine  e§ti, 

tocmai  de  aceea,  frate, 

despre  limba  romana  imi  vorbe§ti. 

Imi  spui  sa  o  ^in  in  bra^e, 

sa  o  imbra^i§ez,  sa  o  pazesc, 

dupa  cum  auzi  ca  dorul  e  via^a, 

e  un  clocot  dumnezeiesc. 

§tiu,  mi-e  greu. .  .nu  pot  vorbi  ca  tine, 

pentru  ca  nu  am  suferit  ca  tine  pentru  ea, 

dar  voi  ingana  -  te  asigur  -  la  al^ii,  povestea: 

despre  poetul  ce-n  ochi  o  plangea. 


514  Cu  sensul:  de  albit,  de  imbatranit  de  viata. 


290 


Toate  drumurile  merg  la  gara  iar  tu  nu  vrei  sd 
pleci  cu  niciun  tren 

Gara  e  locul515  unde  e  bine  sa  contempli  pana  cand  pleci 
cu  trenul.  O  sa  observi  nervozitate,  asteptare,  febrilitate,  ochi 
aten^i,  bagaje  multe,  fe^e  noi,  multe  fe^e  noi,  diverse,  multe 
nuance  ale  hainelor,  franturi  de  vorbe,  un  taifun  de  mirosuri, 
transpira^ie  si  inten^ii,  o  proba  de  via^a  simpla  si  complicate  in 
acelasi  timp . . . 


Nimeni  nu  se  intalneste  cu  nimeni,  ci  toata  lumea  isi 
intretaie  drumurile.  Daca  ai  privi  de  sus  drumul  fiecaruia  ai  avea 
o  plasa  de  paianjen. .  .care  inseamna  drumul prin  viafd. 

Numai  Dumnezeu  poate  uni,  la  un  moment  dat,  via^a  unui 
om  cu  via^a  altui  om  in  timp  ce  stau  la  rand  la  bilete,  in  timp  ce 
urea  in  tren  sau  sunt  in  acelasi  compartiment. 

Mersul  cu  trenul  e  ca  mersul  prin  via^a:  intotdeauna  ajungi 
la  destina^ie  [chiar  daca,  in  Romania,  trenurile  mai  raman  si  pe 
camp...pentru  ca  se  defecteaza]. 

Chiar  daca  nu  vrei  sa  ajungi. .  .trenul  te  duce  in  ultima  gara. 
§i  cand  ajungi  in  gara,  in  ultima  gara...cobori...si  mai  ramai 
numai  in  amintirea  celor  cu  care  ai  facut  conversafie  reald. 

Numai  ca  si  aceia...coboara  undeva,  pentru  ca  sa  fie 

uita^i... 


Un  articol  din  21  ianuarie  2009. 


291 


Cuvdnt  catre  inima 

de  Gunnar  Reiss- Andersen 

[1895-1964], 

poet  norvegian. 


14.  10.  1997516 


Sa  nu  ui^i  vreodata 
femeia  ce  n-ai  intalnit-o. 

S-ar  putea  sa  te  afle 
cand  nu  vei  mai  fi. 

Sa  nu  ui^i  vreodata 

pe-aceea  ce  poate 

a  §tiut  sa  te-a§tepte 

o  via^a  de  om. 

Sa  nu  ui^i  vreodata 
femeia  viselor  tale. 

Sa  nu  ui^i  vreodata: 
pe  Ea  o  iube§ti. 

Sa  nu  ui^i  vreodata: 
pe  ea,  doar  pe  ea 

o  cau^i  mereu 
in  fiece  dragoste. 


Glasul 

de  acela§i  poet  norvegian 

De-ntrebi,  calatorule, 

cine  sunt  eu  - 

\\i  raspund: 

Nu  ma  vezi? 

Sunt  tot  ce  mereu 


516 


Ziua  cand  am  transcris  cele  doua  poeme  in  caietele  mele  cu  note  de  lectura. 


292 


te-mpresoara; 

pietrele  ^armurilor, 

fo§netul  pomilor 

in  gradina  sonora, 

in  aerul  sur  de  noiembrie. 

De  ma  intrebi  cine  sunt, 

i^i  raspund:  Sunt 

povara  unor  mari 

§i  bogate  amintiri, 

aurind  reciful  in  ultima  ora 

inaintea-nserarii  mute; 

sunt  nevazutul 

ce  vede  totul  in  jur, 

orbit  de  sclipirea  sarii 

pe  {arm, 

intr-o  zi  de  noiembrie  sura. 

Si  inca  n-am  terminat. 

Cand  repe^i  intrebarea, 

cu  ochii  in  cardul  de  corbi  in 

vazduh,  i^i  raspund, 

intorcandu-ti  privirea 

spre  pasarea  moarta  strivita-n 

cadere  de-o  piatra: 

-  Sunt  totul  §i  toate  §i  vara 

stinsa  de  mult; 

sunt  eel  care-a  fost,  inecatul, 

sunt  eel  disparut  in  adancuri: 

de-aceea  ma  simt  mai  aproape 

ca  nimeni  pe  lume 

de-aceste  sclipiri 

pe  tarmul  de  sare 

pal  ca  zapada  de  toamna. 

Caci  nu  ma  afli  indaratul 

iernilor  albe  cu 

lumini  care  cad  licarind 

din  nemarginire. 


293 


De  unde  vine  intoleran^a  noastra  la  diversitatel  De  ce  imi 
inchpui  sau  de  ce  cer  ca  Xo\\  sa  fie  ca  mine?  De  ce  ma  consider 
drept  etalon  pentru  al^ii?  Cum  ar  putea  sa  fie  altul  eu,  daca  are  o 
experien^a  de  via^a  diferita  de  a  mea? 


c  i  n 

Entuziasmul  provocat  de  Obama  va  trebui  sa  fie  platit, 
in  mod  concret,  cu  acte  politice  responsabile.  Va  putea  suporta 
America  o  decep^ie  majora,  pe  fondul  crizei  fmanciare  actuale? 


Simeon  ben  Azzai:  „Nu  dispre^ui  pe  nimeni  §i  nu  parasi 
nimic;  caci  nu  este  niciun  om  care  sa  nu  aiba  vremea  sa  §i  nu 
este  lucru  care  sa  nu  aiba  locul  sau". 


Fata  morgana  =  mirajul.  Reflectarea  in  aer  a  unor  obiecte 
sau  lucruri  situate  la  mare  distant  fa^a  de  eel  care  le  vede. 


Exista  o  iluzie  optica  in  care  ^i  se  pare  ca  vezi...o  musca. 
Ti  se  pare  ca  vezi  o  musca  cu  coada  ochiului.  Pentru  cateva 
milisecunde  ea  pare  a  fi  reala,  vie. 


Cand  sunt  racit  simt  in  loc  de  aer,  cand  ies  afara,  numai 
gazele  de  la  e§apament,  adica  numai  noxele  §i  nu  simt  deloc 
aerul. 

Imi  vine  sa  vomit,  respir  din  ce  in  ce  mai  pu^in,  ma  for^ez 
sa  respir  la  jumatatea  capacita^ii  de  inspirare  a  aerului...E  o 
adevarata  drama. 

Imi  dau  seama  ca  s-a  terminat  boala  daca  simt  aerul  afara, 
daca  pot  sa  disting,  cand  respir,  aerul  de  noxe  §i  daca  urina  imi 
devine  alba. 


517 


Barack  Hussein  Obama  II:  http://en.wikipedia.org/wiki/Barack_Obama. 


294 


A  C  1   O 

In  Lostrifa  lui  Vasile  Voiculescu  ne  intalnim  cu  dracul 
care  locuie§te  in  ape.  Se  „pescuie§te"  o  femeie  cu  „ochi  reci  ca  de 
sticla  §i  cu  din^i  albi  ascu^i  ca  la  fiare". 

Finalul:  lostri^a  il  prive§te,  el  sare  dupa  ea  in  apa,  o  prinde 
in  bra^e  §i  astfel  moare  cuprins  de  apele  Bistri^ei. 

Ispita  satanica  de  a  te  arunca  in  apa,  in  fantana...de  a  te 
sinucide  prin  inecare  o  reintalnesc  mereu.  Mul^i  oameni  imi  spun 
ca  au  trait-o.  §i  eu  am  trait-o.  La  fel  ispita  de  a  te  arunca  de  la 
inal^ime  in  gol. 

O  traie§ti  ca  un  impuls  nedefmit,  autoritativ...Demonii  te 
imping  spre  acest  gest  inducandu-^i  sentimentul  ca  e  un  act 
implacabil,  ca  asa  trebuie  safari. 


Palmyra  -  un  oras.  creat  in  pustiu  de  catre  arameeni. 


30.  06.  1996.  Intr-un  timp  scriam  poeme  pentru  ca  imi 
doream  sa  scriu  mult,  bine  §i  rapid.  Cautam  un  in^eles,  gustul 
cuvintelor,  rafinamentul  intalnirii  dintre  cuvinte. 

Acum  poezia  ma  cauta  ea.  De  la  un  timp  creez  poezii  §i  in 
somn.  Cand  ma  trezesc  am  impresia  ca  le-am  scris,  pentru  ca  in 
vis  ori  le  rosteam  §i  cineva  mi  le  inregistra  ori  le  scriam.  De 
aceea  ma  trezesc  cu  impresia  ca  ele  au  ramas  undeva...insa  nu 
mai  \m  minte  nimic. 

Cine  §tie  cata  poezia  de-a  mea  pierd  in  vis?!  Poezia  buna 
cred  ca  este  rara  §i  pentru  acest  lucru  trebuie  sa  stai  in  a^teptare, 
sa  stai  cu  instrumentul  de  scris  mereu  langa  tine,  pentru  ca  sa  o 
scrii. 


Lucian  Blaga519  vorbe§te  in  Trilogia  culturii520  despre 
faptul  ca  in  vis  ne-ar  lipsi  stilul  propriu.  Eu  am  avut  intotdeauna 
impresia  profunda  ca  in  vis  ma  regasesc  tot  pe  mine,  tot  persoana 
mea,  pentru  ca  sunt  mereu  con§tient  de  faptul  cine  sunt. 

Nu  am  avut  niciodata  un  vis  pana  la  aceasta  varsta  in  care 
sa  ma  cred  altul.  Am  trait  in  vis  in  lumi  pe  care  nu  le  cuno§team 


518  A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Voiculescu. 

519  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 

520  In  3  volume,  reeditate  de  Ed.  Humanitas,  Bucuresti,  2001. 


295 


sau  care  erau  formate  din  lucrurile  cunoscute  si  necunoscute, 
grupate  intr-un  alt  fel. .  .dar  n-am  fost  niciodata  altul. 

Da,  am  fost  altul  la  diverse  varste...dar  niciodata  nu  am 
fost  mai  batrdn  decat  sunt  sau  nu  am  trait  o  parte  a  vie^ii  pe  care 
nu  am  trait-o  inca. 

20.  10.  1997521 

Sorcova 

Sorcova,  vesela, 

peste  vara  primavara, 

sa-nflori^i,  sa  margari^i     , 

ca  un  mar,  ca  un  par, 

ca  un  fir  de  trandafir, 

tare  ca  piatra, 

iute  ca  sageata, 

tare  ca  fierul, 

iute  ca  otelul! 
La  anul  si  la  mul^i  ani! 


„cum  ne  curg  lacrimile 

sa  curga  si  ploile" 

[Caloianul] 


„Fluier  zice,  turma-si  strange; 

Fluier  tace,  turma-ntoarce" 

[Colind] 

* 
„frunza  verde  ca  iarba" 


„frunzulita  frunza  crea^a" 


„Trandafir  in  cornu  mesii 
cum  mai  plang  ochii  miresii! 


521  Ziua  in  care  am  facut  aceste  note 

522 


Sa  margarifi  =  sa  fiti  ca  ni§te  margaritare,  sa  fiti  frumo§i,  frumo§i  la  trup  §i  suflet. 


296 


Unu  plange,  unu  nu, 

ca  §tie  ce-i  uratu. 
Unu  plange  §-unu  ba, 
ca  §tie  ce-i  dragostea". 


„soacra,  soacra,  poama  acra 


„frunza  verde  maracine" 


„frunza  verde  mar  domnesc" 


„frunza  verde  de  mohor" 


20.  10.  1997 

Cred  ca  Mihail  Eminescu  a  prelucrat  in  a  doua  strofa  din 
Luceqfarul  textul  unei  jelanii  scrise  pentru  o  tanara  pe  nume 
Mariuca,  care  a  fost  ingropata  la  manastire.  Aceasta  e  strofa  din 
jelanie  de  care  Mihail  s-a  folosit: 

„Ca  era  la  mama  una, 
Precum  e  pe  cer  §i  luna. 

A  fost  una  la  paring 
Ca  §i  luna  intre  sfin^i". 

Nu  §tiu  daca  vreun  critic  literar  a  facut  aceasta  alaturare 
vreodata. 


Dintr-o  jelanie  la  moartea  unui  barbat,  care  a  murit  de  o 
boala  devastatoare: 


297 


„Bucura-te,  cimitir 

ca-^i  aducem  trandafir. 

Da  nu  te  bucura  tare 

ca  nu-i  trandafiru-n  floare. 

Ca-^i  aducem  lemn  uscat 

de  o  grea  boala  mancat; 

§i-ti  aducem  lemn  palit 

de  o  grea  boala  lovit". 


Un  fragment  dintr-o  rugaciune   a  unei  vrajitoare   catre 
Satana,  in  care  aceasta  ii  face  promisiuni  interesante  diavolului: 

„Tu,-mparate, 

Cornurate! 

De  m-ai  asculta 

§i  m-ai  asculta, 

un  copil  de  fata  mare, 

nebotezat, 

ne-cre§tinat, 

1-oi  lua 
§i  \\-\  voi  da!". 


298 


Cu  ce  obiecte  se  fac  vraji  in  Romania  §i  nu  numai? 

Cu  a{a  cu  care  se  leaga  picioarele  mortului,  cu  creieri  de 
co^ofana,  cu  oua  clocite  de  ra^a,  cu  apa  din  lac  §i  din  fantana 
parasita,  cu  lucruri  luate  de  la  raspantii  de  drumuri,  cu  carbuni,  cu 
praf  de  la  scuturatura  de  gaina,  cu  plisc  de  cioara,  cu  matura 
lepadata,  cu  o  broasca  cusuta  la  gura  etc. 

Vrajile  se  mai  numesc  §i  fdcdturi  §i  exista  car^i  /  tradi^ii 
speciale,  care  se  transmit  de  la  vrajitoare  la  vrajitoare  cu  texte 
care  se  rostesc  §i  cu  pseudo-ritualuri,  care  se  improvizeaza 
atunci. 

Astfel  exista  facutul  pentru  ursita,  legatul  cununiei 
flacailor  §i  fetelor,  farmece  pentru  ca  sa  vina  eel  drag  la  tine, 
facutul  cu  matraguna  ca  sa  traie§ti  rau  in  casa  cu  so^ul  sau  so^ia, 
facutul  de  paguba,  facutul  de  unit523;  facutul  de  nebuneala524 
aruncatul  in  fa^a  casei525;   aruncarea  in  horn526;   aruncarea  in 

527 

a§ternut      etc. 

Insa,     binein^eles,     ca     toate     aceste     pseudo-ritualuri 
vrajitore§ti  nu  au  nimic  special  in  ele  §i  nu  transmit  nimic,  ci 
numai  vrajitoarea  invoca  pe  demonii,  cu  care  coabiteaza,  spre 
in§elarea  pro§tilor. . . 

Iar  vrajile  au  „efect"  asupra  ta,  daca  Dumnezeu  ingaduie 
acest  lucru  spre  folosul  tau  duhovnicesc  §i  daca  dracul  gase§te 
patimi  anume  in  fiin^a  ta,  prin  care  sa  te  bata  la  cap  toata  ziua. 


Ce  folosesc  vrajitoarele  pentru  a  face  farmece?  Diferen^a 
intre  vraja,  farmec  §i  descdntec  nu  e  niciuna,  numai  ca  lor  le 
place  sa  epateze,  sa  l\\  arate  ca  au  tot  felul  de  „soh4ii"  pentru  ca 
sa  i^i  smulga  banii  din  buzunar. 

Astfel  fac  farmece  cu  creier  de  broasca,  cu  par  de  femeie, 
cu  ou  de  pui  innadu§it528,  cu  talpa  de  guzgan  mort,  cu  sange  §i 
ma^e  de  arici,  cu  §treang  de  la  om  spanzurat,  cu  pui  de  randunica, 


523  Ori  ca  sa  simji  ca  tfi  e  urdt,  ca  {i-e  frica  in  casa  ori  ca  sa  pari  urat  in  fa^a  ta  §i  in  fa{a 
altora. 

524  Pentru  ca  nimeni  sa  nu  se  mai  inteleaga  cu  tine. 

25  Descantarea  argintului  viu  /  a  mercurului  sau  a  unor  pasari  moarte. 

526  Pe  cosul  casei  a  acelorasi  lucruri  vrajite. 

527  Punerea  a  ceva  vrajit  sub  asternuturile  tale  din  pat. 

28  N-am  injeles  la  ce  se  refera  naduseala. ..Probabil  se  refera  la  un  ou  stricat,  cu  pui  mort  in 
el;  la  oul  clocit. 


299 


cu  liliac529,  cu  Parana  de  la  cai,  cu  seu  de  vaca  crapata,  cu  sarea  de 


la  vite,  cu  culcus.  de  iepure,  cu  Parana  de  la  mormant,  cu  vine  §i 
gatlej  de  lup,  cu  zgura  de  la  cuptor  pi 
u§ii,  cu  scarna  /  excrement  de  lup  etc. 


gatlej  de  lup,  cu  zgura  de  la  cuptor  parasit530,  cu  praf  de  la  t^ana 


Va  da^i  seama  ce  degradare  umana  inseamna  asta,  ca  sa  rfi 
placa  numai  uratul,  scabrosul,  mirosurile  infecte? 

Inima  de  vrajitoare  =  inima  de  om  care  se  bucura,  care  i§i 
gase§te  implinirea  rauta^ii  in  a  face  rau  altora. 


„Fugi,  piei,  dor,  te  prapade§te 
§i  de  pietre  te  love§te". 

[Fragment  dintr-un  descantec  de  dragoste] 


„Dar  unde  barbatul  moare, 

numai  chin  §i  suparare. 

Cin'  nu  bea  aist  pahar 
nu  §tie-n  lume  ce-i  amar". 

[Fragment    dintr-un    descantec    facut    pentru    o    femeie 
vaduva,  al  carei  barbat  a  murit  recent.] 


Se  refera  la  animalul  zburator  si  nu  la  copacul  inflorit. 
530  Cuptor  de  facut  paine  in  curte.  Cuptor  din  caramizi  de  argila  arsa. 


300 


Cdnd  te  doare  capul  in  stil  clasic 


...Laurmaurmei 
ce  mai  conteaza531 ! . 


Varza  §i  a§a  se  impute, 

doi  ori  doi  da  intotdeauna  10, 

primavara  te  face  mai  romantic 

§i  urfi  clasicismul 

formelor  rotunde  in  pare, 

in  timp  ce  un  cuvant-santinela 

ar  putea  sa  cante  Traviata 


532 


de  Gogol 


533 


Un  poem  din  3  februarie  2009. 


La    traviata    de.. .Giuseppe    Verdi:    http://ro.wikipedia.org/wiki/Traviata.    Greseala 
itionata. 
Nikolai  Vasilievici  Gogol:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Gogol. 


mtentionata 

533 


301 


Condifia  umand 
e  modesta... 


E  modesta  chiar 

§i  cand  are 

urechi  lungi 

§i  mofturi  tardive. 

Daca  iei  un  scaun 

din  incapere,  cu  siguran^a, 

ca  politica  statului 

va  merge  mai  bine. 

Dar  acest  lucru  e 
doar...ipotetic. 

Ipotenuza  la  cateta  egal 

•535 

teona  constanfei     . 

Am  observat  -  da, 

am  observat  - 

ca  oamenii  casca  gura 

lace  nuin^eleg... 

§i  admira  ceea  ce 

ii  proste§te. 

Stau  mira^i,  de^ira^i, 

in  fa^a  unui  film 

care  nu  le  spune  nimic. 

Se  lasa  buzunari^i  de 

catre  ni§te  figuri 
care  nu  le  spun  nimic. 

I§i  spun  nimicuri 
sordide... 

Nimicul, 
odata  doar  punct  filosofic, 


534 


Indicare  a  operei  lui  Andre  Malraux: 


http://ro.wikipedia.org/wiki/Andr%C3%A9_Malraux. 
35  O  ironizare  a  definitiei  teoremei  lui  Pitagora: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_lui_Pitagora. 


302 


este  acum 
un  locus  existential. 

Te  ingramade§ti  in  nimic 
§i  mai  dai  un  click. 

Vine  peste  tine  o  muzica 

ca  un  girofar, 
te  traverseaza  o  plictiseala 

de  nazicorn 

§i  nici  n-ai  habar  ca^i  mor, 

ca^i  se  nasc 

§i  ca^i  casca  pe  langa  nimic  §i 

in  cadrul  lui. 

Sunt  sigura  ca  §trfi 

cat  de  greu  e  sa  nu  ai 

pe  cine  imbra^a. 

E  tare  greu. 

O  marmelada 

nu  se  poate 

imbra^a  decat 

cu  gura. 

O  flanela 

nu  se  poate  impacheta 

decat  repede. 

Iar  un  om  avar 

ca  rabia 

nu  se  poate  lini§ti  decat 

daca  mananca  §ansonete. 

Cum  se  conjuga. . . 
for^a  de  tacere? 

Unii  o  conjuga  cu  for^a 

de  rumegare, 

pe  cand  al^ii  cu 

for^a  de  strufocare. 


303 


Eu  ii  dau  cu  ruj . . . 

E  mai  simplu. 

Ca  doar  sunt  femeie 

postmoderna,  stilata 

§i  fardata. 

Va  da^i  seama 

ca  nebunia  vine 

dansand  ca  prostul? 

Va  da^i  seama  ca  o  hartie 

luata  de  pe  jos  inseamna  ca 

un  nesim^it  a  aruncat-o  acolo 

§i  alji  nesim^i  au  trecut  peste  ea? 

Iar  daca  tu  ai  vazut-o  inseamna 

ca  ai  ganglioni,  feromoni  sau 

nitroni. 

Dar  dragostea 

nu  se  vinde  niciodata. . . 

ci  doar  se  cumpara. 

Da,  recunosc, 

§i  eu  am  cumparat 

odata  dragoste  de  la  loz 

in  plic. 

Un  dement  frumos 

mi-a  facut  curte 

pana  cand  am  ajuns 

cuel  in  bloc... 

§i  pana  cand 

am  explodat... 

de  insufletire. 

Ei,  asta  nu  in^eleg: 

de  ce  o  femeie 

e  discriminata 
pentru  ca  e  femeie 

§i  nu  e  girafa! 


304 


Ce,  am  putea 

confunda 

un  barbat  cu  un 

tomberon  sau  cu 

o  forma  plutitoare? 

De  ce  femeia  sa  fie  egala 

cu  barbatul  §i 
barbatul  egal  cu  femeia, 

cand  semnul  egal 

e  comunistic,  e  fascistic, 

e  imperialistic? 

Da...mie  imi  place 

sa  vorbesc, 

chiar  daca 

§tiu  sa  vorbesc... 

sau  chiar  daca  nu  am 

ce  sa  vorbesc 

sau  chiar 

daca  nu-1  intereseaza 

nici  pe  careful  meu  inchipuit 

ceea  ce  vorbesc. 

Cateodata  intru  intr-o  lume  - 

§i  vreau  sa  va  vorbesc 

§i  dv.  despre  ea  - 

cum  sa  zic  a§a. .  .utopica. 

Lumea  asta  e  ca  o  sticla, 
in  care  toata  lumea 
se  bea  unul  pe  altul. 

Cateodata  lumea  aceasta  e 

ca  o  lume  imbra^i§ata, 

pentru  ca  fiecare 

vrea  sa  imbra^i^eze  pe  fiecare, 

a§a,  din  pura  dragoste. 

Insa,  e  adevarat, 
orice  forma  de  utopie 

e  poveste 
iar  eu,  postmoderna, 


305 


nu  suport  relatarile 

ci  mor  dupa  naluciri 

u§or  fardate  la  extrem. 

Daca  va  intereseaza  - 

de§i  nu  §tiu  de  ce  nu  v-ar  interesa  - 

port  o  anumita  masura  la  pantof 

§i  o  anumita  masura  la  ciorap 

§i  o  anumita  masura 

la  lenjeria  intima. 

Binenrfeles  ca 
va  intereseaza. 

Nici  pe  mine 
nu  ma  intereseaza. 

Cel  mai  mult  ma  dau 

de  ceasul  mor^ii 

ascultand  reclamele 

de  la  televizor. 

Ascult  inne§tire... 
inchizand  televizorul. 

§i  tot  la  fel, 
mor  dupa  politica. 

Cand  ascult  politica. . . 
adorm. 

Ei,  mai  intai,  a^ipesc 

...§i  apoi  adorm... 

pe-o  parte,  pe  una  dintre  par^i. . . 

§i  apoi  pe  ambele  par|i. 

Adevarul  e  la  mijloc. . . 

adica  nici  la  el 

§i  nici  laea... 

ci  aiurea. 

§i  pentru  ca  1-am  pus 
in  cui...facem 


306 


ce  ne  taie  capul... 

De  aceea. .  .cred  ca  in  loc 
de  capul  meu  e  o  varza. 

Stau  §i  ma  gandesc  daca  e 
o  varza  alba  sau  ro§ie. 

In  orice  caz  este... 

Ca  daca  nu  ai  avea  gat. . . 

atunci  vai  de  varza. . . 

Imi  place  sa  fm  in 
voga  cu  voga. 

Nu  sunt  lamoda... 
sunt  antimoda. 

Ma  imbrac  precum  un  dulap. . 

cu  roz,  verde,  vernil,  oranj, 

§oa-la-crem536, 

bombon  §i  fructiform 

§i  alte  o  mie  de  pasari  colibri. 

Tocmai  in  aceasta  consta 

succesul  meu... 

n-am  niciun  scop, 

nu  ma  intereseaza  cine  sunt. . . 

ce  zice  lumea  despre  mine, 

ci  iubesc  numai  banii. 

Visez  bani  tot  timpul. 

Visez  ca  o  natanga. 

De  fapt  nici  nu  visez. . . 

ci  incerc  sa  ii  produc. 

Iar  femeile,  §i  pe  criza, 

produc  bani... 

Daca  nu  fac  copii 

macar  bani 

safac  §i... 

nazuri. 


536 


O  pronuntie  voit  defectuoasa  a  sintagmei:  chou  a  la  creme. 


307 


O  femeie  care  nu 

face  nazuri 
parca  nu  e  femeie. 

Se  simte  ultragiata 

cand  bate  vantul, 

foarte  frumoasa 

cand  o  lovesti 

cu  un  compliment, 

foarte  ^afnoasa 

cand  o  mangai  cu. . . 

nesim^ire. 

Insa  mie  imi  place 

barbatulprost... 

pentru  ca  prostia 

e  oarba. 

Cand  te  orbeste 

dragostea... 
ma  vezi  o  zana, 

o  portocala, 
o  ceapa, 

o  slanina  etc. 

§i  toate  astea,  pe  care  le  suport  si  nu  le  mai  suport,  le 
gandesc  eu  in  timp  ce  beau  cafeaua,  in  timp  ce  televizorul  latra, 
in  timp  ce  ma  spal  pe  fa^a. .  .si  imi  spun  ca  femeia  nu  gdndeste,  ca 
ea  nu  trebuie  sdfie  reflexivd,  ci  numai. .  .sexy. 

Insa  de  ce  trebuie  sa  fiu  sexy  si  nu  o  femeie.  ..credincioasd, 
spre  exemplu?  De  ce  sa  nu  fiu  o  familistd,  o  femeie  asezatd  la 
casa  meal 

Mai  beau  o  gura  de  cafea...ups!,  e  fierbinte  rau...dar  e 
buna,  si  ma  mai  gandesc  singura  si  vorbesc  singura,  ca  daca 
vorbesc  la  club  cu  cineva  sau  pe  strada,  crede  ca  am  innebunit. 

Femeile...va  rog  sa  ma  crede^i,  au  ganduri,  au  sentimente 
puternice,  sunt  oameni  de  cuvant. 

Ele  nu  sunt  niste  obiecte,  niste  toante,  niste  fomiste  . 
Cand  or  in^elege  si  sarmanii  barba^i  acest  lucru?  Femeile  sunt 
ultrasensibile,  ultradelicate,  ele  trebuie  protejate... 

Insa  trebuie  sa  plec  in  oras...Cuvintele  sunt  un  fel  de 
alinare. .  .cand  nimeni  nu  te  asculta. 


537  Care  alearga  dupa  bani,  pentru  ca  sunt  sarace. 


308 


Elegie  clasicd  pentru  oameni  care  infeleg  cu  inima 


Oamenii  mor  ca  mu§tele,  ca  floarea 
ce-n  unduirea  ei  tresare  ceva  zile, 

doar  un  miros  pu^in,  sfios, 
ramane  in  inexplicable  stamine. 


538 


Am  vrea  sa  fim  prea  ve§nici  intre  toate, 

§i  sa  urnim  tacerea  dintre  noi, 

s-o  aruncam  in  vorbe  ne-noptate. . . 

sa  luminam  ca  flacara. .  .in  toi. 

Numai  ca  glasul  ni  se  stinge-n  forme, 
in  fraze-n  care  nu  se-aude  plansul, 
ci  doar  il  intuie§ti. .  .azi. .  .maine,  intre  clipe. 
surasul,  disperarea,  grija  §i  uratul. . . 


Un  poem  din  2  aprilie  2009. 


309 


E  complicat.  Omul  nu-i  un  numar! 

Nu  po^i  sa  faci  din  el  marioneta. 

In  clipa  cand  inchizi  ochii  tai  spre  sine, 

te-nchizi  §i  tu. .  .cum  e  mormantul. 

E  complicat  de  simplu  §i  nu-i  rece, 

ca  sa-1  gande§ti  pe  om  in  fir  a  par, 

pentru  ca  toate  sunt  ca  o  privire 

in  care  numai  dorurile  vii. .  .mai  dor. 

§i  ce  ramane  dintre  noi  se-aduna 

sub  ochii  vii  §i  tandri  ai  lui  Dumnezeu, 

de-aceea  omul  nu  e  o  minciuna 

ci-un  adevar  ce-i  un  fiind  mereu. 

Moartea  noastra  e  o  via^a  altfel, 

o  trambulina  catre  ve§nicie, 

eel  care  plange  §i  se  intristeaza, 

zambe§te  tainic  o  sfanta  bucurie. 

De-aceea  via^a-i  plina  de  renun^ari  §i  zoaie, 

de  rectitudini  aspre  §i  reconfigurari, 

tot  ce  uitam,  traim,  de  fapt,  frenetic. . . 

Nu  sunt  uitarile. . .faimoasele  mirari?. . . 

Ne  tot  miram  ca  nu-nva^am  nimica, 

ca  repetam  acelea§i  vechi  erori; 

in  bucuria  de-a  uita  de  clipa 

ne  asumam  durerea  din  fiori. 

Murim  ca  via^a,  vie^uim  in  moarte, 
nefericiri  frumoase. .  .triste  unicate. . . 

vii  posesori  de-mbra^i§ari  robuste 
sau  suflet  mic.ee  tremura-n  macate. 

Istoria-i  ingrata,  posteritatea-i  hada, 

cand  vrei  sa  fii  o  mare  neuitare 

§i,  totu§i,  numai  Domnul  ne  §tie  §i  ne  umbla 

in  inimile  ce  vor  fi-n  nascare. 

Pe  buze:  doar  un  nume. .  .po^i  fi  sau  o  idee. . . 
E  fericit  acela  care  devine  viafd 


310 


§i  care  e  o  hrana  pentru  omenirea, 
ce  postum  va  vedea  lumina  lui  din  cea^a. 

§i  lumina. .  .ce-i  in  sfesjiic 

nu  e  lumina  mica,  firava,-nvaluita, 

ci  daca-i  de  la  Domnul  sa  ramana, 

ea  insa§i  i^i  tresalta  inima-^i  uimita. 

Mic  §i. .  .prea  mare,  tacut  §i  graitor, 

complex,  iradiant,  scanteie  de  rumoare... 

ramai  in  fa^a  lui  paradoxal,  vibrant, 

pentru  c-adevarul  in  tine  e  candoare. 

§i  totu§i  mor  ca  visul,  ca  via^a,  ca-nserarea 

§i  nu  ramane  pulsul  meu  la  tine, 

iubito,  §tiu  ca  nimeni  cuvintele  nu  tine, 

dar  ele  pentru  tine  ma  cuvanta. 

Ma  tot  cuvanta  §i  te-ncanta  dorul 

ce  nimeni  nu-mi-n^elege  ca  §i  tine, 

de  aceea  rimele  nu  sunt  por^i  inchise, 

caci  nu  vorbesc. .  .doar  celui  ce  le  tine. 


311 


La  zidul  casniciei 


539 


Femeia  intra  in  casa  rece,  neprimitoare  J'...cu  senza^ia 
plina,  ingurgitata,  ca  e  pentru  ultima  oara  cand  face  acest  gest. 
Unele  gesturi,  care  rji  displac  profund,  e§ti  nevoit  sa  le  faci  eel 
mai  adesea.  O  dezgusta  faptul  ca  trebuie  sa  ii  vorbeasca  §i,  mai 
ales,  ca  trebuia  sa  ii  vorbeasca... /«/...  celui  care  tacuse  atata  timp 
in  ceea  ce  o  privea. 

-  Nu  crezi  ca  e  timpul  sa  vorbim,  despre  ce  s-a  intdmplat?, 
ii  spuse  ea,  dupa  vreo  doua-trei  minute  dupa  ce  intrase  in 
camera.  El  nu  se  intoarse  ca  sa  o  priveasca.  §tia  cine  este...§i 
pentru  ca  stia  cine  este... ii  placea  ca  sa  o  trateze  cu 
dispre^. .  .pentru  ca  stia  ca  nu  ii  place. .  .acest  lucru. 

-  Ce  crezi  ca  putem  vorbi?...ii  spuse  el,  in  timp  ce  fuma 
din  ^igarile  lui  duhnoase. 

-  Despre  copil,  despre  copilul  nostru! . . . 

-  §i  ce  are  copilul  nostru... de  trebuie  ca  sa  vorbim  tocmai 
despre  el?  Nu  am  putea  vorbi  despre  ce  ai  ajuns  tu. .  .o  stricata?. . . 

Femeia  se  pusese  langa  zid...§i  ii  era  frica  sa  nu 
izbucneasca  in  nervi,  in  nervii  lui  caracteristici  §i  sa  o  ia  la  palme. 
Sim^ea  zidul  rece  al  casei...al  fostei  case,  unde  traise  impreuna 
cu  el. .  .§i  pe  care  o  sim^ea  ca  pe  o  cu§ca,  ca  pe  o  manuka  de  box 
care  i  se  indreapta  spre  fata...ca  pe  un  timp  pierdut,  de  care  ii  e 
sila... 

-  Imi  e  sila  de  tine! . . . spuse  ea,  cu  gura  plina  de  scuipat. . . §i 
mai  mult  §uierat... 

-  Am  auzit  bine? ! . . . 


'  O  nuvela  din  5  aprilie  2009. 


312 


-  Da,  cred  ca  ai  auzit.  §i,  daca  nu  ai  auzit..4i-o  spun  inca 
odata:  mi-e  sila  de  tine...pentru  ca  mi-e  sila  de  ce  am  ajuns 
eu. .  .de  via^a  pe  care  mi-ai  distrus-o  §i  acum  vrei  sa  i-o  distrugi  §i 
lui  Andrei.  Insa  pentru  acest  lucru  am  venit  astazi  la  tine. .  .pentru 
acest  lucru  §i  nu  pentru  altul. .  .ca  sa  semnezi  actele. . . sa  vrei  sa  fii 
de  acord  cu  divor^ul. . . 

-  Da?! . .  .§i  se  intoarse  spre  ea,  cu  un  gest  brusc. .  .§i  tocmai 
atunci  femeia  vazu  faptul  ca  avea  o  rana  urata,  groasa  pe  fa^a... 
Nu  ma  intrebi  de  ce  arat  a§a. .  .la  fa^a? 

Femeia  tacu...Nu  §tia  ce  se  intamplase...§i  o  apucau  fiorii 
numai  cand  il  vedea.  Ii  trecura  prin  minte  tot  felul  de  lucruri. .  .dar 
nu  mai  zise  nimic. 

-  Vrei  sa  afli  de  ce  am  rana  asta. .  .mare. .  .pe  fa^a? 
Femeia  tacu. .  .§i,  cu  toata  sila  ei,  nu  mai  avu  nevoie  ca  sa  ii 

replice... 

-  Atunci  afla  ca  aceasta  rana...este  provocate  de  catre 
cineva...care  a  spus  ca  te  cunoa§te...§i,  mai  mult,  ca  s-a  culcat 
cu  tine. .  .iar  eu  trebuie  sa  te  las  in  pace. . . 

-  Vrei  sa  spui. .  .ca  din  cauza  mea  ai  cicatricea  aia  urata  pe 
fata? 

-  Da,  din  cauza  ta. ..§i  de  aceea  trebuie  sa  ma  ura§ti  mai 
putin...§i  sa  nu  ma  mai  crezi  un  monstru.  Nu  §tiu  cine  {i-a  bagat 
in  cap  faptul  ca  eu  sunt  monstru.  Da,  §tiu,  ne-am  certat...te-am 
batut...Te-am  batut  §i  te-am  gonit  cu  copilul  de  acasa...dar  §tii 
pentru  ce  am  facut  acest  lucru.  Pentru  ca  eram  disperat  ca  nu  am 
bani...ca  nu  va  pot  intretine.  §i  iara§i  §tiu,  ca  am  facut  rau...§i, 
pe  fiecare  zi  am  regretat  acest  lucru... §i  telefoanele  mele  sunt 
reale. .  .aufost  reale. . . 

-  Insa  nu  e  prima  oara  cand  ne  certain!!!  Am  nevoie  de 
lini§te.  Am  nevoie  ca  Andrei,  copilul  nostra... sa  creasca 
normal... §i  nu  cu  sechele  ca  noi.  Mi-a  ajuns  pana  in  gat 
dezgustul... 

-  §i  pentru  acest  lucru  ai  inceput  sa  te  intalne§ti  cu  divers^ 
barba^i?! . .  .Din  cauza  dezgustuluil . . . 

Femeia  i§i  mu§ca  buzele  de  nervi...§tia  ca  nu  poate  sa 
spuna  nimic. 

-  Daca  tu  ceri  divortul...iar  eu  nu  m-am  intalnit  cu  nicio 
alta  femeie,  de  9  luni  de  cand  tu  e§ti  plecata  la  ma-ta  sau  pe  unde 
oi  mai  sta. . .cine  e  de  vina?! 

-  Tu,  numai  tu! 

-  Numai  eu...?!  Faci  din  ^an^ar  armasar,  te  dai  toata  ziua 
de  neinieleasa . . .dar  nu  ma  aju^i  cu  nimic.  Explica-mi  §i  mie 
pentru  ce  ai  nevoie  de  toata  aceasta fanfaronada . .  .nenorocital 


313 


Femeia  i§i  puse  mainile  in  cap... si  ii  venea  sa  ^ipe.  Se  §tia 
cu  musca  pe  caciula...stia  ca  e  si  vina  ei...numai  ca  acum  era  si 
mai  confuza.  Dacd  el  nu  s-a  culcat  cu  nimeni...asa  cum 
spunc.eu  m-am  intdlnit  cu  trei  bdrbafi  pdnd 
acum! ...Dumnezeule  mare  in  ce  am  intrat! ... 

-  Nu  imi  raspunzi,  nu?!  Vii  la  mine  dupa  9  luni...te-am 
sunat  aproape  zilnic.si  acum  vrei  sa  divor^am?!  Trebuie  sa  ma 
bucur?! ! !  Nu  ma  bucur! . .  .Pentru  ca  inca  ^in  la  tine,  pentru  ca  inca 
te  iubesc. .  .desi  sunt  un  prost  ca  |i-o  marturisesc. 

Femeia  fu  uluita  de  reac^ia  lui,  pentru  ca  incepuse  sa 
planga.  Nu  il  vazuse  niciodata  plangand.  Reac^ia  lui  o 
descumpaneste...Ce  a  pdiit  de  se  comportd  as  a?!  Ma  asteptam 
sa  ne  ludm  la  bdtaic.si  el pldnge? !!!... 

Ii  cazu  tigarea  pe  jos...Ea  se  repezi  sa  i-o  ridice...desi 
gestul  o  trada.  De  ce  m-am  aplecat  sa  o  ridic?!...Doar  vreau  ca 
sa  divor}ez...si  nu  sa  ma  impac  cu  el?!... 

Cum  se  ajunge  insa  la  el  si  ea...mtr-o  relate?  Cum  se 
ajunge  din  pat. .  .la  tribunal?  Din  pat  la  spital? 

Femeia  se  aseza  langa  el... si  ii  atinse  parul  capului.  Era  al 
doilea  gest...al  ei...care  nu  trebuia  facut...pe  care  nu  si-1 
programase.  Plansul  lui . . . ii  spunea,  de  fapt,  ca  inca  o  iubeste.  Ea 
statea  acum  la  propria-i  mama,  avusese  trei  rela^ii  pasagere...dar 
avea  totusi  un  copil  de  crescut. .  .iar  el  era  tatal  copilului. 

El  isi  ridica  ochii...si  ii  saruta  mana... Femeia  vru  sa 
indrepte  ochii  in  alta  parte... dar  ii  pleca  in  jos.  Isi  asuma  astfel 
vina. .  .Care  vina?  Vina  comund..  .pentru  ca  intr-o  cearta  sau  intr- 
o  despar^ire. .  .nu  e  de  vina  doar  unul. . . 

Sa  n;i  asumi  vina...De  afara  se  auzi  un  zgomot  puternic: 
cineva  arunca  la  gunoi  cateva  sticle  goale.  Din  reflex,  ea  isi 
indrepta  ochii  spre  geam. .  .El,  la  fel. . . Atunci  femeia  in^elese. .  .ca 
sentimentele  sunt  mai  profunde...decat  ceea  ce  stim  noi  despre 
ele. . .  §i  sentimentele  sunt  intotdeauna  gdnduri profunde. 


314 


Oricdt  arpdrea  de  bizar 


...§tiu  cand  se  face  dimineata  .  §tiu  pana  §i  cand  mi-e 
foame,  pentru  ca  undeva,  in  stomac,  in  intestine  sau  intre  ele, 
incepe  ceva,  cum  sa  spun,  inteligent,  care  se  nume§te:/oame. 

Mi-e  foame! 

Mi-e  foame!! 

Mi-e  foame!!! 

[a  se  observa  ca  am  pus  cate  un  /  in  plus,  la  fiecare 
exclamare  §i  ca  am  inceput  fraza  cu  litera  mica,  inscuzabil  de 
fapt,  e  adevarat,  am  facut-o  premeditat  §i,  la  sfar§it,  nu  voi  pune 
punct,  tot  la  fel,  premeditat] 

Mi-e  foame  de  tine... inteligent!  Zgomotul  dintre  foame  §i 
inteligen^a  nu  se  aude,  dar  foamea  este  o  specie  de  angoasa  / 
nelini§te,  care  se  termina  cu. .  .mancatul. 

Despre  mancatul  inteligent  au  vorbit  John  Covata,  Dr. 
Film  Englith,  Vere§toi  Cuzzzne^ov,  Mihailovici  Dudbay  §i 
Francisco  Lanterna. 


Un  text  din  data  de  20  iulie  2009. 


315 


Foamea,  oricat  ar  parea  de  bizar,  cite§te  ziarul.  La  rubrica 
politice,  afla  ca  meciul  dintre  ai  lor  §i  ai  no§tri  s-a  terminat 
absurd  de  a§teptat  cu. .  .autogol. 

De  fapt  §i  coridoarele  lui  Kafka541  sau  mausoleul  lui 
Dostoievski542  au  ceva  in  comun:  nimeni  nu  se  intereseaza  de  ele. 

Nimeni  nu  se  intereseaza  de  nimeni. 

Numai  Dr.  Capu§a,  pe  fiecare  zi,  se  intereseaza  de 
clinchetul  de  la  talpa  pantofilor  Dr.  Rimas  Bimas,  pentru  ca  sa 
inve^e  acurate^ea  scenetica  a  vorbelor  ei  lungi,  sperietoare, 
sperioase,  edulcorate,  care  \\  se  lasa  pe  gat,  pe  inima,  pe 
imaginable.. . 


541  Franz  Kafka:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Kafka. 

542  Feodor  Mihailovici  Dostoievski:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski. 


316 


Ha,  ha,  ha. 


^^^^^^^^^^^ 

543 


Am  o  minte  cat  un  ropot  de  aplauze" 
Vertiginos,  pe  fiecare  zi,  ma  tern  ca  nu  cumva  sa  cada 

cu  Ileana 


mine  drobul 

545 


544 


de  sare     ,   sa  nu 


ma  intalnesc 

546 


peste 

Cosanzeana545  §i  sa  ma  confunde  cu  zmeul3'*0  §i  sa  nu  ma  imbat 
de  bere  edulcorata,  aflata  la  televizor,  la  fiecare  jumatate  de  ora 
de  publicitate. 


Tot  de  pe  20  iunie  2009. 


A  se  vedea  Ion  Creanga,  Prostia  omeneasca,  spre  final: 
http://www.neamt.ro/cmj/Creanga/Prostia_omeneasca.html. 

545  A  se  vedea:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_Cos%C3%A2nzeana. 

546  Idem:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Zmeu. 


317 


Cup  mic 


Imi  cer  scuze,  domnule  Castravete  ,  dar,  va  rog  sa  ma 
crede^i,  eu  nu  am  intalnit  in  via^a  mea  decat  pro§ti  cu  p  mic.  Nu 
am  intalnit  §i  pro§ti  cu  p  mare. 

Poate  ca  nu  le  §tiu  numarul  de  la  pantofi.  Dar,  va  rog 
frumos,  sa  imi  indica^i...cum  miros  cei  cup  mare,  daca  cei  cup 
mic  sunt  incolori,  inodori  §i  formatori  de  opinie? 

A§tept,  neindoios,  apelul  dv.  fonic,  pentru  ca  scrisorile  s-au 
oprit  la  Po§ta  Romana. 

Acela§i. 


Un  text  din  data  de  20  iunie  2009. 


318 


Fabula  fudula 


Gougle 


fabula 


Cautare:   0  pe  Web 


Web 


-548 


O  fabula  e  o  tufa     ,  de  inalta  tensiune,  aflata  pe  mijlocul 
drumului,  care  te  incurca  sa  fii  pore  pana  la  capat. 


Ibidem. 


319 


Neicu§orule,  cum  ifi  spuneam 


...afara  e  seceta  intelectuala549.  De  aceea  un  blogherist,  ca 
nu  am  cum  sa-i  spun,  a  §ters  200  de  comentarii  proaste,  de  pe 
blogul  lui  execrabil,  pentru  ca  sa  nu  mai  fie  5.987.657  de 
comentarii  ci  numai  3.  456.  908  comentarii. 

§tiu  ca  am  gre§it  numarul  impar  al  scaderii,  dar  il  §tiu,  la 
sigur,  neicu§orule,  pe  individul  care,  pe  blogul  lui  execrabil... a 
nascut  o  musca  cetoasa. 


Ibidem. 


320 


Dar  cepdzesc  serviciile  secrete?! 


O  musca550,  din  specia  cicladelor,  a  trecut  toate  cordoanele 
de  securitate  §i  a  ajuns  pe  mana  pre§edintelui  Obama. 

El,  cand  a  vazut-o,  de§i  da  un  mic  interviu,  i-a  dat  o  palma 
buna,  sanatoasa,  acestei  mu§te  nesa^ioase,  peste  falci,  de  a  filmat- 
o  cameramanul,  cand  ii  ^iuiau  urechile. 

Asadar:  sa  fie  demise  toate  serviciile  secrete! 


Ibidem. 


321 


Trebuie  sdfii  in  rand  cu  lumea 


Google 


cam  asta  e  lumea 


Cautare:  0  pe  Web  O  pagini  s 


Web 


Lumea  Piticilor  -  Intern  etui  parintilor 

Ghidul  copilariei:  educatia.  sanatatea  si  dezvoltarea  copiilor.  Re: 
on-line  si  de  imprimat  desene  de  colorat  Use  didactice.  ... 
Desene  de  colorat  -  Strada  Piticilor  -  Jocuri  online  -  Educatie 
www.lumeapiticilor.ro/  -  In  Cache  -  Pagini  similare  - 

Lumea  Femeilor  -  Editia  44 

Lumea  Femeilor  -  revista  de  moda  si  frumusete.  ...  CITES/TE  IN 
FEMEILOR.  Special  Sanatate.  Image  -  Special  Sanatate  ... 
www.lumeafemeilor.ro/  -  In  Cache  -  Pagini  similare  - 

Descopera  Lumea  I  Descopera  Romania  I  Descoper 

Documentare  -  orase.  natura,  animale,  spatiu.  oameni.  stiinta,  d 
Wallpapers.  Foto  Romania.  Orasele  Lumii. 
Wallpapers  -  Stiati  Ca  -  Descopera  Lumea  -  Fotografii  Romania 
www.descopera.net/  -  In  Cache  -  Pagini  similare  - 

Rezultate  imagine  pentru  lumea  -  Raportati  imagini 


sf 


Bunica  mea551  imi  spunea552,  mai  tot  timpul:  nu  se  taie 
pepenele  a^a...sau  nu  mdnca  toate  cire$ele  dintr-o  data... pentru 
ca  nu  a§aface  lumea. 

De  aceea,  cand  era  treaba  cu  lumea  asta  ma  enerva  la 
culme,  pentru  ca  eu  nu  vream  sa  mananc  §i  nici  sa  ma  imbrac  §i 
nici  macar  sa  adorm,  cand  adormea  lumea. 

Lumea  (ceva  paralel  cu  mine)  are  treaba  ei...eu  treaba 
mea.  De  aceea  mananc  pepeni,  vorbesc,  adorm,  ma  rog, 
citesc . . . cand  vreau  eu  sj  cat  vreau  eu. . . §i  nu  cat  vrea  lumea. 

Habar  am  cine  este  lumea . . . 

Pentru  mine  a  fost  §i  este  o  fic^iune,  pentru  ca  lumea  nu 
exista...ci  exista  numai  300  de-ai  lui  Costel,  Gigel,  Florentina, 
Verginica,  Azor,  ciocolata,  ics  §i  zero  etc. 


Floarea  Piciorus. 
;  Text  din  20  iunie  2009. 


322 


Prostia  e  o  valoare  capitalizabila 


Top  Posts  from  around  WordPress.com 

\f  Hcrcscop  Urania  13  -  19  iunie 

Q  DUMNEZEU  ESTE  ANTICOMUNIST  !  (Imprimeu  pentru 
tricou) 

]""r  Horoscop  Urania  19  iunie-27  iunie 

5j$  Horoscop  Urania  pe  zodii  12-  19  iunie 

I  Al  patruzecilea  faliment 

2  Just  Married 

l|J(L  Comentarii  la  un  interviu 

J  Secretul  lui  Traian  Basescu. 

^  GRAV:  Baxter  International  Inc.  (compania  care  a  fost  la 
un  pas  de  a  ucide  mii  de  oameni)  va  livra  primele  vaccinuri  anti 
GRIPA  PORCINA  (AH1N1)  in  iulie 

I  Studen^ilor  basarabeni  din  Romania 


Cu  horoscoape553,  cu  cate  o  poza,  cu  cate  un  secret  §tiut  de 
to|i. . .  se  face  treaba  capitalizata. 

Capitalizarea  prostiei  -  un  bun  panuniversal  -  trebuie  cat 
mai  degraba  oranduita  legal,  votata  in  toate  parlamentele  lumii 
pentru  ca  e  deja  o  realitate.  §i  cand  realitatea  devine  paradigma 
execrabila  e  musai  sa  fie  o  lege  pentru  execrabil. 

La  ce  folos  sa  scrii  articole  grele,  frumoase  §i  lungi,  daca 
po^i  sa  scrii  articole  mici,  de§tepte  §i  enervant  de  bune? 

La  ce  folos  sa  rji  inchipui  ca  intereseaza  pe  cineva  lucrurile 
inalte,  teologice,  sfinte,  cand  pe  fiecare  il  intereseaza  sa  dibleze 
aten^ia,  sa  se  fofileze. .  .dar  banul  sa  marcheze? 

O,  de  ce  nu  suntem  cu  to^ii  pro§ti? !  O,  de  ce  nu  suntem  mai 
pro§ti  decat  to^i,  daca  prostia  se  capitalizeaza  atat  de  bine,  atat  de 
economic,  atat  de  acurat? ! 

Mie  mi-a  ghicit  odata  in  palma  ghicitoarea  Susanela  §i  mi- 
a  pus  ca  trebuie  sa  o  las  mai  moale  ca  o  mierlesc  . . .  dar  eu  am 
zis  ca  n-o  fi. .  .totu§i,  cu  aur  aurita  a  ei  gura  smal^uita. 

La  o  adica:  prost  sa  fii,  noroc  ca  nimeni  nu-§i  da  seama! 


Ibidem. 
Ca  mor. 


323 


Pescari  de  duzind 


555 


Un  soare  chel  in  cap  ,  nadu§it,  statea  deasupra  la  doi 
pescari  amatori,  ocupa^i  cu  minciuni  despre  pescuit.  Pescuitul  e  o 
academie  a  exagerarilor.  Cel  care  §tie  sa  exagereze  mai  mult...e 
eel  mai  nimfoman  pescar.  De§i,  cu  undi^ele  lor,  rfi  luai  via^a  in 
cap  §i  te  faceai  cosmonaut. 

O  vara  lini§tita,  fumeganda...Co§marul  casei  de  langa  apa 
incepuse,  cand  cele  doua  u§i,  laterale,  vopsite  frumos,  cu  lacat, 
nu  s-au  mai  deschis. 

Cei  doi  pescari,  care  nu  fumau  §i  nici  nu  prindeau 
pe§te...se  uitau  la  apa...se  uitau  la  soare,  i§i  aminteau  ca  odata, 
candva,  tarziu,  cazuse  ca  un  prost  in  fa^a  cumnatei  lui  §i  aia, 
indesata  pu^in,  cazuse  peste  cainele  ei  §i  cainele  peste...neatul 
pur. 

Pe  firul  amintirii,  chiar  §i  minciunile  pot  fi  posibile.  De 
fapt  imposibilul  e  mai  aproape  de  un  pe§te,  decat  pe§tele  de  o 
undi^a. 

Gi,  un  tanar  casatorit  a  treia  oara  cu  o  baba  pensionara,  e 
primul  pescar.  De  fapt  nu  el  cazuse  in  fa^a  cumnatei  lui,  care 
cazuse  in  fa^a  ca^elei  (ca  nu  era  caine)  §i  se  lovisc.de  neantul 
pur. 


555  Articol  din  21  iunie  2009. 


324 


Cel  care  cazuse  (a  se  accentua  acest  cuvant...)  era  Fi,  un 
batran  casatorit  pentru  a  treia  oara  cu  o  fosta  domnisoara,  care 
fusese  dezverginata556  de  nu  stiu  care  trecator,  care  i-a  dat  o  cana 
cu  apa... 

Coproduc^ie  aberanta.  Dar  aberanfa  are  si  ea  o  logica. 
Caci  un  om  scrie  asa,  fara  logica,  intre  Gi  si  Fi. 

Logica  sta  in  raza  soarelui.  Cu  cat  soarele  ffi  amenin^a  mai 
mult  neuronii,  cu  atat  minciunile  cresc  proportional  cu  numarul 
de  pe§ti  neprin§i,  §i  l\\  aduci  aminte,  ca  prin  anii  '70,  la  o 
raspantie  de  radini  ai  gasit  ditamai  somnul. . . 

Ma  refer  la  pe§te.  Dupa  ce  1-a  prins,  1-a  masurat  cu  palma. 
Somnul  avea  vreo  5  palme,  ca  atunci,  cand  a  ajuns  acasa,  i-a  mai 
dat  nevasta-sa  inca  doua,  doua  palme  bune,  pentru  ca  auzise  ca  el 
se  culcase,  in  nestire,  cu  o  fosta  colega  a  ei  de  gimnaziala,  desi  nu 
era  nicio  licarire  de  adevar  la  mijloc. 

Pentru  ca  avea  martori.  §i  cand  ai  martori,  chiar  daca  te 
cheama  regina  Angliei  nu  po^i  sa  faci  nimic  in  fa^a  eviden^elor. 

Sa  te  fereasca  Dumnezeu  de  martori,  din  aia  cu  gura  mare 
si  de  poze.  Cu  cat  e  poza  mai  colorata  si  gura  mai  strigata,  cu  atat 
inghi^i  in  sec,  si  admi^i  si  ceea  ce  nu  ai  facut...si  ceea  ce  nu  ai 
mai  apucat  sa  termini. 

Cert  e  ca  cei  doi  pescari  au  prins  peste,  pana  si-au  dat 
demisia. 


556  O  pronuntie  populara  a  lui  dezvirginata. 


325 


Lipsafigurilor  de  stil 


CC-7 

„Domnilor  §i  doamnelor  ,  ambasadelor  straine  §i 
ambasadelor  nestraine,  tanara  absolventa,  tanara  cercetatoare, 
tanara  femeie  de  mare  noble^e  a  avut  un  contact  brutal  cu 
realitatea. 

A 

In  loc  de  ovarii  a  primit  un  §ut  in...speran^a  §i  un  pumn, 
sanatos  §i  invidios,  in...credinta  ca  vom  scapa,  mama  lui!,  de 
nepotism  provincial  §i  de  lipsa  brutala  de  profesionalism,  daca  tot 
suntem  in  Europa  patriilor     ,  in  Europa  naiiunilor. 

Dar  nu  numai  ea,  ci  §i  tanarul,  da,  §i  tanarul  ei  sot,  cu 
ample  poten^e  vizibile  §i  invizibile,  a  primit... ce  nu  i-a  trebuit  §i 
ce  nu  a  cerut,  de§i  nu  cerea  prea  mult,  pentru  ca  a  indraznit  (cum 
de  a  putut  sa  munceasca  atat  pe  degeaba?!)  sa  fie  el  insu§i  §i  sa 
nu  §tearga  podelele  cu  pupaturi  ingalate559. 


Articol  din  15  august  2009. 


Celebra  sintagma  a  lui  Charles  de  Gaulle,  pe  care,  la  televiziune,  ne-a  tot  amintit-o 
parlamentarul  european  Corneliu  Vadim  Tudor. 

Despre  omul  de  stat  francez  aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaulle. 
559  Jegoase,  neprincipiale,  fara  coloana  vertebrala. 


326 


Doi  tineri,  sarmani,  fara  viitor,  fara  sperantl,  intr-o  lume 
cucernica,  intr-o  lume  amabila,  intr-o  lume  transparent^,  intr-o 
lume  legala,  intr-o  lume  ilegala,  intr-o  lume  corecta,  intr-o  lume 
infecta,  intr-o  lume  colorata,  intr-o  lume  sigilata,  intr-o  lume 
amprentata  de  tot  felul  de  interese  meschine. 

El  §i  ea.  Noi  §i  voi.  Ei  §i  ele". . . 

Atat  i§i  mai  aduse  aminte  (ce  vis  ciudat?!)  pisicul  Scumpi, 
cand  se  trezi  din  patu^ul  lui  neted,  creionat  la  corful  infamiei.  De 
pe  timpul  tatarilor,  de  cand  se  purtau  blugii  rup^i  in  genunchi  §i 
de  cand  belciugul  in  nas  era  o  moda  evaziva  §i  putreda,  pisicul 
dormea  noaptea  in  acela§i  loc. 

Tanti  Elvira  venea  adesea  §i  il  mangaia.  Noi  o  lasam,  ca  nu 
doream  sa  ii  stricam  cheful  femeii,  de§i  ea  venea  ca  sa  stea  §i  sa 
se  joace  cu  pisicul  §i  cand  noi  nu  aveam  chef  de  nimeni.  De  fapt 
tanti  Elvira,  o  tanara  doamna  trecuta  de  60  de  ani,  se  gandea,  ca 
via^a  e  scurta  §i  ca  trebuie  sa  vorbe§ti  §i  sa  mangai  pe  cineva.  Da, 
fie  el  chiar  §i  oratania560  de  Scumpi. 

Pentru  ca  un  barbat  avea  o  vorba:  „daca  nu  §tii  sa  iube§ti 
un  om,  iubirea  pentru  un  caine  sau  pentru  o  pisica  este  un  egoism 
in  doi".  §i  avea  dreptate. 

Ma  uitam  la  un  pas. [tor],  care  a  inceput  §i  el  sa  manuie 
laptopul.  §i  ma  gandeam:  daca  ar  vorbi  laptopul  ar  dori  sa  fie 
exorcizat,  la  contactul  brutal  cu  acestzemzec  de  pas.  [tor]. 

Pisicul  Scumpi  s-a  inva^at  cu  imbolnavirea  parfumului  de 
femeie.  Cand  ii  simte  parfumul  strident  §i  greoi  tantii  Elvirei,  el 
sare  din  patu^ul  lui  §i,  cu  un  botic  enervant  §i  obraznic,  se 
pisice§te  in  limba  lui,  se  miorlaie§te  pe  nervii  no§tri,  se 
balangane§te561  ba  pe  lustra,  ba  pe  computer... de§i  noi  nu  avem 
pisic. 

Figurile  de  stil  lipsesc.  Daca  odata  lipsea  painea  §i  o  luai 
pe  cartela,  acum  lipse§te,  din  ce  in  ce  mai  agonic,  omenia. 

Praful  nesim^irii  te  injecteaza  in  nari.  Goana  dupa  bani  te 
indispune  la  tot  pasul.  Semnele  de  intrebare  apar  pe  televizor, 
apar  pe  online... §i  urmaresc,  ba  cand  un  pre§edinte,  ba  cand  un 
demnitar,  ba  cand  un  slujba§,  ba  cand  un  tartore562,  ba  cate  un 
pe§te  mic,  ba  cate  o  solnrfa,  ba  cate  o  oglinda. . . 

Astazi,  spre  exemplu,  atat  somnul,  cat  §i  tanti  Nela  (o  alta 
vecina  imaginara)  au  plecat  in  vacan^a.  Se  spune  ca:  la  mare. 

Da,  la  mare  distant  de  casa,  pentru  ca  sa  i§i  faca  de  cap. 
Acum,  ce  poate  sa  insemne  pentru  tanti  Nela,  o  pu§toaica  de  18 


560  Spus  defectuos  in  mod  voit,  pentur  ca  oratanie  =  pasare  de  curte  (gaina,  rata,  gasca  etc.). 

561  Se  muta  cand  pe...cand  pe... 

562  Pronuntie  populara  a  lui  tartor  =  mic  conducator,  mic  functional-,  mic  atotputernic. 


327 


spre  19  ani...facutul  de  cap?  Adica  ce  poate  sa  faca  ea,  sarmana, 
daca  nici  nu  o  duce  mintea? ! ! ! 

Ca  sa  faci  rele  trebuie  sa  ai  §coala  vieiii,  sa  §tii  sa 
faci...fara  urme,  sa  nu  se  vada  pe  niciunde.  Dar  Nela, 
Neli§oara. .  .Neluja. .  .cum  o  mangaiem  noi  sau  tanti  Nela,  abia  nu 
§i-a  dat  BAC-ul,  ca  1-a  picat...Si  acum,  de  nervi,  e  plecata  pu^in 
la  mare,  ca  sa  se  relaxeze. 

Dar  nu  §tie  sarmana,  e  copila,  e  mica,  cum  sa  se  distreze. 
Mi-a  lasat  numarul  de  telefon,  pentru  ca  sa  ma  uit  eu  pe  net...§i 
sa  gasesc  ceva  distrac^ii,  pentru  ca  sa  le  experimenteze  §i  ea  la 
mare,  ca  nu  are  experien^a. 

V-am  spus:  nu  are  §coala  vie f HI  Nu  are  nici  macar  BAC-ul 
luat. .  .dar  se  simte  bine. 

Dv.  ce  sugestii  mi-a^i  da,  ca  eu  sa  o  sun  pe  Nelu^a,  ca  sa  ii 
spun  ce  sa  faca,  in  lipsa  §colii  vieiiil  A§teptam  raspunsuri  chiar  §i 
din  strainatate,  numai  bune  sa  fie. 


328 


Rozina  lui  George  Cdlinescu  are  sdnge  maimufesc 


in  ea 


563 


„Naintea  vie^ii  tale 
Cu  miliarde  de-ani 
S-au  inchegat  metale 
§i-au  bubuit  vulcani. 


Rozina,  ai  mul^i  stramo§i, 
Prin  unghii  tu  e§ti  ruda 
Cu  mun^ii  cei  stanco§i, 
Ai  jad  in  carnea  cruda. 

Din  alga,  iarba  groasa, 
Jucand  in  mari  crispate, 

Ai  coama  gra^ioasa 
Ce-^i  cade  lung  pe  spate. 

Bunic  fi-este  mamutul 

Greoi  la  calcatura, 

De  mon§tri  vechi  temutul, 

Caci  filde§i  ai  in  gura. 


Sarutul  mi  se  trece, 

Dar  cateodata  prege^i, 

Ca  silexul  e§ti  rece, 

De§i  ca  iarba  fremeti' 

[1963] 


,564 


Articol  din  5  septembrie  2009. 


!'  Cf.  G.[eorge]  Calinescu,  Lauda  lucrurilor.  Poezii  (1927-1965),  edijie  integrals  dupa 
manuscrise,  text  stabilit  §i  argumentat  de  Marcel  Du^a,  Ed.  Grai  §i  Suflet  -  Cultura 
Nationala,  Bucure§ti,  1992,  p.  185. 


329 


Iar  daca  femeia  are  sange  maimutesc  §i  tu  e§ti  tot  maimuta 
(daca  asta  crezi,  conform  teoriei  evolu^ioniste),  nu  exista 
Dumnezeu,  nu  exista  con§tiin^a,  nu  exista  suflet,  nu  exista 
ra^iune,  nu  exista  Ingeri,  nu  exista  Rai,  nu  exista  lad,  nu  exista 
decen^a,  nu  exista  morala,  nu  exista  ordine  de  drept,  nu  exista 
logica,  nu  exista  nimic  bun...ci  numai  instinctualitate,  brutalitate, 
animalism. 

Insa,  re^ine^i:  Rozina  efemeie  §i  e  creaiia  lui  Dumnezeu! 


330 


Cu  siguranta... 


toamna  este  o  matematica 

superioara565, 

care  are  nevoie 

de  trei  doctorate 

ca  sa  o  dumiresti 

sau  sa  te  dumiresti, 

daca  e  sa  fii  frunza 

sau  copac, 

daca  e  sa  fii  libelula 

sau  un  LG  consumabil566, 

cu  fotografii  sterse 

de  intuneric. 


Un  poem  din  8  octombrie  2009. 


'    Aluzie    la    (http://www.lge.com/ro/index.jsp)    cat    de    repede    se    strica    tehnologia 
momentului. 


331 


Cu  siguranta  nu 

numai  orbii  nu  vad, 

nu  mai  sontorogii 

nu  pot  zbura 

si  nu  numai  vrabiile  nu 

au  invatat  planningul  familial, 

ci  o  intreaga  ferma  de  cuvinte 

nu  mai  stie  sa  grohaie 

sau  sa  se  roage, 
asa,  dupa  cum  ii  e  felul. 

Citesc  RSS-uri567  morbid 

de  plictisitoare, 

toate  gonind  tristetea 

dintr-o  mana  in  alta, 

zeci  de  cuvinte  aruncate 

in  bataie, 

snopite  in  taste, 

pe  oriunde  pot  sa  mai 

faca  gargara. 

Unde  esti  tu,  prietenie 

de  zarzavat  comestibil, 

cand  beam  licoare 

de  5000  de  ani, 

metodic  si  grav, 

si  ne  intrebam,  daca  infixul 

e  tot  la  fel  de  proteic 

ca  subzecimalele? 

Unde  esti  tu  delicatete 

inceata, 

sora  buna  cu  mieunatul 

de  dimineata, 

in  care  toate  stivele 

de  servetele 

ne  spalau  lacrimile  ca 

sa  nu  se  usuce? 

Cu  siguranta  nu 


567 


Ce  sunt  RSS-urile:  http://ro.wikipedia.org/wiki/RSS. 
Infixul  = 
morfologica. 


568  Infixul  =  element  fonetic,  care  se  insereaza  in  radacina  unui  cuvant  si  care  are  valoare 


332 


mortii  sunt  morti, 

ci  viii  sunt  plecati 

cu  sorcova, 

unii  damblagiti 

in  somnuri  perene, 

pe  cand  altii  ahtiati 

dupa  halucinogene  albe569. 

As  fi  vrut  sa  nu  ametesc 

de  atata  nesimtire, 

sa  nu  mi  se  rupa 

increderea  in  voi, 

stimabili  si  stinsi 

contribuabili 

ai  neincrederii, 

dar  m-ati  omorat 

cu  tramvaiul, 

cu  bomba  atomica  a 

geloziei  voastre, 

de  mi-am  cumparat 

insula  fericihi570 

in  alta  parte. 

Si,  la  urma  urmei, 

cu  siguranta, 

ca  nici  nu  v-ati  dat  seama 

ca  muriti  ca  prostii 

sau  ca  demnii, 

ca  bondarii  mici  si  grijulii, 

ca  insectele  dulci  ale 

en  i 

unor  pixeli      indiferenti, 

ca  toti  cei  care  sadesc  camile 

si  inghit  tantarul     . 

Un  poet  sters  a  intrebat-o 

pe  o  poeta  cu  parul  lung 

ce  epoezia, 

de  parca  o  intreba 

ce  mdncam  mdine. 


569 


Dupa  drogurL.la  propriu  si  figurat. 


570  Aluzie  la  mitologica  insula  a  fericitilor. 

571  Ce  este  un  pixel:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Pixel. 

572  Aluzie  la  Mt.  23,  24. 


333 


Insa  poezia,  dragii  mei, 

e  furtuna  ta  de  frumusete 

peste  nesimtirea  lor 

de  nefrumusete. 

Poezia  e  cand  mori 

tu  ca  sa  scoti 

lacrimi  din  altii, 

cand  faci  din  durerea 

ta  paradigma 
pentru  viitorul  altora. 

Poezia  e  sa  faci  viitor 

cu  prezentul  tau 

si  pe  ea  nu  o  stiu 

toti  natangii  sau 

toate  fetele  neviolate  inca, 

ci  numai  cei 

care  sunt  poezie, 

numai  cei  care 

simt  ca  poezia 

e  tot  una  cu  efortul  lor 

de  a  ramane  necorupti 

total 

intr-o  lume 

idolatra  si  curva. 

Cu  siguranta, 

ca  totul  este  o  pierdere 

de  timp  pentru  cei 

care  pierd  timpul 

si  o  marlaneala574 

pentru  cei  care  gandesc 

in  termenii  jegului 

de  pe  bancnotele  de  schimb, 

numai  ca  nu  toate 

treflele  sunt  genii 

si  nu  toate  bubele  dulci  scriu 

carti,  care  or  sa  fie  citite 

si  peste  2000  de  ani. 


573 


Un  exemplu,  un  simbol,  o  neuitare. 


574  O  pronuntie  populara  a  lui  mdrldnie  =  mitocanie. 


334 


Da,  cu  siguranta, 

ochii  murdari  nu  se  spala 

cu  sapun  si  cu  apa, 

ci  cu  pocainta 

iar  poezia  nu  e  doar 

prostituata, 

C-7C 

ci  poate  fi  si  psalmodie 
dumnezeiasca. 

Astazi  sarbatorim  doua 

Sfmte  Cuvioase, 

care  au  fost  mai  inainte  curve, 

pe  Sfmtele  Pelaghia  si  Taisia576 

si  daca  am  fost  ca  ele  sau  suntem, 

cu  siguranta  ca  se  poate  si  altfel, 

schimbandu-ne  poezia  ne  putem 

schimba  si  viata 

sau  viata  se  schimba  odata 

cu  poezia  noastra. 

Cu  siguranta 

ca  se  poate 

mai  mult, 

ca  se  poate  mai  bine, 

ca  omul  e  destinat  sa  fie 

dumnezeu  dupa  har 

si  nu  libarca, 

nu  rama 

si  nici  dromader, 

nici  melc  cu  casa  in  spinare 

si  nici  bata  de  prost 

si  nici  mocofan     , 

cioflingar578, 

tantalau579, 

bezmetic580 

si  alte  o  mie  de  adjective 


575  Cantare. 

576  Pomenite  pe  8  octombrie: 


http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie08.htm. 

577  Fara  educatie,  badaran. 

578  Derbedeu,  pierde  vara. 

79  Prost,  care  nu  stie  sa  se  descurce  in  viata. 
580  Zapacit,  smintit,  nauc. 


335 


impunatoare 
sau  zdrobitoare. 

Cu  siguranta. .  .vom 

face  pe  mai  departe 

Teologie  pentru  azi 

si  pentru  mdine, 

vom  face  o  tot 

mai  impunatoare 

pledoarie  pentru 

decenta 

si  excelenta, 

pentru  ca  viitorul 

suna  frumos, 

suna  ortodox, 

suna  sfant, 

pentru  ca  viitorul  are 

nevoie  de  ortodocsi 

sfinti  si  nu  de  paparude58 

iar  noi  ajutam, 
cu  slabele  noastre  puteri 

si, 

mai  ales, 

cu  harul  lui  Dumnezeu, 

coo 

ca  frumusetea  sa  irumpa 
din  oameni. 

Cu  siguranta. . . 

da,  cu  siguranta, 

nimic  de  pana  acum 

nu  va  mai  fi  la  fel, 

ci  va  fi  altfel, 

nu  va  mai  fi  static 

ci  dinamic, 

nu  va  mai  fi  prosteste 

ci  cu  stil, 

nu  ne  vom  mai 

intoarce  inapoi 

ci  vom  duce  trecutul  si 


581 


Cu  tot  ceea  ce  inseamna  platforma  noastra  online,  potrivit: 


http://bastrix.wordpress.com/2009/12/29/platforma-online-teologie-pentru-azi/. 

2  Ce  e paparuda:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Paparuda. 
583  Sa  tasneasca. 


336 


prezentul  inainte, 
pentru  ca  se  poate, 

se  poate  altfel, 

se  poate  mai  bine 

si  mai  stralucitor 

si  mai  dumnezeieste. 

Cu  siguranta,  cuvantul  va 

fi  tot  mai  cuvant 

si  imaginea  va  fi  tot 

mai  imagine 

si  oamenii  tot  mai 

oameni, 

pentru  ca  totul  va  fi  altfel, 

chiar  daca  toti  gugustucii 

ar  canta  pe  Bach584 

la  fluier. 


584 


Johann  Sebastian  Bach:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Sebastian_Bach. 


337 


Postmoderna  epopee 


Spune-mi  ceva585  despre 

megabaitii586  tai  de  succes, 

despre  pectoralii  tai  de  pixelii, 

pe  care  un  photoshop58 

ii  modifica  de  nu  se  vad! 


Spune-mi  despre  o  mie  si  una 
de  povesti  neinteresante, 

COO 

despre  cum  i-a  intrat  twitterul 

lacrimi  lui  Cvadratura, 

de  a  stiut  toata  blogosfera58 

genitalele  la  o  mie  de 

fete 

rastalmacite! 


in 


Am  sa  iti  spun  si  eu,  iubito 

sau  necunoscuto, 

despre  chaturile590  mele 

cu  vacanta  mare, 

mica,  mijlocie... 

cu  doua  libarci  poloneze, 

care  au  trecut 


Un  poem  din  1 1  octombrie  2009. 


O  romanizare  a  pluralului  lui  megabyte:  http://en.wikipedia.org/wiki/MB. 

S7  Acum  Photoshop  ne  ofera  si  editare  online:  https://www.photoshop.com/.  Pentru  mai 
multe  detalii  aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Photoshop. 

88  Contul  nostru  de  pe  Twitter:  http://twitter.com/fatherdorin/.  De  aici  puteti  downloada 
prima  noastra  carte  formata  din  mesajele  scrise  de  catre  noi  pe  Twitter: 
http://bastrix.wordpress.com/2009/10/04/twitter-pentru-azi-vol-l-2009/. 

589 


Unul  dintre  numele  de  masd  dat  comunitatii  online  de  bloguri. 
5yu  Mod  de  comunicare  online  intre  doi  parteneri  prin  intermediul  scrisului  sau  la  nivel 
audio-video.  Un  mod  foarte  cunoscut  de  chat  se  poate  face  prin  intermediul  lui  Yahoo 
Messenger  10:  http://messenger.yahoo.com/download/. 


338 


granita  WordPressului591 

si  s-au  dat  de  Desdemona  si 

de  Liubavicea. 


Cum,  nu  o  cunosti 

pe  soru-mea, 

Porumbita, 

care  scrie 

in  blogspot592, 

despre  cum 

se  fac  sarmale 

in  foi  de  carton? 


Sau  pe  Morometea, 

fata  de  la  pagina  5593, 

pe  care  am  gasit-o  in  ipernity594 

moarta  de. .  .impregnare? 


Ca  noi  am  inceput 
sa  ne  facem  tatuaje. 

Primul  tatuaj  mi  1-am  facut 

pe  nara  stanga, 

de  fapt  sub  streasina  narii. .  .pentru  ca 

noaptea  sa  imi  cada, 

bombata, 

pe  nasul  meu  ca  de  magar  zorpian595. 

Apoi  mi-am  mai  facut 

un  tatuaj  misto, 

cu  o  pizza  in  forma  de  romb, 

tocmai  pe  neocortex, 


591  De  aici  va  puteti  face  un  blog  in  WordPress:  http://wordpress.com/.  Despre  istoria 
platformei  WordPress  aici:  http://en.wikipedia.org/wiki/WordPress. 

592  In  Blogpost  mai  avem  doar  doua  bloguri,  care  au  trecut  prin  multe  remedieri  si  care  inca 
isi  cer  o  reorientare  a  prezentei  lor  la  nivel  online. 

Pe  eel  de  aici:  http://bastrix.blogspot.com/  (unde  avem  numai  RSS-uri  si  widgete 
publicitare)  si  pe  eel  de  aici:  http://dorinfather.blogspot.com/  (cu  podcasturile  facute  in 
Odeo). 

593  Aluzie  la  fetele  care  se  dezbraca  in  Libertatea:  http://www.libertatea.ro/.  Cu  timpul  s-a 
transformat  sintagma:  /ata  de  la  pagina  5  intr-una  care  trimite  la  pornografie  sau  la  fete  cu 
moravuri  usoare. 

594  Contul  nostru  de  fotografie  din  Ipernity:  http://www.ipernity.com/doc/34778. 
95  Aluzie  la  Zorpia.  Aici  gasiti  contul  nostru  de  fotografii  din  Zorpia: 

http://www.zorpia.com/dorin777. 


339 


la  extrema  dreapta  intre  Panama  si 
Tokyo. 

Habar  am  de  ce  am  numit 

cele  doua  nume,  scrise 

cu  majuscula. . . 

insa  mi-am  mai  facut  un  tatuaj 

sub  buric... 

tocmai  pentru  ca  sa 

pot  copia,  cu  el, 

la  limba  romana, 

diferenta  dintre 

substantivul  fenomenal 

si  adjectivul  de  stare. 

Adica:  frumos  de  prost. 

Barosan  de  tembel. 
Parasuta  de  inteligentd. 

Si  adjectivul  exprima 

tocmai  o  contradictie 

intre  starea  bahicd 

si  starea  de  prostalau, 

prins  cu  copiuta 

pe  mana  dreapta, 

palmata596... 

Am  sa  va  spun, 
ca  nu  imi  ia  mult  timp, 

ca  si  asa  nu  fac 

nimic  toata  ziua, 

despre  ce  o  sa  mai  fac 

eu  in  urmatoarele  zile. 

O  sa  dorm  ca  un  fraier. . . 

dupa  care  o  sa  ma  scol 

si  o  sa  ma  rascracarez 

ca  un  nesimtit. .  .cerand 

de  mancare, 

de  unde  nu  am  adus. 


5% 


Tinuta  in  palma. 


340 


Ca  sunt  adolescent 
prost  crescut... 

Iar,  daca  as  avea  sotie, 

nu  m-as  da  deloc  din 

pat. .  .din  acelasi  motiv: 

597 

pentru  ca  sunt  un  tocsun 
si  un  dobitoc598  de  40  de  ani, 
care  se  crede  un 
neispravit599  de  10  ani. 

Laurmaurmei... 

de  ce  sa  faci  ceva  maret, 

cand  poti  sa  faci 

ceva  nesemnifwativl 

Ceva...  de  nimic. 

Daca  te  uiti  in  jur 

•    '  ■       •  -600 

si  vezi  numai  nimicun     , 

tu  de  ce  sa  fii  mai 

altcumva? 

Nu  ma  pot  crede  o  varza 

sauun  fazan601? 

De  ce  nu, 

un  maus  de  30  de  lei, 

pe  care  il  clicaie602 

disperarea 

J  /-r)603 

de  a  nujil 

Am  ajuns  intr-un 

punct  al  vietii, 

al  experientei, 

in  care  il  inteleg  pe 


597  Un  caracter  dificil,  un  om  greu  de  suportat. 

598  Un  nesimtit,  un  insensibil  la  eforturile  sotiei  mele. 

599  Un  om  fara  griji,  care  nu  trebuie  sa  munceasca,  pentru  ca  e  copil. 

600  Numai  oameni  de  nimic,  fara  caracter. 

Ambele  substantive  spune  acelasi  lucru:  nu  ma  pot  face  ca  sunt  si  eu  prost  si  nesimtit  ca 


si  ei,  ca  toti  safim  o  apa  si-un  pamdntl 

602  Romanizarea  actiunii  facute  cu  click- 

603  Aluzie  la  titlul  cartii:  Disperarea  t 
prezentare  a  autoarei  aici:  http://www.phg.ro/stire.php?cat_id=14&id=12068. 


602  Romanizarea  actiunii  facute  cu  click-vX,  cu  miscarea  mausului. 

603  Aluzie  la  titlul  cartii:  Disperarea  de  a  fi,  a  lui  Chris  Simion,  aparuta  in  1996.     O 


341 


Kafka  de  minune. . . 

care  dorea  sa 
arda  tot  ce  scria604. 

II  inteleg... 

Cand  totul  pare  ridicol, 

nesemnificativ, 

exasperant, 

cand  traim  sub  tirania 

minoratului605  de  cea  mai  joasa  speta, 

de  ce  sa  te  mai  chinui 

sa  faci  o  literature. 

atat  de  plina  de  intelesuri, 

cand  cei  care  nu  o  inteleg  - 

o,  atat  de  multi!  - 

se  uita  la  ea 

ca  mata  in  calendar? 

Ii  inteleg 

pe  oamenii  care 

nu  mai  sunt  intelesi, 

pentru  ca  au  depasit 

orice  limita  a  normalului  bont, 

placid 

si  sinucigas. 

Ii  inteleg. . .si  ii  compatimesc 
in  mod  demn. 

In  mod  demn, 

in  mod  prieteneste, 

cu  dragoste. 

Epopeea  postmoderna 

e,  de  fapt, 
cutia  de  la  cipsuri606 


604  A  vrut  sa  isi  arda  opera,  daca  imi  aduc  bine  aminte  si  i-a  salvat-o  un  prieten. 

605  A  lucrurilor  si  a  sperantelor  mici. 

606  Cum  se  fac  cipsurile:  http://www.pofta-mare.ro/retete_culinare_cipsuri.php. 


342 


pe  care  o  arzi 
cu  bricheta607. 


E  un  tampon  de  vata  aruncat 

pe  strada. 

E  un  belciug  in  nas . . . 

dezagreabil  din  calea  afara. . . 

Si  noi, 

niste  caini  vagabonzi  ai  istoriei, 

care  latram  la  lima 

ca  tot  sa  cada, 

desi  luna  sta  semeata  si  grava 

si  nu  cade  deloc. 

Epopeea  postmoderna 

se  termina 

brutal 

si  indiferent. 


07  Aluzie  la  un  articol  online  pe  care  1-am  citit  de  la  un  american,  care  vorbea  despre  cum 
ne-am  pornografizat  viata,  pe  de  o  parte  si  despre  ce  bagam  in  noi,  pe  de  alta  parte.  Si 
vorbea  despre  cat  de  cancerigene  sunt  pungile  de  cipsuri  daca  le  arzi. 


343 


Trecere  de  octombrie 


Treci  prin  fata  mea 
ca  o  libarca  neagra608, 

indiferenta, 
jupuita  de  delicatete, 

pe  cand  eumor... 

Treci  prin  moartea  mea 

cu  o  indiferenta 

naucitoare, 

fara  sa  spui  o  rugaciune, 

fara  sa  te  inchini 

si  sa  ceri 

iertarea  pacatelor  mele. 

Treci  prin  tot  ce  ma  enerveaza, 

prin  tot  ce  ma  lasa  rece, 

prin  tot  ce  ma  exaspereaza. 


608 


Poem  scris  pe  data  de  27  octombrie  2009. 


344 


Insa  nici  tu  nu 
iti  admiti  moartea, 

5  5  ~ 

moartea  ta, 

care  e  legata  de  tine 

ca  un  caine  de  lantul  lui  lung 

si  schelalait. 

5 

Trecerea  de  octombrie 

sau  prin  octombrie 

e  persecutanta. 

Ma  persecuti  cu 

tacerile  tale, 

cu  tacerile  diminetilor  reci 

5 

ca  un  aer  crud, 

cu  pasarile  de  rautate 

care  emana  din  tine 

ca  dintr-un  cos  cu  gunoi. 

Ce  ti-am  facut  de  esti  asa 

5  5  5 

rau  cumine?! 

Ce  trebuia  sa  iti  spun, 
sa  iti  fac, 

5  ~ 

ca  sa  fii  maiputin  idiotlW 

Timpul  trece  prin  noi 

ca  un  taifun 

si  nu  avem  timp 

de  jocuri  secunde. 

Nu  avem  timp  de  mofturi 

si  nici  de  malagambe  nespalate, 

aruncate  de  la  unii  la  altii. 

5 

Respecta-mi  moartea,  te  rog! 

Mai  ai  demnitatea  aceasta, 

prietene, 

demnitatea  lutului  care 

se  intoarce 

in  lutul  din  care  a  fost  luat 

si  a  constiintei  care 


345 


va  vorbi  in  fata 

lui  Dumnezeu  despre  sine 

si  despre  mine. 

Te  rog  sa  mai  ai 

putin  timp 

pentru  a-ti  veni  in  fire! 

Astfel  pot  si  eu  sa  mor 

odata  cu  cocorii, 
care  nu  se  mai  intorc. 


346 


Melancolie  plind    de   gimnasticd   sau  fabula    in 
acasa  ei 

Pasarile  au  plecat 

in  tarile  calde609, 

una  cate  una 

si  au  ramas  numai  ciorile, 

adica  cei  de  prin  partea  locului, 

fapt  pentru  care  PIB-ul610  nostru 

e  vai  de  el, 

ca  nadragii  rupti  in  tur. . . 

Nu  in  turul  doi, 
ci  in  turul  pantalonilor. . . 

De  aceea,  in  turul  doi, 

trebuie  sa  alegi  bine, 

frate  de  sange, 

daca  nu  vrei  sa  te  gaseasca 

morga  mai  devreme 

sau  spitalul  de  nebuni. 

Si  nebunia  trebuie 

sa  aiba  o  limita  a  ei, 

ca  toate  limitele. 

Si  punctele  trebuie  sa  aiba 

si  ele  farasul  lor, 

ca  de  aceea  se  rotesc  cadrele, 

ti  se  rotesc  ochii, 

ti  se  face  rana  in  piept 

si  te  dor  maselele, 

nedreptatile, 

durerile, 
plansetele, 
plansurile, 

doinele, 
prostiile... 

Pasarile  au  plecat 


609  Poem  din  data  de  28  octombrie  2009. 

610  , 


Produsul  intern  brut:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut. 


347 


in  tarile  calde 

5 

si  fac  caldura  la  altii. 

5  5 

La  noi  au  ramas  numai 

stremeleagurile611  copacilor, 

fara  frunze  si  roade, 

5  ~ 

ca  niste  gaini  zapacite, 

ca  sa  ne  manance  tot  orzul 

pentru  gaste... 

Ce  fac  gastele, 

cand  albul  lor  devine  maculat 

ca  funinginea? 

Ce  fac  curcanii  fabulei, 

cand  e  sa  zica  D«/  pentru  altceva, 

ca  ne-am  saturat  de  atata 

trap  pe  loc? 

O,  voi,  cai  fara  zabala, 

care  scrieti  tot  ce 

va  vine  la  gura! 

Care  laudati  pe  toti 

serpii  pamantului, 

pana  cand  va  mananca  toata 

carnea  de  sub  crupa. 

Au  plecat  tarile  in  tarile  calde 
si  tristetea  a  ramas  in  tarile  reci. 

5  5  5 

Si  tarile  reci  mananca  slanina 

5  5 

si  ceapa,  plus  tuica 
de  cea  mai  proasta 

calitate, 

pentru  ca  a  inceput 

sa  bata  crivatul 

5 

in  soba. 

Oare  nu  putem  sa  punem 
si  noi  vulturi 

5 

la  presedintie? 


611 


Crengile  goale  ale  copacilor. 


348 


Da,  vulturi! 

Vulturii  sunt  niste  pasari  mari, 
frumoase  si  admirabile, 

5  7 

care  mananca  lesuri. .  .dar 

care  au  un  penaj  frumos . . . 

si  zboara 

si  iar  zboara 

si  iar  zboara, 

de  nu  le  mai  vezi 

de  sus  ce  zboara... 

Nu  putem  oare  sa 

vedem  mai  bine, 

decat  sa  vedem 

si  mai  raul 

Vrem  mai  rau 

decat  atat? ! 

Vrem  mai  mult  sadism, 

mai  multa 

prostie, 

mai  mula  spaga?!! 

Vrem  si  mai  multa 

neomenie?!!! 
Nune-aajuns?!!!! 

Pasarile  au  plecat 

cu  pasari  cu  tot 

si  cu  tari  cu  tot 

si  noi  am  ramas 

cu  ramaneri  cu  tot 

si  ne  lingem  pe  bot 

la  televizor, 

in  loc  sa  punem  mana 

pe  puterea 

deafi  normali. 

Pentru  ca  pasarile  care  au 

plecat  ne-au  facut  sa  fim  ciori 

si  ciorile,  daca  raman  ciori, 


349 


nu  sunt  vulturi, 

chiar  daca  si  ele  zboara 

si  caraie 

si  fac  mizerie 

prin  parcuri  si  paduri 

cu  ganietii612  lor. 

Pasarile  au  plecat. . . 
Poate  ca  pleaca  si  ciorile. . 


612  Exprimare  populara  a  lui  gainat  =  excrement  de  pasare. 


350 


Die  So  Easily 


You  die  with  a  smile 
pressed  on  your  face. 

You  die  as  a  raindrop, 

like  a  dragon-fly  attached 

to  the  wings. 

Therefore  no  one 

sees  you, 

my  darling, 

nobody! 

No  one  knows, 

because  nobody  loves  you 

like  me. 

I  have  loved  you  with 
all  my  heart. 

I've  loved  you  with 

all  my  life, 

with  all  my  blood, 

that  all  my  words . . . 

And  that  is  why  your  death 

is  like  a  smile, 

as  a  high  breeze 

for  my  eyes 

because  it  makes  me 


Un  poem  din  30  octombrie  2009. 


For  my  wife 


613 


351 


cry  sweet  . . . 

And  everything  is 

so  easy 

and  so  hard 

at  the  same  time. 

Because  I  can  not  believe 
that  your  death  is  possible. 

Because  I  believe  that  death 

may  be  simpler  and 

so  committed  and  love  . . . 

Love, 

for  it  is  God's  gift, 

is  so  triumphant, 

passing  many  obstacles, 

because  he  does 

not  fear  death. 

And  with  all  this, 

you  die 

as  a  dandelion  blown 

in  the  wind. 

You  die  as 

an  irreplaceable 

friend  of  my  heart. 

You  die  with  all  that 

are  you 

and  nobody, 

but  no  one  can  replace, 

never,  your 

beauty. 


352 


Caldul  de  noiembrie 


Un  tren  plin  cu  caldura614.  Si  cu...  caldura  umana,  dar,  mai 
ales,  cu  caldura  locomotivei,  care  ne-a  invadat  in  acest  noiembrie 
2009  mai  mult  decat  ne  va  lovi  la  inima  in  decembrie  2009  sau 
ianuarie  2010. 

Cine  mai  apuca  2010?  Unii  vor  muri  in  2010,  pe  cand  altii 
in  3015,  asta,  cu  siguranta,  daca  va  mai  exista  3015  sau  3019  sau 
daca  va  mai  exista  moarte,  ca  si  moartea  va  disparea. 

Caldura  mare  in  tren.  Prea  multa.  Cascatul  si  somnul  sunt 
impreuna.  Muncitorii  navetisti  picotesc615  ca  niste  gaini  aiurite  de 
prea  multa  caldura.  Cine  nu  ar  picoti,  daca  termometrul 
compartimentului  arata  35  de  grade  la  umbra?! 

Se  casca  si  se  sforaie. 

Gandurile  sunt  putine. 

Deloc  prozaice. 

Cel  mai  delicat  dintre  ei  este  un  mai  tdndr,  care,  dupa  ce  se 
uita  si  se  juca  pe  telefon  o  vreme,  isi  deschise  ziarul  Click  6l6(cel 
mai  vdndut  din  Romania,  scrie  sus,  pentru  tot  prostu')  si  se  holba 
pe  indelete  in  el. 

Cel  mai  simpatic  de  altfel,  tipul  de  baiat  pe  care  il 
manipuleaza  toti  prin  umflarea  egoului,  desi  el  se  tine  mandru  si 
falos,  ca  nu  poate  fi  diblat  de  niciun  rauvoitor. .  .As. . . 

E  cel  mai  simpatic...  El,  si  nu  ziarul!  Ziarele  sunt  o 
pierdere  de  timp,  dupa  care  stergi  pe  jos  sau  te  stergi. . . 

Caldura  mare  in  tren.  In  pauze,  mai  deschid  usa.  In  pauzele 
trenului...ca  eu  ma  tot  gandesc  la  o  mie  de  lucruri,  pentru  ca 
timpul  trece  greu,  cand  te  grabesti  si  nu  trece  deloc. . .cand  n-ai  ce 
face... 

Eu  sunt  langa  usa.  Stau  la  usa... Si  sunt  singurul  care  mi- 
am  dat  jos  sapca  (sapca  groasa,  luata  de  la  singurul  meserias  din 
vechiul  Bucuresti617,  care  mai  face  asa  ceva...),  cat  si  scurta  de 
toamna. 

Nu  inteleg  in  ruptul  nervilor,  cum  de  pot  sta  imbracati  ca 
ciobanii,  chiar  si  cand  calatoresc  la  35  de  grade  cu  plus,  cu 
gentile  in  maini  si  cu  caciulile  in  cap... desi  te  tree  toate 
transpiratiile  vietii  si  ale  mortii  cand  ii  privesti. . . 


614  Articol  din  21  noiembrie  2009. 


615  Dormiteaza,  motaie  pe  scaun. 

616  Tabloid  romanesc:  http://www.click.ro/. 

617  Are  magazinul  pe  strada  Lipscani,  in  Bucuresti  si  mi  s-a  plans  ca  nu  mai  poate  sa 
gaseasca  un  ucenic,  pentru  ca  toti  sunt  ahtiati  dupa  bani  dar  nu  si  dupa  munca. 


353 


Totul  e  de  toamna.  Cu  toamna.  Printre  valurile  de  amintiri 
ale  toamnei,  ale  toamnelor  care  te  aduc  din  trecut  in  prezent  ca  pe 
un  flux  si  reflux. 

O  fresca  microscopica,  daca  e  sa  vorbim  de  la  vederea  mea 
pana  la  vederea  lui,  care  nu  se  vede  din  avion  in  mapa  lui 
Google618.  Fresca  unei  priviri  personale,  pe  care  nimeni  nu  o 
poate  imita  niciodata,  pentru  ca  tu  o  simti  numai  ca  tine. 

Fresca  unei  realitati  care  se  uita,  daca  nu  o  scrie  nimeni. 
Tocmai  de  aceea  tot  ce  nu  am  scris  nu  a  fost  deloc  si  nici  nu  va  fi 
pentru  altii,  ci  a  trecut  numai  prin  mine.  Relieful  cuvintelor  e 
singurul  sigur.  La  fel  si  imaginea  si  sunetul. 

Simpaticul  celularist619  nu  si-a  luat  insa  bilet.  De  la  Videle 
s-a  urcat  domnisoara  blonda,  cu  doua  celulare  in  ambele  maini, 
careia  nu  ii  prea  mergeau  castile  si  a  dat,  de  cateva  ori,  cu  ele  sau 
in  ele. 

Insa  numai  badigardul620,  care  se  sui  cu  mine  de  la 
Bucuresti  si  al  carui  portofel  bariu621  ma  intepase  in  pulpa  stanga, 
se  lua  de  domnisoara  blonda,  care,  cand  se  urea  in  tren...o  suna 
imediat  pe  o  colega,  careia,  cu/a...ii  spuse,  cum  1-a  mardit622  pe 
unul. . .si  ce  a  pierdut  de  la  atare  faza. 

Adica  pierduse  un  moment  unic  de  divertisment,  intr-un 
oras  mic  si  necablat  la  obscenitatea623  divertismentului  de 
calitate. 

Insa  badigardul,  si  el  simpatic,  in  ciuda  capului  mare  si  ras, 
a  zambit  si  s-a  zambit...stipuland  faptul  ca  nu  se  mai  vorbeste  la 
telefon  pe  tren  (cica  s-ar  fi  dat  o  lege,  de  care  nu  stia  nimeni), 
alaturi  de  cea  pentru  nefumatul  in  tren. 

Insa,  pe  hoi,  unul  fuma...Si,  cand  badigardul  security  1-a 
intrebat  de  ce  face  acest  lucru,  cu  o  insistenta  gaunoasa,  el  i-a 
spus,  sec  si  melodic:  Am  dracil  Asa  ca  omul  1-a  lasat  cu  dracii 
lui,  ca  sa-i  afume... 

Insa  domnisoara,  oricat  de  blonda  era  ea  si  de  suava...s-a 
prins  ca  era  a  gioc624  legea  lui,  fapt  pentru  care  nu  a  pus  replica  la 
inima. 


618  Cum  arata  Romania  in  harta  online  a  motorului  de  cautare  Google: 
http://maps.google.com/maps/ms?ie=UTF8&oe=UTF8&msa=0&msid=1003929787583410 
44855.00044db0e7fded76fb30d. 

619  Care  vorbea  la  telefonul  celular. 

620  Romanizarea  lui  bodyguard. 
21  Mare.  Cuvant  tiganesc. 

622  L-a  batut.  Alt  cuvant  tiganesc. 

623  Aluzie  la  titlul  cartii  de  articole  a  lui  Andrei  Plesu: 
http://www.ishop.ro/carti/Obscenitatea-publica_Plesu-Andrei.html. 

624  Pronuntarea  lui:  a  joke  (eng.)  =  o  gluma. 


354 


Era  bucuroasa  ca  pleaca  de  la  Giurgiu  la  tara  si  ca  la  tara  o 
sa  fie  mai  cald  decat  la  Giurgiu,  pentru  ca  abia  au  dat  astia 
drumul  la  caldura. .  .Bunica  avea  sa-i  faca  focul  in  soba  si  sa-i  dea 
o  mancare  buna,  ceea  ce  cred  ca  s-a  si  intamplat. . . 

Badigardul,  inalt  si  gras,  era  plin  de  haine  speciale.  Pentru 
ca  cei  care  sunt  navetisti  si  muncesc  la  Bucuresti,  dar  sunt  din 

55  5  1 

Teleorman,  se  bucura  sa  vina  acasa,  de  la  munca,  in  security625, 
pentru  ca  sa  vada  si  sa  stie  toata  lumea  ca  au  servici. 

Serviciul  e  o  legitimare  sociala,  alaturi  de  verigheta  si  de 
copii.  Daca  nu  ai  cele  trei  elemente,  mai  mult  sau  mai  putin,  esti 
suspect  la  nivel. . .social. . . 

Totul  e  cutuma.  Si  la  cutuma  i  se  mai  zice  si  obicei.  Cand 
domnisoara  incepu  sa  se  ia  la  intrecere  cu  domnisorul  simpatic, 
cu  muzica  din  telefoane,  desi,  asa  ceva  nu  se  face  in  tren,  pe 
nervii  altora,  pentru  ca  te  poti  trezi  cu  o  bastarca626  in  nas, 
badigardul  simpatic  o  ironiza  numai  pe  domnisoara  blonda 
(misogin,  ca  presedintii  Romaniei?!627),  cica  cu  unghiile  ei  prea 
mari  nu  o  putea  ajuta,  la  munca,  pe  bunica  ei. . . 

Insa  bunica  nu  dorea  nimic  de  la  nepoata,  cum  spuse  chiar 
nepoata,  ci  numai  sa  mai  vina  pe  la  ea...caci,  cu  siguranta,  ca  nu 
pleaca  cu  mana  goala. 

La  tara  vii  cu  mana  goala... si  pleci  cu  Qaplina.  Tocmai  de 
aceea  recunostinta  se  uita,  dupa  ce  mananci  si  bei  bine  la  tara  si 
dupa  ce  pleci  cu  sarsanalele628  pline. .  .la  Bucuresti. . . 

Inalt,  mare,  gras,  security,  cu  ochi  dupa  femei  dar  fara 
cultura  generala  prea  multa,  bun  ca  masina  de  lupta. 

Tanara,  blonda,  prostuta,  adica  silly629,  viitor  incert...dusa 
de  val. 

Restul . . .  dormitanzi . . . 

Domnisorul  fara  bilet,  atunci  cand  veni  nasu'630  si  plati  8,  5 
lei,  ca  sa  se  dea  de  integru,  vazand  ca  eu  am  bilet  si  pentru 
intoarcere  (obicei  bun,  de  urmat!)  imi  zise  perfid  de  scurt,  ca  cu 
o  primavara. .  .nu  se  face  un  bilet. . . 631 


625  Asta  scrie  pe  hainele  lor,  pentru  ca  sunt  agenti  de  paza  la  firme  bucurestene. 

626  Cu  un  pumn. 

627  Aluzie  la  o  remarca  a  presedintelui  Basescu  la  adresa  contracandidatului  Crin  Antonescu 
facuta  in  emisiunea  televizata  de  la  Cluj,  din  finalul  primului  tur  pentru  alegerile 
prezidentiale  din  2009. 

628  Cu  gentile. 

629  Prostuta  in  engleza. 

630  Controlorul  de  tren. 

O  rastalmacire  voita  a  expresiei:  cu  ofloare  nu  se  face  primavara. 


355 


Dar,  daca  nimeni  nu  mai  plateste  biletul. .  .se  pare  ca  nu  va 
mai  fi  nici  loc  de  du-ma  trenule,  acasa!  Eu  voi  continua  sa  imi 
iau  bilet,  chiar  daca  toti  smecherii  merg  cu  3  sau  5  lei,  bagati  in 
buzunarul  mainii  nasului  de  tren. 

Conform  sloganului  CFR:  respectd-te,  daca  nu  vrei  sa  fii 
respectat! 

La  intrebarea:  De  ce  nu  merg  cdstile?,  domnisoara  ii 
raspunde  lu'  nean-so  badigardu',  ca  sunt  ^n'cafe...Intrebare 
banala,  raspuns  banal. . . 

El  ar  fi  agdtat-o  si  mai  rau  in  discutie  pe  domn'soara,  insa 
a  inteles  ca  nu  se  face  asta  de  fata  cu  un  preot,  straduindu-se  sa 
nu  dracuie  de  mama  focului. . .  Aici  am  respectat  respectul  lor! . . . 

Insa  intrebarile  si  raspunsurile,  oricat  de  banale  ar  fi,  daca 
sunt  adevaratc.e  de  bine...Numai  cand  sunt  perverse  e...de 
rau... 

De  ce  a  simtit  domnisorul,  cu  8,  5  lei  platiti  in  tren...ca  sa 
imi  dea  o  replica  la  o  intrebare...pusa  cu  ochii?  Un  alt  simt  al 
asumarii...Si  de  ce  nu  au  dracuit  in  exces...daca  simteau  ca  ar 
trebui  sa  o  faca?  Domnisorul,  totusi,  cu  mana  scoasa  pe  geam,  a 
tras  vreo  doua  tigari  in  piept  pana  la  Rosiori,  pentru  ca,  boala, 
daca  nu  ti-o  faci  cu  mana  ta...inseamna  ca  nu  o  incepi  de 
dimineata... 

Eu  imi  platesc  biletul,  pentru  ca  stiu  ce  s-ar  petrece  cu 
nasul  de  tren  sau  cu  controlorul  de  tramvai  sau  autobuz,  daca  ar 
veni  si  m-ar  mirosi  a  preot... si  ce  s-ar  mai  bucura  ca  are  pe  cine 
sa-1  caterincheze     ,  ca  la  usa  cortului. 

Asa  ca...lasa-ma,  nene,  in  pace  cu  nesimtirea  ta  groasa,  iti 
cumpar  biletul,  dar  toti  de  pe  langa  mine  merg  tot  cu  tine,  cu 
bagatul  in  pozanar. . . 

Numai  ca,  pe  langa  misogini,  bdrbatii  mai  prosti  dar  in 
functie,  sunt  magari  pe  langa  aia  cu  studii  sau  in  fata  lor,  in 
timpul  exercitarii  functiei  lor. 

Si,  desi  eu  stiu  ca  tu  esti  un  spagar  de  nota  zece,  ai  totusi 
tupeul  sa  vii  sa  te  ratoesti635  cu  mine,  tocmai  pentru  ca  sa  imi 
arati  ca  poti  sa  ai  un  ascendent  in  fata  mea,  pe  baza  functiei  tale. 

Insa,  sub-intelectualule,  nu  ai  niciun  ascendent  asupra  mea 
pentru  ca  ai  o  sapca  sau  pentru  ca  esti  ministru,  daca  nu  ai  tot  ce 
iti  trebuie  in  cap,  intelegi?! 


Aluzie  la  cantecul:  Du-ma  acasa,  mai  tramvai!  al  lui  Gica  Petrescu: 
http://www.youtube.com/watch?v=mEbUtetYlyg. 

33  O  rastalmacire  a  unei  reclamei  CFR  recente,  care  indeamna  sa  ne  respectam  (adica  sa  ne 
luam  bilet)  pentru  ca  safim  respectati. 

634  Sa-i  faca  morala. 

635  Sa  te  certi. 


356 


Cu  o  floare  nu  se  termina  o  primavara,  dar  se  incepe!  Si, 
desi  cuseta  trenului  nostru  e  cum  e,  veceurile  sunt  nespalate, 
ajungi  cand  ajungi,  totusi  trenurile  sunt  romanesti,  sunt  ale 
noastre  si  trebuie  sa  ne  bucuram  de  ele  si  in  ele. 

Pentru  ca,  daca  nu  ar  fi. . .nu  s-ar  mai  povesti. . .si  nici  citi  si 
am  muta  filmul  povestirii  intr-un  autobuz  iarasi  infect,  fara  veceu 
si  cu  claie  pe  gramada636. . . 

Trenurile  sunt  ale  noastre.  Si  calatoria  e  a  noastra.  Si 
caldura  din  calatorie  e  a  noastra.  Si  oamenii  din  calatorie  si 
caldura  sunt  ai  nostri. 

Un  noiembrie  cetos,  care  te  taie  la  reumatism.  II  simt  in 
trupul  meu,  in  inima  mea  cu  toata  toamna.  De  ce  Bacovia637 
simtea  toamna  oricand? 

O  simt  in  mine.  Ii  simt  si  pe  ei,  pe  oamenii  de  langa  mine 
deveniti  personaje  stihiale  sau  abia  prinse  in  piesajul  naratiunii. 

Domnisoara  are  unghiile  pictate.  Unghii  negre  cu 
brizbrizuri  florale. . . 

Se  duce  la  Valeni...Eu,  la  Scrioastea,  la  bunica  mea  si 
luam  acelasi  autobuz  cu  scaune  mici,  pentru  elevi,  luat  de  la  fiare 
vechi  din  Germania. . . 

Nimic  nu  ramane  pe  loc.  Totul  se  schimba  cu  o  viteza  pe 
care  nu  o  mai  intelegem  prea  bine. . . 

Desi  nervoasa  pe  celularele  ei...are,  totusi,  bun  simt... 
Asta  mi-o  apropie. . . 

I-am  privit  tot  timpul.  Am  facut  poze  cu  ei.  I-am  privit  in 
adancul  lor.  De  acum  ei  au  coborat  undeva,  in  mine  si  au  ramas 
acolo... pentru  ca  sa  nu  ii  mai  pot  scoate  niciodata  din  abisul 
fiintei  mele. 


636  In  care  am  sta  ingramaditi. 

637  George  Bacovia:  http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bacovia. 


357 


2.222.222  de  motive  poetice,  exegetice,  estetice  si 
megafrenetice  pentru  a  spune  de  ce  iarna  efrig 


Iarna  e  frig638...  pentru  ca  prostia  nu  doare  pe  cei  care  o 
au. .  .ci  pe  cei  care  o  inteleg  in  fiinta  celor  care  o  au. 

Iarna  e  frig  pentru  ca  tu  ai  ochi  caprui...si  ma  incalzesc, 
aidoma  unui  ceai  cald. .  .la  inima. . . 

Iarna  e  frig  pentru  ca  a  tot  fost  cald  si  pasarile  au  plecat  in 
tarile  calde,  ca  sa  faca  plaja. . . 

Iarna  e  frig  pentru  ca  e  cald,  eel  putin  in  nadejdea  ca  vom 
mai  scapa. . .  si  iarna  asta. . . 

Unii  insa  nu  vor  mai  scapa...  Vor  merge  sa  se 
odihneasca. . . 

Iarna  e  frig  pentru  ca  eu  sunt  obosit. 

Iarna  e  frig  pentru  ca  poezia  e  frumoasa  si  friguroasa. 

Iarna  e  frig  pentru  ca  frigul  e  un  fel  de  sorcova  vesela. 

Iarna  e  frig... pentru  ca  trebuie  sa  vorbesti  rar...si  ei  tot  sa 
nu  inteleaga  ce  tot  spui. 

Mai  spui,  spusesem,  ca  e  frig...ca  sare  randul,  ca  isi  aduce 
aminte  tocmai  cand  uita,  ce  pacat!,  era  tanar,  era  dulce,  eu  stiu  ca 
salamul  cu  soia  nu  exista  decat  in  conceptele  lui  Leibniz639  si  ca, 
fara  doar  si  poate,  apelativul,  in  cazul  lui,  era  un  fel  de  rozatoare 
de  bloguri  indelicate. . . 

Iarna  e  frig  pentru  ca  ne  mancam  unii  pe  altii  ca  masina  de 
tocat  carne. 

Iarna  e  frig  pentru  ca  suntem  juvenili. 

Iarna  e  iarna,  la  fel  ca  vara  cand  e  toamna  si  poarta  cercei 
de  rosii  si  de  struguri  la  urechi. 

Iarna  e  contaminant  de  alba. 

O  gripa  aviara640  e  ca  iarna  sau  ca  boala  vacii  nebune641, 
cand  s-a  imbolnavit  de  tifos  exantematic642. 

Iarna  e  ca  un  ras  de  cartita  de  online643. 

Cartita  de  online  e  proasta  ca  iarna. 

Iarna  toate  berzele  din  tarile  calde  se  reintorc  in  visele 
copilariei  noastre. 


638  Articol  din  data  de  10  decembrie  2009. 

639  Gottfried  Wilhelm  Freiherr  von  Leibniz: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gottfried_Wilhelm_von_Leibniz. 

640  Mai  multe  date:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Grip%C4%83_aviar%C4%83. 

641  Idem:  http://www.sanatate.org/boli/bse_esential.html. 

642  Idem:  http://www.efarma.ro/dictionar.php?id=594. 
Spion  de  online  si  nu... creator  de  online. 


358 


Noi  suntem  mici  si  creduli.  Credem  tot  felul  de  acadele,  de 
vata  pe  bat,  de  Tom  si  Jerry644.  Mancam  filme  pe  paine.  Punem 
un  strat  de  sunca,  trei  linguri  de  marmelada,  apoi  zece  kilograme 
de  mustar  amestecat  cu  colesterol. . .si  formam  1 12645. 

-Emort?! 

-  Nu,  doamna:  i-a  ramas  halcaua  de  carne  de  pore  in  gat! 
In  rest  nu  are  nimic. 

Iarna  e  lugubru  de  singura. 

Copacii  iernii  sunt  goi  de  amintiri. 

Orice  ai  spune  despre  iarna  e...stingher.  Stingher  rimeaza 
cu  sifonier,  sifonier  cu  rentier,  rentier  cu.  ..cerebelll 

Iarna  e  un  loc  gol,  un  fel  de  pauza. 

Iarna  e  ca  o  splina  umflata. 

Iarna  e  un  tractor  transformat  in  sanie. 

Iarna  ma  due  eu  cu  plugusorul646  in  vis. .  .la  nimeni. 

Iarna  e  o  iarna,  o  fata  amabila,  indiferent  de  cat  de  grasa 
sau  de  frumoasa  este. 

Iarna... ca  sa  zic  asa,  un  anotimp  frumos,  languros  de 
intelectual,  in  care  imi  caut  partenera  de  revelion. 

Pentru  ca  fara  revelion  e  ca  si  cand  nu  as  avea  de  unde  sa 
vin  cheaun  de  somn. 

Iarna  e  un  fel  de  facultate  terminate  la  serai. . .si  cu  spaga. 

Iarna  e  enervanta,  exasperanta,  dinamizanta,  mineralizanta, 
uitanta,  acaparanta,  dansanta,  arboranta,  motorizanta? !!!!... 

Iarna  este. 

Iarna  e. 

Ca  de-ar  fi  nu  s-ar  tot  povesti. . . 

Iarna  e  un  fel  de  trecere  in  revista  a  tot  felul  de  neimpliniri, 
de  retractari,  de  vociferari,  de  mirari,  de  agonizari,  argotizari, 
armonizari... 

Iarna  e  ca  literatura:  un  fel  de  a  da  cu  ochii  de  cine  nu  vrei 
si  de  cine  nu-ti  pasa. 

Iarna  e  un  fel  de  familie,  care  tace  de  se  cutremura 
scandura  casei  sub  ei. 

Iarna  e  un  fel  de  blogger  parsiv  inacceptabil  aidoma 
cuiului  care  zgarie  fierul. 

Iarna  e  o  cicatrice. 


644  Mai  multe  exemple  video  online: 


http://video.google.ro/videosearch?q=Tom+%C8%99i+Jerry&oe=utf-8&client=firefox- 

a&rlz=  1  Rl  GGGLen R03  56&um=  1  &ie=UTF- 

8&ei=ljo_S4zHIJeOmgP4xrjPBA&sa=X&oi=video_result_group&ct=title&resnum=4&ve 
d=OCCUQqwQwAw#. 

645  Ca  sa  vina  salvarea:  http://www.l  12.ro/. 

646  II  gasiti  aici  in  forma  integrala:  http://bastrix.wordpress.com/2008/12/31/plugusorul- 
romanilor/. 


359 


Desi  v-am  enervat  cu  iarna  de  la  inceput  de  rand,  iarna  e 
un  fel  de  poezie,  care  nu  se  mai  termina  si  care  ne  torpileaza 
auzul  cu  infrigurare. 

Pana  aici  a  fost  poezie... .De  aici  incolo  exegeza...si 
maioneza. 

Iarna  e  un  fulg  de  nea  care  iti  acopera  visarea  ta  de 
nerusinata  electrica. 

Iarna  e  ca  un  critic  literar,  care  nu  stie  nimic  sigur...dar 
stie  sa  scrie  carti  necitite  de  nimeni. 

Iarna  e  un  copil  gol  in  strada,  la  cersit...sau  aruncat  in 
veceu,  in  luna  a  patra,  pentru  ca...femeia  decide  asupra  trupului 
ei... 

Iarna  e  un  pore  gurmand,  care  nu  are  boala  noua647  si  nici 
veche  si  care  va  deveni  sorici  copt. 

Iarna  vine  din  Franta  cu  vacanta648,  cu  trenul  de  Constanta. 

Iarna  e  o  fusta  alandala,  necalcata  si  necoafata. 

Iarna  e  hiperfrenetica  ca. .  .cobza. 

Chiar  si  dupa  acest  lung  poem  in  proza...frigul  e  tot  ca 

649 

vara     . 


Aluzie  la  gripa porcina  din  2009: 


http://en.wikipedia.org/wiki/2009_swine_flu_outbreak. 

Aluzie  la  formula  copilariei:  A  venit  vacanta  cu  trenul  din  Franta. 
649  Si  ne  intoarcem,  la  final,  la  aceeasi  formula  ...despre  care  am  mai  vorbit:  iarna  nu-i  ca 


360 


Cuprins 

Despre  adormirea  Fericitului  Gheorghe  Calciu  §i  simplitate 
(2-4) 

Democra^ia  romaneasca  a  inceput  cu...Martirii  din 
decembrie  1989  (5-6) 

Zi  de  praznic  imparatesc.  Ziua  aderarii.  Ziua  bucuriei  (7-8) 

In  memoriam  lui  Mihail  Eminescu  (9-11) 

Mai  aproape  de  intelepciune...(12-13) 

Melancolie  abuziva  (14-15) 

Maturatoarea  care  ne  cere  rugaciunile  si  crestina 
universale,  care  plangea  vorbind  despre  Domnul  Iisus  (16-17) 

Sfantul  loan  Botezatorul  in  viata  mea  (1 8-22) 

PFP  Teoctist  al  Romaniei:  un  chip  surazator,  care  ne-a 
linistit  intotdeauna  (23-27) 

Despre  Negrut...si  despre  alti  prieteni  (28-31) 

Despre  cum  am  invatat...definitia  credintei  (32-41) 

De  la  Marius  Cruceru  la  Lorin  Fortuna:  doi  monstri 
simpatici  (42-48) 

Despre  Teologul  eel  mare  al  Bisericii,  despre  Fericitul 
Parinte  Dumitru  Staniloae  la  prezent  (49-54) 

Despre  Dali,  care  m-a  invatat  ca  Dali  e  numai  unul  (55-60) 

La  iesirea  la  pensie  a  blogului...„£a  Patratosu  "  (61-69) 

The  Fact  That  Makes  Diference!  (70-72) 

5  noiembrie:  ziua  patronimica  a  Prea  Sfmtitului  Galaction, 
Ierarhul  blandetii  (73-76) 

Negrut...in  acoarela:  motiv  de  amintiri  (77-80) 

O  fotografie  reintoarsa...la  viata  (81-85) 

Despre  limba  romana...dupa  George  Pruteanu  (86) 

Experienta  romano-iraniana  sau  cum  e  sa  ai  bun  simt  (87- 


91) 


106) 


De  frunza  de  vie  si  despre  miros  (92-93) 

N-am  stiut  sa  ma  inchin...(94-100) 

La  18  ani  de  la  primul  pas  spre... mintea    eclesiala  (101- 


Gest  cu  greutate  de  recunostinta  (107-109) 
Scrisul,  semnatura  §i  cum  arata  un  referat  al  unei  teze  de 
licen^a  intocmit  de  catre  profesorul  Nichifor  Crainic  (110-113) 


361 


Ce  ne-a  inva^at  incatalogabilul  §tefan  Iordache?  (114-116) 

Crin  Antonescu:  un  om  al  maturita^ii  politice  (117-118) 

Darul  bunului  sim{  sau  despre  Otlodor-vX  lui  Mircea 
PetruSuciu  (119-120) 

Oameni  care  nu  mor  niciodata  (121-126) 

Sunt  personal. .  .de  aceea  merg  cu  personalul  (127-129) 

Gustul  ingratitudinii  vs  bunul  sim^  al  recuno^tin^ei  (130- 
134) 

Omul  care  mi-a  spus  prima  oara:  „ar  fi  bine  sa  face^i  teza 
doctorala  pe  opera  Sfantului  Simeon  Noul  Teolog"  (135-136) 

Sa  vezi  si  dincolo  de  ochi  (137-139) 

When  You  Are  Born  Again  (140-142) 

Intalnirea  cu  Sfantul  Ierarh  Spiridon  sau  despre  seriozitatea 
asprimii  duhovnicesti  (143-148) 

Insesizabila  poveste.  Despre  el  la  persoana  a  4-a  (149-150) 

Ma  vei  intreba  lucruri.  ..(151-152) 

Unde  nu  erau  ei?  (153-155) 

Primavara  cu  frisoane  (156) 

Poveste  tehnologica  (157-158) 

Antipoezia  de  dupa  masa  (poem  de  clasica  rezonan^a) 
(159-161) 

Solitudine(162) 

Pastel  oricum  ar  fi  el  (poem  pentru  copii  pre-scolari)  (163- 


164) 


171) 


Vorbe  de  cana  folosita  (165-167) 

Jurnal  de  om  cotidian  (un  fel  de  lasa-ma  sa  te  las)  (168- 


Un  om  fugea  cu  realitatea  la  subra^  (172-174) 

Fiecare  gand  e  dragoste...  (175-176) 

Atonalitate  (un  fel  de  linii  drepte,  cand  ele  sunt  strambe) 
(177-180) 

Discutii  clandestine,  ceva  poezie  §i  doua  cepe  (181-183) 

Nu  e  bine  sa  miro§i  flori...dar  ai  tot  dreptul  sa  miro§i  gaze 
de  e§apament  (184-186) 

Drumul  care  te  duce,  prietenul  meu!  (187-189) 

De  dor  in  multe  feluri  (so^iei  mele)  (190-191) 

Sohnia  mersului  incet  §i  bicarbonatul  (192-196) 

Pasi  de  dimineata...  (197-198) 

Cutia  cu  interese  [literatura  fan-te/zis-ta].  Nu  are 
bulinarosie... (199-204) 

Bibelou  de  por^elou,  fi^e  de  Bucur[e§ti]  §i  ca  sa  vezi  §i  sa 
nu  crezi  (205-208) 

Ce  ma  bucur  ca  sunt  prost!  (209-210) 


362 


212) 


247) 


280) 


Poeziile  de  noapte  sunt  altfel  decat  poeziile  dezi?!  (211- 

Poveste  de  neadormit  copiii  (213-215) 

Ce  conteaza,  daca  nu  ma  crezi? ...  (2 1 6-2 1 8) 

Adevaruri  din  inima  (219-221) 

Tie,  din  inima  (222-224) 

Tributarii  micilor  povesti  (225-23 1) 

Foaie  verde  de  ca§mir. .  .ochii-^i  sunt  un  ra§papil  (232-239) 

Latrarea  ca  aflare  in  treaba  §i  despre  alte  subtilita^i  (240- 

Era  ceva  insuportabil  de  frumos  (248-250) 

Aripa  gandului  (251-253) 

Monologuri  cu  Gica  (254-261) 

Nu  po^i  sa  taci,  cand  toate  sunt  a§a  frumoase. .  .(262-266) 

O,  Slant  Duh... (267-269) 

O,  tu,  eel  care  ai  obrazul  lat  ca  termopanul!  (270-276) 

Balada  postmodernului  inofensiv  ca  mucul  de  ^igare  (277- 


Haiku  esential  (281) 

Banii  citesc  ziarul.  Prompterul  e  via^a  mea.  Nu  conteaza 
cine  nu  te-njura  (282-285) 

Unicii  mor  pe  cand  timpul  trece  (286-290) 

Toate  drumurile  merg  la  gara  iar  tu  nu  vrei  sa  pleci  cu 
niciuntren  (291-300) 

Cand  te  doare  capul  in  stil  clasic  (301-308) 

Elegie  clasica  pentru  oameni  care  in^eleg  cu  inima  (309- 
311) 

La  zidul  casniciei  (312-314) 

Oricat  ar  parea  de  bizar  (3 1 5-3 1 6) 

Ha,  ha,  ha.. .(3 17) 

Cupmic(318) 

Fabulafudula(319) 

Neicusorule,  cum  iti  spuneam  (320) 

Dar  ce  pazesc  serviciile  secrete?!  (321) 

Trebuie  sa  fii  in  rand  cu  lumea  (322) 

Prostia  e  o  valoare  capitalizabila  (323) 

Pescari  de  duzina  (324-325) 

Lipsa  figurilor  de  stil  (326-328) 

Rozina  lui  George  Calinescu  are  sange  maimu^esc  in  ea 
(329-330) 

Cu  siguranta...  (331-337) 

Postmoderna  epopee  (338-343) 

Trecere  de  octombrie  (344-346) 


363 


Melancolie  plina  de  gimnastica  sau  fabula  in  acasa  ei  (347- 
350) 

Die  So  Easily...  (351-352) 

Caldul  de  noiembrie  (353-357) 

2.222.222  de  motive  poetice,  exegetice,  estetice  si 
megafrenetice  pentru  a  spune  de  ce  iarna  e  frig  (358-360) 


364 


Teologie  pentru  azi 


Cartea  de  fafa  este  o  edifie  online 

gratuita  §i  e  proprietatea  exclusiva  a 

Pr.  Dr.  Dorin  Octavian  Picioru§. 


Ea  nu  poate  fi  tiparita  §i 

comercializata  fara  acordul  sau 

direct. 


Pr.  Dr.  Dorin  Octavian  Piciorug 


Teologie  pentru  azi 

Toate  drepturile  rezervate